Muzeul satului din Petrești
Vrancea, Vrancea ·
Despre acest obiectiv
Petreștii de Jos (în maghiară Alsópeterd sau Magyarpeterd; denumirea veche rom. Petridul de Jos) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Crăești, Deleni, Livada, Petreștii de Jos (reședința), Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus și Plaiuri. ### Date geografice Este situată în Depresiunea Petrești, la poalele Culmii Hășdate a munților Petridului din cadrul munților Trascăului, pe râul Hășdate. Se află la 40 km de Cluj-Napoca și 14 km de Turda. Comuna se compune din satele Petreștii de Jos, Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus, Crăești, Deleni, Livada și Plaiuri. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. ### Demografie Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Petreștii de Jos se ridică la 1.391 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.512 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,86%), iar pentru 9,35% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,95%), cu minorități de penticostali (3,38%), greco-catolici (2,52%) și martori ai lui Iehova (1,44%), iar pentru 9,63% nu se cunoaște apartenența confesională. ### Politică și administrație Comuna Petreștii de Jos este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Teodora-Roxana Teutișan[*], de la Alianța pentru Unirea Românilor, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice: = ### Perspective Turistice și Elemente Specifice situat in localitatea Petresti; se constituie ca parte componenta a Muzeului Vrancei, sectia fiind deschisa publicului in anul 1977; a fost gandit ca un sat din Vrancea cu tot tipicul sau; amplasat in cadrul natural al padurii Petresti, sectia in aer liber cuprinde 73 de constructii autentice, grupate in 32 de complexe cu peste 6.000 de obiecte diferite; muzeul este structurat pe doua mari sectoare: al instalatiilor tehnice taranesti si al gospodariilor si constructiilor de interes public; tehnologia prelucrarii produselor cerealiere este ilustrata de grupul tematic al instalatiilor de macinat, respectiv al morilor de apa de pe Vaile Milcovului, Putnei si Zabalei; alte tehnici privesc sectorul vinificatiei si sunt ilustrate prin instalatii amenajate in crama monument de la Cotesti; al doilea sector realizeaza o sinteza a tipurilor traditionale de gospodarii si constructii din principalele localitati de pe Vaile Putnei, Zabalei, Milcovului, Susitei, Ramnicului si Siretului.