Cabin·Pleși·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
FROM
388 lei/ night
Double room · 2 persons
|
Optional breakfast
Hot tub and sauna
3,000 sqm courtyard
Local hosts
Unit type
Cabin
Capacity
4 rooms · 13 guests
Check-in / Check-out
14:00 - 19:00 · până la 12:00
Host
MIKA HOLIDAY TRAVEL SRL
ABOUT THE PROPERTY
An oasis of peace between mountain ridges
Actualment estem traduint aquest contingut. Si us plau, torneu més tard.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Cătunul Lacului Fermecat Pleși
COMFORT & FACILITIES
What you will find at Cătunul Lacului Fermecat Pleși
Comfort and relaxation
Wood-burning fireplace in the main living room
Heated cedar wood hot tub (on request)
Dry sauna with pine aromas
Rustic gazebo and panoramic terrace
Rooms and bathroom
Private bathroom in each room with walk-in shower
Hotel-quality satin cotton linens
Hair dryer, soft towels and included toiletries
Ergonomic memory foam mattresses
Kitchen and dining
Cooking and kitchen
Espresso machine with homemade bean coffee
Covered grill / barbecue and cauldron area
Generous dining hall for all guests
Connectivity and workspace
High-speed fiber optic Wi-Fi (300 Mbps)
Desk / quiet space for remote work
Smart TV with Netflix / cable channels
Excellent mobile signal for all carriers
Outdoor
3,000 sqm courtyard surrounded by pine trees
Free private parking on the property grounds
Deck chairs and lawn beach area
Direct access to mountain trails behind the courtyard
Friendly policies
Children welcome of any age
Baby cot and high chair (on request)
Pets accepted (on request)
Smoking is only allowed in outdoor areas
ACCOMMODATION SPACES
Choose the right room
Cabană pentru 6 pers. (se inchirieaza doar integral)
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Uşor · 1:15h2.8 km
DJ203K - Vârful Ivăneţu - DJ203K
Descriere
Traseul CA vizitează Vârful Ivăneţu (1191 m), pornind din drumul DJ 203K Gura Teghii - Buzău. Un traseu relativ ușor, cu aprox. 250 m diferențe de nivel, în cca. 1 -1.5 h de drumeție, cu marcaje șterse. Iarna, poteca nebătută adaugă timp suplimentar.Accesul se face dinspre Gura Teghii, pe drumul Gura Teghii - Mânzălești, la scurt timp după intersecţia cu drumul spre Brătileşti. În culmea Muchiei Ivănețu trecem pe lângă o serie de troițe. Urcăm spre N, pe o potecă perpediculară pe drum, apoi printre pini, constant, pe o creastă slab vizibilă. După aprox. 1 km facem dreapta, într-un loc marcat cu o săgeată.Poteca urcă printre trunchi de pini pe care se găsesc marcaje vechi, cu direcţia NV, ajungând pe vârf. Vârful Ivănețu este cel mai înalt vârf muntos din Masivul Ivănețu (1191 m) și răsare destul de evident față de restul culmii. Vârful este împădurit parţial și obturează priveliștea spre Podu Calului, Penteleu și Monteoru, situate în apropiere. De la vârf coborâm urmând liziera pădurii spre sud, apoi facem stânga și traversăm o păşune presărată cu bolovani, la capătul căreia găsim o cruce și un drum de căruţă care ne conduce la DJ spre Plaiu Nucului.
Descriere
Traseul BG face legătura între Piatra Îngăurită și Lacul Hânsaru (Tâlharilor), un frumos lac de alunecare de dimensiuni mici. Un traseu ușor, fără mari diferențe de nivel.Până la lac se ajunge din Poiana Cozanei, urmând traseu BR, care vizitează rând pe rând Piatra cu Cruce, Piatra cu Semne și Piatra Îngăurită (vezi descriere traseul BR). Bine ascuns în pădure, la 925 m alt., lacul te cucerește de cum ajungi la această destinație misterioasă, care a născut zeci de povești.Se spune că era loc de popas, dar și punct reper pentru vechile cete de haiduci, de unde și numele. Vechile pontoane ce se ivesc din stuful ce îmbracă marginile, sunt mărturii că pescuitul devenise o preocupare timpurie.
Descriere
Traseul BR face legătura între localitatea Fişici și Lacul Mistreţilor, trecând prin Nucu și pe la Schitul Fundătura. Un traseu destul de solicitant cu aprox. 600 m diferențe de nivel. Iarna, poteca nebătută adaugă timp suplimentar.Pornim din drumul comunal din Fişici spre Găvănele şi Nucu. Avem și alternativa drumului forestier prin valea Gârla Fişicilor, care scurtează acest drum. Din Nucu urmăm drumul care ne conduce la Biserica Ortodoxă, apoi urcăm pe un picior de plai, printre livezi și fânețe şi intrăm în pădure pe DF care ne conduce la bisericuța Schitul Fundătura. Situată sub sub Crucea Spătarului și Vf. Țurțudui (984 m), imensa stâncă în care a fost scobită, pare a se fi desprins din vârf. Fostul lăcaș este atestat documentar la 1678, întâi ca schit de pustnici, apoi de călugări sau maici, cu construcții de lemn și chilii, fiind legat monahal după 1800 de Schitul Găvanele. În interior găsim un altar de tip arhaic, încăperea fiind prevăzută cu 3 ferestre. După 1865 schitul se degradează treptat, rămânând ceea ce se vede azi.Continuăm pe un versant într-un urcuş mai abrupt care ne scoate în creastă, unde facem dreapta și ajungem la balta numită Lacul Mistreţilor (alt. 960 m). Lacul Mistreților, un ochi de apă ce nu seacă niciodată, este adăpătoarea animalelor pădurii. De-aici putem continua pe marcajul TA spre Agatonul Vechi, unde întâlnim marcajul BR.
Poiana Cozanei - Bisericuţa lui Iosif - Crucea Spătarului
Descriere
Traseul BR face legătura între Poiana Cozanei și Crucea Spătarului, trecând pe la Bisericuţa lui Iosif, Agatonul Nou și Agatonul Vechi.. Un traseu cu aprox. 350 m diferențe de nivel, cu marcaje rare, care necesită bune cunoștințe de orientare sau un ghid. Pentru a ajunge în Poiana Cozanei putem porni fie de lângă Complexul rupestru de la Aluniș pe marcaj BR, fie dinspre localitatea Nucu pe drumul de exploatare care urmărește Gârla Nucului. Poiana Cozanei este bază de acces la Așezările (Vestigiile) Rupestre - „Athos-ul românesc” - sihăstrii sau lăcașuri de cult creștin din timpuri străvechi. În zona centrală există un pinten stâncos care împarte poiana în două și un panou explicativ. Din acest punct, în partea dreaptă (cum privim la panou), putem ajunge la Peștera Fundătura și Scaunele lui Negru Vodă, iar în partea stângă la Chilia lui Dionisie Torcătorul. De la bisericuţa de lemn din Poiana Cozanei, continuăm pe poteca de pe creasta din spatele chiliei spre N. Ajungem la o intersecție unde primim din stânga marcajul TA, ce ocoleşte Chilia lui Dionisie pe la est. Continuăm urcarea și ajungem la Bisericuţa lui Iosif, cea mai mare dintre bisericuțele în piatră de la Nucu. Aceasta păstrează intrarea în trepte, urme ale unui pridvor din lemn și o ușoară gâtuire explicabilă prin compartimentarea inițială în două încăperi sau prin săparea în două etape. A doua încăpere (bisericuța) are altarul spre nord și un lăcaș pentru icoana hramului. Deasupra intrării este incizat un peşte, simbol paleocreştin. Se spune că după ce a stat la Fundătura, cuviosul Iosif s-a așezat în peștera ce azi îi poartă numele, adaugându-i ferestre.Continuăm urcarea spre următoarele obiective: Agatonul Vechi (Dărâmătura) și Agatonul Nou (Bisericuţa). Conform arheologilor, bisericuța Agatonul Vechi a fost săpată în stâncă în sec al XIII-lea, iar apoi, aici își duce traiul monahul Agaton. Deși astăzi este mai mult o dărâmătură (datorită cutremurelor), îți poți închipui lesne cum arăta el altădată: o bisericuță minusculă în buza unei prăpăstii adânci de zeci de metri și câteva chilii. Trei încăperi constituiau cândva construcția.Agatonul Nou (Bisericuţa) este ceva mai spectaculos, compus din 5 încăperi: naos, pronaos și altar – biserica, o încăpere situată pe una din laturile altarului și una sub naos, cu rol de beci. Aici, în pivnicioara de sub schit, își ascundeau odinioară localnicii copilele când năvăleau tătarii sau turcii (Camera Fetelor) și se spune că ar fi fost descoperită o comoară.De-aici marcajul BR urcă spre E, în creastă unde la dreapta, găsim Crucea Spătarului, situată în punctul cel mai înalt al Athosului românesc (1065 m), martoră a unor întâmplări din vremuri străvechi. Crucea Spatarului are o interesantă poveste, consemnată în documente și diferite genuri de lecturi. Ridicată pe la 1821, de către unul dintre cei mai bogați boieri ai Țării Românești, spătarul Cristea, în semn de recunoștință față de locurile care-i oferiseră protecție în timpul năvălirilor turcești.De la Agatonul Vechi se poate coborî pe o potecă TA la Lacul Mistreților și Schitul Fundătura, apoi pe marcajul BR care ne întoarce la Nucu practic un circuit de 7h.
Descriere
Traseul BR face legătura între Poiana Cozanei și Scaunele lui Negru Vodă, trecând pe la Schitul Fundul Peşterii. Un traseu ușor, fără mari diferențe de nivel, dar fără marcaje, care necesită bune cunoștințe de orientare sau ghid. Pentru a ajunge în Poiana Cozanei putem porni fie de lângă Complexul rupestru de la Aluniș pe marcaj BR, fie dinspre localitatea Nucu pe drumul de exploatare care urmărește Gârla Nucului. Poiana Cozanei este bază de acces la Așezările (Vestigiile) Rupestre - „Athos-ul românesc” - sihăstrii sau lăcașuri de cult creștin din timpuri străvechi. În zona centrală există un pinten stâncos care împarte poiana în două și un panou explicativ. Din acest punct, în partea dreaptă (cum privim la panou), putem ajunge la Peștera Fundătura și Scaunele lui Negru Vodă, iar în partea stângă la Chilia lui Dionisie Torcătorul. De la bisericuţa de lemn din Poiana Cozanei, continuăm la dreapta pe păşune, la dreapta crestei care adăposteşte Chilia lui Dionisie, trecem de un bazin de acumulare și ajungând la un alt perete de stâncă. O potecă prin pădure ne conduce la Schitul Fundul Peşterii, considerat un monument unic de artă preistorică. Din neoliticul final până în bronzul mijlociu, ea a adăpostit, foarte probabil, tineri care deveneau războinici, prin diferite practici. Aici se găsește o varietate de reprezentări, o adevărată arhivă istorică și de artă, toate realizate prin gravare, asemănătoare cu cele din Peninsula Iberică, Franța, Italia și Maroc. Grafitele redau arme: vârfuri de lănci, de săgeţi (sulițe), pumnale, dar şi alte semne specifice artei rupestre preistorice. Grota prezintă și urme ale unor practici creștine, ulterior fiind populată de mai multe generații de pustnici și călugări. Momentan, are grilaj de protecție.Poteca urcă apoi la Scaunele lui Negru Vodă, formațiuni adânc încastrate în vârful unei stânci piramidale, de posibilă origine naturală, ce stau ca niște jilțuri. O legendă locală, spune că ele amintesc de primul divan domnesc, ținut aici de voievodul venit de peste munți, din țara Făgărașului, care și-a recompensat căpitanii din lupta cu tătarii, cu moșii în această zonă, unde ei au întemeiat localități după numele lor. În spatele scaunelor se află Peştera Mică, care nu prezintă urme de locuire.
Poiana Cozanei - Piatra cu Semne - Piatra Îngăurită
Descriere
Traseul 38 BR face legătura între Poiana Cozanei și Piatra Îngăurită, trecând pe la Piatra cu Cruce și Piatra cu Semne. Un traseu relativ ușor, cu aprox. 300 m diferențe de nivel. Iarna, poteca nebătută adaugă timp suplimentar.Pentru a ajunge în Poiana Cozanei putem porni fie de lângă Complexul rupestru de la Aluniș pe marcaj BR, fie dinspre localitatea Nucu, pe drumul de exploatare care urmărește Gârla Nucului. Poiana Cozanei este bază de acces la Așezările (Vestigiile) Rupestre - „Athos-ul românesc” - sihăstrii sau lăcașuri de cult creștin din timpuri străvechi. Din poiană urmăm un vechi drum de exploatare forestieră, aprox. 30 min, trecem de o stână şi intrăm în pădure pe o potecă care trece pe lângă o cruce cu acoperiș, apoi facem stânga și ajungem la Piatra cu Cruce. Traversăm un pârâu şi începem să urcăm spre Piatra cu Semne - un bolovan de zeci de tone, îngropat în pământ şi înclinat - cu o legendă interesantă. Pe ea se spune că ar fi copite de cerbi, ciute, urs, labe de lup, vulpe, mistreţ şi iepure, de la o întrunire dintre animalele speriate de oameni și Dumnezeu.La 100 m distanță găsim Piatra Îngăurită - o peșteră scobită în stâncă în sec. III-IV, iniţial cu rol de locuire, apoi lăcaș de cult, având naos și altar primitiv cu o cruce de tip latin, ceea ce denotă folosință destul de timpurie. Afară erau pridvorul de lemn şi alte amenajări din lemn în care se rugau eremiţii din zonă. De la Piatra Îngăurită se poate ajunge la Lacul Tătarilor (Hânsaru) urmând poteca BG. Tot de la Piatra Îngăurită, urmând creasta, cu marcaje rare TA se poate ajunge la Crucea Spătarului. Pentru cunoașterea în detaliu a legendelor recomandăm să apelați la serviciile unui ghid turistic care vă poate da o imagine mai completă asupra vestigiilor rupestre și un ghidaj lipsit de rătăciri.
Descriere
Traseul BR face legătura între Aluniș și Poiana Cozanei - bază de acces la Așezările (Vestigiile) Rupestre - „Athos-ul românesc” - sihăstrii sau lăcașuri de cult creștin din timpuri străvechi. Un traseu relativ ușor, cu aprox. 250 m diferențe de nivel. Iarna, poteca nebătută adaugă timp suplimentar.Înainte de a porni spre Poiana Cozanei merită să vizităm Complexul rupestru de la Aluniș, format din patru chilii și Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”, ctitorită în anul 1274 - una dintre puținele biserici săpate în piatră din țară în care încă se mai țin slujbe. Dintr-o curbă a drumului principal din Aluniş, pornim pe lângă un grajd cu fân spre E, în coborâre, apoi urcăm la o stână. Continuăm urcarea prin pășune aprox. 1 km, apoi drumul intră în pădure, unde trecem de o cruce de piatră. Oadă ajunși pe o creastă, începem să coborâm, traversăm o fâneaţă, apoi ținem o potecă printre copaci. Ieșim din pădure la dreapta, spre Poiana Cozanei, lângă o masă cu bănci. Poiana Cozanei este practic ”inima” Țării Luanei - o parte dintre vestigiile rupestre se găsesc în poiană sau în apropierea acesteia, iar spre celelalte, pornesc trasee, respectiv BR spre Piatra cu Cruce, Piatra cu Semne, Piatra Îngăurită și Piatra Îngăurită – Lacul Hânsaru - pe marcaj BG.În zona centrală există un pinten stâncos care practic împarte poiana în două. Acest pinten adăpostește o locuință rupestră veche de multe secole – Chilia lui Dionisie Torcătorul. De-aici putem aborda poteca BR Chilia lui Dionisie – Bisericuţa lui Iosif – Agatonul Nou – Agatonul Vechi – Crucea Spătarului.
Descriere
Traseul TR face legătura între Lunca Jariștei și Lacul Vulturilor sau “Lacul fără Fund” - cel mai cunoscut obiectiv din Munții Siriului. Un traseu lung, dificil la pas, cu peste 1500 m diferențe de nivel, în cca 8 -9 h de drumeție, accesibil și pentru cicloturism.Pornim din DN 10 Buzău - Braşov, din dreptul localității Muşceluşa, loc marcat de un panou cu harta (eronată!) a traseelor. Urmăm drumul forestier lung (13 km) și întortocheat spre Gura Milei, ce face conturul unui golf al lacului Siriu, urcând pe Plaiul Caprei, una din culmile nordice ale muntelui Monteoru. Trecem de câteva izvoare, apoi ținem aproape de apele râului Siriu, trecând prin Cheile Bisericii, de sub Piatra Bisericuța. La Gura Milei, traversăm apele Siriului pe un pod, depășim un loc de campare marcat de o hartă și ne încadrăm la dreapta, pe un drum forestier care urmărește apele P. Milea, încadrat de Culmea Milea şi de Culmea Blojii. În capătul drumului forestier ne orientăm spre dreapta, traversăm pădurea, două poieni și după aprox. 1 h ieșim la golul alpin. Pe acest sector întâlnim marcaje vechi TA. În aprox. 15 min ajungem la Lacul Vulturilor, cu cabana de vânătoare omonimă (nu este deschisă circuitului turistic).Lacul Vulturilor sau “Lacul fără Fund”, cum îi mai spun localnicii se află în cadrul unui triunghi determinat aproximativ de localităţile Crasna - jud. Covasna, Chiojdu - jud. Buzău şi Tabla Buţii din jud. Prahova. Lacul Vulturilor este unul dintre obiectivele turistice cele mai îndrăgite din Munţii Siriului (1.420 m), situat pe partea estică a versantului Mălâia (1662 m) - - cel mai înalt din Masivul Siriu. La baza abruptului Mălâia se găsesc două locuri de popas, fiecare într-o mică depresiune. În prima găsim Cabana şi Lacul Vulturilor, în cea de-a doua se află zona mlăștinoasă Lacul Sec. În trecut, Lacul Sec avea caracteristici similare Lacului Vulturilor, dar izvorul de alimentare al lacului a secat. În preajma acestei zone, la Colții Măgăreții, pe stânci, pot fi văzute capre negre.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
