Tourist guesthouse·Voineasa·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
FROM
388 lei/ night
Double room · 2 persons
|
Optional breakfast
Hot tub and sauna
3,000 sqm courtyard
Local hosts
Unit type
Tourist guesthouse
Capacity
2 rooms · 5 guests
Check-in / Check-out
12:00 - 13:00 · până la 12:00
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea!
Host
DION SERV SRL
ABOUT THE PROPERTY
An oasis of peace between mountain ridges
We are currently translating this content. Please come back later.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Pensiunea Passiflora Voineasa
COMFORT & FACILITIES
What you will find at Pensiunea Passiflora Voineasa
Comfort and relaxation
Wood-burning fireplace in the main living room
Heated cedar wood hot tub (on request)
Dry sauna with pine aromas
Rustic gazebo and panoramic terrace
Rooms and bathroom
Private bathroom in each room with walk-in shower
Hotel-quality satin cotton linens
Hair dryer, soft towels and included toiletries
Ergonomic memory foam mattresses
Kitchen and dining
Cooking and kitchen
Espresso machine with homemade bean coffee
Covered grill / barbecue and cauldron area
Generous dining hall for all guests
Connectivity and workspace
High-speed fiber optic Wi-Fi (300 Mbps)
Desk / quiet space for remote work
Smart TV with Netflix / cable channels
Excellent mobile signal for all carriers
Outdoor
3,000 sqm courtyard surrounded by pine trees
Free private parking on the property grounds
Deck chairs and lawn beach area
Direct access to mountain trails behind the courtyard
Friendly policies
Children welcome of any age
Baby cot and high chair (on request)
Pets accepted (on request)
Smoking is only allowed in outdoor areas
ACCOMMODATION SPACES
Choose the right room
Camera dubla cu balcon cu baie
18 mp·1 pat matrimonial (160 cm)·2 persons
Plasă de țânțariWi-FiWardrobeTVbalcon/terasăPrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Dificil · 4:00h8.6 km
gara CFR Lotru - Muchia Urzica - Cabana Cozia
Descriere
Traseul BA face legătura între gara Lotru și Cabana Cozia pe culmea abruptă a Muntelui Urzica și pe sub vârful stâncos al Clăii cu Brazi, recomandat a fi parcurs în sensul descris, doar drumeților bine pregătiţi. Este un traseu solicitant, cu pante abrupte, urcuș susținut, cu aprox. 1400 m diferențe de nivel, în cca. 4 - 4.5 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme, fiind recomandat echipament adecvat (colțari).De la gara Lotru, parcurgem cca 1,5 km către S, pe lângă barajul de acumulare Gura Lotrului, de-a lungul căii ferate, apoi pe lângă zidurile unei frumoase biserici (traseu tematic) spre satul Văratica. Continuăm la stânga pe drumul de căruţă care trece pe sub calea ferată printre primele gospodării al cătunului Văratica. După ultima casă, intrăm pe firul văii Slamna, și urcăm aprig în lungul muntelui Gruiul Jangului prin mici rarişti, apoi prin pădure, prin albia mică şi pietroasă a văii. Continuăm prin pădurea de amestec în serpentine largi, admirând din loc în loc, printre crengi, Valea Oltului, puţin din Munţii Lotrului și poalele Făgărașului, cu Ţara Loviştei. Ajungem într-o poiană la poalele vf. stâncos Turţudanu, care se prăvale spre V în apele Oltului. De-aici urmăm poteca îngustă de pe Muchia Urzicii, printre mici formaţiuni stâncoase, ocolind vârful stâncos al Clăii cu Brazi spre Poiana Rotundă, lângă ruina fostei stâne, unde putem poposi. Urcăm prin pădure la partea superioară a Muchiei Turneanu, unde întâlnim marcajele TR și BR - dinspre Mănăstirea Turnu. Până la Cabana Cozia, mai avem cca. 15-20 de minute. Cabana Cozia poate găzdui 50 de persoane în condiții moderne, cu meniuri tradiționale românești, sobe de teracotă și personal amabil.
Descriere
Traseul TR este traseul de acces spre Lacul Gâlcescu, coborând Hornul Lacurilor dinspre Șaua Pleșcoaia (creasta principală). Este un traseu dificil cu o înclinaţie considerabilă pe porțiunea de horn cu grohotiș. Nerecomandat iarna sau pe vreme rea. Efortul depus compensează cu imaginea de ansamblu a lacului Gâlcescu (cel mai întins lac din masiv) cât și a lacurilor Pencu și Vidal.Munții Parâng sunt asemănători cu Munții Făgăraș și Munții Retezat, având atât creste alpine impresionante cât și numeroase lacuri glaciare, iar cele din Căldarea Gâlcescu și pragurile superioare, invită la o drumeție de explorare a acestor locuri sălbatice unice, declarate monumente ale naturii, cu o biodiversitate ce merită conservată.Din traseul de creastă BR, în direcţia Pasul Urdele - Vf. Setea Mare, trecem de unduirile crestei Mohoru și poposim în Șaua Pleșcoaia, cu stâlp indicator. Ne aflăm sub uriașul Vf. Setea Mare (2366 m) desprins din creasta principală spre SE. Din șaua lată coborâm scurt o porțiune lină, apoi coborâm aprig (cu atenție) în Hornul Lacurilor. Este un horn cu grohotiș, ce are o înclinaţie considerabilă, însă efortul ne este răsplătit de perspective unice asupra lacului Gâlcescu (cel mai întins lac din masiv) cât și a lacurilor Pencu și Vidal.Sub vârfurile Setea Mică (2278 m) și Setea Mare (2366 m), acum milioane de ani s-a format circul glaciar Gâlcescu care în timp s-a modelat în mai multe praguri cu căldări glaciare, între care Căldarea Dracului, unică în sălbăticia ei, pe cea mai înaltă treaptă. Căldarea Dracului adăpostește în partea de jos trei ochiuri de apa, între care lacul Păsări (de sub creasta omonimă) este cel mai mare. Ceva mai jos și spre E se află căldarea lui Vidal, în care sclipește oglinda de apă a lacurilor Vidal și Pencu, iar pe ultima treaptă se afla căldarea Gâlcescu, cea care adăpostește lacul cu același nume și care este cea mai întinsă.Lacul Gâlcescu este declarat monument al naturii încă din 1932, iar împrejurimile constituie o rezervație naturală (geologică, floristică și peisagistică). Lacul Gâlcescu (denumit pe hărțile vechi Câlcescu) se află la 1.925 m alt și este mărginit de blocuri mari de grohotiș sau maluri înierbate de toată frumusețea. Se poate campa. Putem coborî la Transalpina pe marcajul CR, pe care în întâlnim în capătul lacului.
Descriere
Traseul TA face legătura între zona Peștera Muierii și Staţiunea Rânca, pe o culme secundară a Parângului. Este un traseu solicitant, cu peste 1000 de m diferențe de nivel, în cca. 5-6 h de drumeție. Potrivit drumeților cu experiență montană și cu și abilităţi de orientare (zone cu marcaj deficitar).De la ultimele case din Baia de Fier, trecem pârâul Galbenul în direcția N, cca. 1 km până în cheile Galbenului, structuri geologice formate îndeosebi pe versantul vestic, unde se afșă și Peștera Muierilor, vestită în toată ţara. Aici există o numeroasă colonie de lilieci și dovezi incontestabile privind traiul leului de peșteră și al ursului de cavernă. Peștera Muierii este faimoasă și datorită descoperirii de resturi fosile ale omului modern timpuriu.TA debutează încă de la start cu un urcuș susţinut, printr-o poiană de foioase, până în culme, apoi continuă pe versantul estic al culmii Pleșa. Poteca prezită urcușuri și coborâșuri prin pădure, trece prin câteva poieni cu belvedere spre Valea Galbenul și ajunge la golul alpin.Pe măsură ce urcăm, orizontul devine mai larg, observând masivul Buila-Vânturariţa din Munţii Căpăţânii, dar și creasta principală, înspre Vârful Parângul Mare. Următorul sector urcă pantele prelungi ale Vârfului Cerbu (1586 m), ușor de identificat datorită releelor.Ieșim pe Transalpina (sectorul Novaci - Rânca), la 4 - 4.5 h de la start. Ceva mai departe, întâlnim Casele Florile Albe. De-aici înainte şoseaua este dublată de o potecă ce ocolește vf. Plopul (1596 m) și urcă ușor în diagonală pe creasta dintre bazinul văii Galbenul și bazinul mare al Gilortului la stânga. Transalpina continuă pe piciorul Corneşu Mare, de unde se zăreşte vf. Păpuşa, primul vârf înalt de pe creasta principală BR.
halta CFR Mănăstirea Turnu - Cabana Cozia - sat Pripoare (C.N.I.M.T.)
Descriere
Traseul BR este magistrala care taie masivul Cozia pe direcția SV -NE, legând două zone istorice Valea Oltului și Drumul Loviștei, cu popas la Cabana Cozia. Este un traseu solicitant, cu pante abrupte și porțiuni alunecoase, cu peste 1300 m diferențe de nivel, în cca. 8 - 10 h de drumeție, recomandat doar drumeților bine pregătiţi. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme, necesită echipament adecvat (colțari).Defileul Oltului este cel mai lung și mai pitoresc defileu din țară, unde râul se strecoară printre Munții Lotrului, Căpățânii, Făgăraș și Cozia. Segmentul de defileu din zona Coziei, străjuit de pereți înalți de stâncă, taie Masivul Cozia și extremitatea V a Munților Căpățânii și formează porțiunea cea mai spectaculoasăDin incinta Mănăstirii Turnu, care adăpostește chilii străvechi tăiate în stâncă, urcăm susţinut încă de la debut printre pini, cu privelişti frumoase asupra Văii Oltului. În Şaua La Troiţă întâlnim marcajele CG și BA, care urcă de la Castrul roman Arutela (Barajul Turnu), respectiv de la gura pârâului Păușa, peste vârful omonim. Continuăm periplul deasupra văii adâncite Păușa, pe versantul estic și ajungem la joncțiunea de trasee marcată de o săgeata, unde urmăm poteca îngustă BR din stânga care urcă pe versantul vestic al Muchiei Scorţaru. Ocolim stâncăriile tot mai numeroase și admirăm dincolo de Olt, Creasta Basarab (munții Căpățânii). Trecem de un loc frumos de belvedere apoi depășim o strungă de mici dimensiuni, ajungând la un izvor unde alimentăm și facem un scurt popas.De-aici începe un urcuș pronunțat până într-o poieniță cu o veche stână, pe Muchia Turneanu, unde primim din stânga, varianta TR ce urcă pe lângă Pietrele Roșiei. Continuăm pe culmea îngustă, de pe care admirăm peisajul alpin al Coziei, din care răsar fermecător Colții Foarfecii și Grădina Zmeilor. Dincolo de Olt, admirăm printre pâlcuri de pădure, Cheile Lotrișor (munții Căpățânii). După ce trecem de Refugiul Turneanu, ajungem la joncțiunea cu traseul de creastă BA, care ajunge aici din Gara Lotru. Ne apropiem tot mai mult de Cabana Cozia, trecând de o scurtă porțiune stâncoasă care necesită atenție sporită în caz de vreme umedă. După ce trecem pe sub Vârful Ciuha Mare (Vf. Cozia 1667 m), coborâm la șaua unde se află Cabana Cozia, cu o panoramă cuprinzătoare spre masivul Buila, culmile Căpăţânii, Cindrelului și creasta Fagarașului. Cabana Cozia poate găzdui 50 de persoane în condiții moderne, cu meniuri tradiționale românești, sobe de teracotă și personal amabil.De la cabană urmărim drumul forestier de acces aprox 1 km, apoi ținem un drumeag bine conturat care ne conduce în poiana Babolea, cu o frumoasă priveliște spre Piatra Bulzului la sud. Ocolim vârful Babolea și continuăm spre N, ajungând în Curmătura Mocirle, unde găsim varianta PR de vizitare a portalului Poarta de Piatră, o frumoasă arcadă naturală, cu dimensiuni impresionante, aflată sub vârful cu același nume.Marcajul BR dublat de vechiul marcaj CR, urcă muchia îngustă şi împădurită Culmea Omului spre Muntele Omu, lăsând în urmă Piatra Bulzului, vârfurile Cozia (Ciuha Mare) şi Ciuha Mică. Din vârful Omu (1558 m), se desfac spre N, V și E, trei muchii împădurite, greu accesibile, parte a rezervației de codrii seculari Cozia, aflată sub patrimoniul UNESCO: Poteca schimbă direcția spre NE, pe culmea îngustă Şirul de Pietre, depășind stâncării din loc în loc, apoi coboară abrupt sub Vf. Șoimului, la Poiana Stâna (Perişani). Pe timp senin, de aici putem admira creasta Făgăraşilor şi satele din Ţara Loviştei, spre care coboară ultimul segment. După ce trecem de izvorul Văii Lespezi, poteca ocolește pe la S Muntele Sturu - cu abrupturi fotogenice, dar greu accesibile. Coborârea accentuată ne scoate la primele aşezări ce ţin de satul Pripoare, apoi urmăm un drum de căruță ce continuă paralel cu Drumul Loviștei, vechi drum folosit de legiunile romane, considerat cel mai vechi drum din Valahia, din păcate prea puțin întreținut și nevalorificat turistic. La capătul lui se află centrul de informare turistică și un monument care marchează lupta de la Posada.
gara CFR Mănăstirea Turnu - Refugiul Turneanu - Cabana Cozia
Descriere
Traseul TR este traseul ce leagă gara CFR Mănăstirea Turnu de Cabana Cozia, recomandat a fi parcurs la urcare, în sensul descris. Este un traseu dificil, cu pante abrupte și alunecoase, cu peste 1200 m diferențe de nivel, în cca. 3.5 - 4.5 h de drumeție.Segmentul de defileu al Oltului din zona Coziei, străjuit de pereți înalți de stâncă, taie Masivul Cozia și extremitatea V a Munților Căpățânii și formează porțiunea cea mai spectaculoasă. Din zona gării Turnu poteca face stânga (N), lăsând în urmă zona Mănăstirii Turnu și începe lunga urcare spre cabana Cozia, depășind câteva porțiuni mai abrupte, alunecoase. Perspectiva ne este închisă de pădurea deasă de foioase, iar singurele puncte de belvedere ne oferă perspective spre Valea Oltului și Mănăstirea Turnu.Urcând agale Muchia Mănăstirii, ajungem în zona Pietrelor Roşiei, unde facem un popas și admirăm stâncăria. De aici poteca îngustă urcă accentuat spre o proeminenţă stâncoasă, apoi ajunge pe muchia împădurită cu pinteni stâncoși, Muchia Turneanu. Într-o poieniță cu adăpost de lemn șubrezit, poteca primește din dreapta BR, alături de care ne vom însoți până la final, pe liziera pădurii, relativ pe curbă de nivel, trecând de varianta spre Refugiul Turneanu. Merită să coborâm la acesta și să ne bucurăm de panorama spre abruptul Colților Foarfecii, impresionant, la fel și muchia care coboară din ei. Pe ultimul segment ne însoțește marcajul BA, trecând pe sub Vârful Cozia printr-o zonă care necesită atenție sporită pe timp de iarnă sau la ploi. Admirăm în urmă Masivul Buila, unduirile Oltului și Munții Căpățânii, iar în 45-50 min ajungem coborâm la șaua unde se află Cabana Cozia. Cabana Cozia poate găzdui 50 de persoane în condiții moderne, cu meniuri tradiționale românești, sobe de teracotă și personal amabil.
Descriere
Traseul CG este traseul ce leagă malul drept al Oltului (Barajul Turnu) de Şaua La Troiţă, punct important de legătură cu traseele care conduc la Cabana Cozia. Este un traseu relativ ușor în orice sezon, cu aprox. 400 m diferențe de nivel, în cca. 1.5 h de drumeție.Defileul Oltului este cel mai lung și mai pitoresc defileu din țară, unde râul se strecoară printre Munții Lotrului, Căpățânii, Făgăraș și Cozia. Segmentul de defileu din zona Coziei, străjuit de pereți înalți de stâncă, taie Masivul Cozia și extremitatea V a Munților Căpățânii și formează porțiunea cea mai spectaculoasăCG pornește de pe malul drept al Oltului, străbate podul barajului de acumulare Turnu și urmează drumul național de pe malul stâng pe lângă Castrul roman Arutela, un monument istoric ce datează de pe vremea împăratului Hadrian. Mii de ani acoperit de apele Oltului, acesta a fost descoperit întâmplător cu un secol în urmă, când s-au făcut primele săpături pentru captarea izvoarelor minerale ale zonei. Din păcate castrul construit sub forma unui pătrat, cu colţurile în punctele cardinale, a fost acoperit pe latura de V, de terasamentul şoselei și al căii ferate care îl traversează în lăţime, rămânând ceea ce se vede azi..Traseul urmează un drum forestier cu barieră, într-o urcare mai susținută până la liziera pădurii cu Poiana La Nuceţel. Din poiana cu stână, avem perspective frumoase spre Valea Oltului și Mănăstirea Cozia. Următorul segment ne conduce pe o potecă lată şi clară la două bănci de popas, apoi ajunge în Şaua La Troiţă, unde ne întâlnim cu marcajele BR şi BA.
Descriere
Traseul TR face un circuit scurt deasupra Cabanei Groapa Seacă, într-o plimbare frumoasă prin pădurea tânără din coasta muntelui. Un traseu ușor, în cca. 1 - 1.5 h de drumeție, ce poate fi parcurs tot timpul anului.TR pornește din E cabanei Groapa Seacă pe un drum care ne apropie de Pârâul Fometescu, către N, apoi facem dreapta și urmăm un drumeag în coasta muntelui, printr-o pădure tânără și defrișări. Din loc în loc, poposim să admirăm Munții Parâng (S), apoi intrăm pe un culoar înierbat care ne duce la o culme secundară.De aici coborâm la un pârâu, pe care îl urmăm spre S și ajungem la un drum care însoțește pârâul Groapa Seacă, scurtând serpentinele drumului național 7A - drum marcat cu PG, TA şi PR. Ultimul segment urmează DN 7A până la cabană.
Descriere
Traseul PR face legătura între Cabana Groapa Seacă și Vf. Parângul Mare, vizitând salba de lacuri Zănoaga Stânei, L. Lung și L. Mândra. Este un traseu solicitant, cu peste 1200 m diferențe de nivel, în aprox. 4 h de drumeție. Sectorul de gol alpin Lacul Zănoaga Stânei - Șaua Gruiu poate fi acoperit de zăpadă până târziu în primăvară (avalanșe).Munții Parâng sunt asemănători cu Munții Făgăraș și Munții Retezat, având atât creste alpine impresionante cât și numeroase lacuri glaciare, iar cele din Căldarea Zănoaga Stâneii și Căldarea Mândra, merită o drumeție de explorare a acestor locuri sălbatice unice.Dinspre Petroșani spre Voineasa, se parcurg cca. 20 km până la Cabana Groapa Seacă, important punct de plecare spre traseele turistice din zonă. Cabana Groapa Seacă (1220 m) este una modernă, cu restaurant, saună în aer liber și un ciubăr cu apă caldă, oferind condiții propice de recreere, departe de agitația din oraș.De la cabană coborâm 5 min pe șosea în direcția Petroșani, apoi urmăm drumul forestier care însoțește malul stâng geografic al văii Jieţului, alături de marcajul CG - spre Lacurile Verzi, Tăul Înghețat și Lacul Cârja și CR - spre Vf. Mija. PR continuă pe drum înspre refugiul Agăţat, urmând valea până când pârâul Jieț se bifurcă între pârâul Roșiile și pârâul Ghereș (1 415 m alt).Continuăm de-a lungul pârâului Roșiile, cca 20 de min și ajungem în poieniţa unde se află pitorescul Refugiu Agăţat, cocoțat pe o stâncă ascuțită, la înălțimea de 5,5 m. Refugiul oferă 10 locuri în condiții de bivuac. De la refugiu, poteca se bifurcă (pe firul apei sau la dreapta văii), depășind o zonă cu jnepeni și ajunge la o fostă stână.Poteca necesită atenție, deoarece în această zonă există multe trasee ale oilor care urcă pe munte la pășunat. Până la căldarea inferioară a Lacului Zănoaga Stânei, trecem pe lângă rămășitele unui avion căzut acum câteva decenii. Lacul Zănoaga Stânei face parte din salba de lacuri glaciare Roșiile, Verde, Cârja, Mândra, Tăul Înghețat, etc, formate de ghețari în stânca tare, la obârșia văilor sau chiar pe văi. Aceste nestemate atrag privirile, mai ales datorită contrastului puternic cu roca cenuşie şi cu vegetaţia verde-crud sau gălbuie.De la Lacul Zănoaga Stânei, urcușul devine destul de anevoios, înaintarea se face pe lespezi (marcaj destul de rar, chiar problematic pe vreme rea). Ajungem în căldarea Roșiile cu Lacul Lung (formă alungită), de unde o potecă nemarcată scurtă duce la lacul Roșiile.Din cadrul lacurilor glaciare adăpostite în masivului Parâng, lacul Roșiile sau Tăul fără Fund este considerat lacul glaciar cu cea mai mare adâncime din Munții Parâng, situatla margine imensei căldări a Roșiilor. Lacul Roșiile este înconjurat de grohotișuri desprinse din vârfurile ce străjuiesc căldarea. Aici se poate sta cu cortul în condiții de bivuac.Continuăm ascensiunea spre Lacul Mândra, situat la cea mai mare altitudine din Munţii Parâng. Lacul Mândra, parcă protejat de Șaua Gruiu, foarte abruptă, este poarta de acces spre creasta principală BR și spre Vârful Parângul Mare (2519 m).
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
