Casă de oaspeți·Moisei·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
FROM
388 lei/ night
Double room · 2 persons
|
Optional breakfast
Hot tub and sauna
3,000 sqm courtyard
Local hosts
Unit type
Casă de oaspeți
Capacity
1 rooms · 8 guests
Check-in / Check-out
14:00 - 18:00 · până la 12:00
Host
COMAN GR. MARIA ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ
ABOUT THE PROPERTY
An oasis of peace between mountain ridges
Právě překládáme tento obsah. Prosím, vraťte se později.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Casa Coman Moisei
COMFORT & FACILITIES
What you will find at Casa Coman Moisei
Comfort and relaxation
Wood-burning fireplace in the main living room
Heated cedar wood hot tub (on request)
Dry sauna with pine aromas
Rustic gazebo and panoramic terrace
Rooms and bathroom
Private bathroom in each room with walk-in shower
Hotel-quality satin cotton linens
Hair dryer, soft towels and included toiletries
Ergonomic memory foam mattresses
Kitchen and dining
Cooking and kitchen
Espresso machine with homemade bean coffee
Covered grill / barbecue and cauldron area
Generous dining hall for all guests
Connectivity and workspace
High-speed fiber optic Wi-Fi (300 Mbps)
Desk / quiet space for remote work
Smart TV with Netflix / cable channels
Excellent mobile signal for all carriers
Outdoor
3,000 sqm courtyard surrounded by pine trees
Free private parking on the property grounds
Deck chairs and lawn beach area
Direct access to mountain trails behind the courtyard
Friendly policies
Children welcome of any age
Baby cot and high chair (on request)
Pets accepted (on request)
Smoking is only allowed in outdoor areas
ACCOMMODATION SPACES
Choose the right room
Casă de vacanță pentru 8 pers. (se inchirieaza doar integral)
200 mp·Dormitor 1: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 2: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 3: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 4: 1 pat matrimonial ·8 persons
TV4 x Propriu/Proprie baie (duș)4 x WC (în baie)CanapeaPrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
FROM388 lei / night
PRACTICAL INFORMATION
House rules and policies
Check-in and Check-out
Sosire între 14:00 - 18:00, plecare până la ora până la 12:00. Gazdele vă întâmpină personal.
Children and extra beds
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Pets
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Quiet and parties
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
WHAT IS AROUND
Six places worth the trip
Step out and you are on the road. Here are the most important landmarks in the area, with calculated distances and estimated driving times.
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Uşor/mediu · 6:45h13.8 km
Parva - Izvorul Arşiţei - Cantonul Prinosul Mare
Descriere
Traseul PA leagă satul Parva de Cantonul Izvorul Negru, printr-o zonă cu marcaje rare și sălbatică (în porțiunea finală), care poate probleme de orientare în condiții de ceață. Un traseu solicitant (neumblat), cu peste 1200 m diferențe de nivel, în 6-7 h de drumeție.Pornim de pe Valea Rebra la intersecţia cu Izvorul Arşitei, loc în care se află un indicator turistic. Merită totuși să ne abatem pentru câteva minute de la traseu pentru a gusta din apa minerală Izv. Carpathia, aflat în partea stângă a drumului. Părăsim V. Izv. Arşitei şi continuăm în urcare pe un drum de ţară. Printre case, cu atenție la marcajele rare, ţinem direcţia NE și ajungem sub Vârful Başca, uşor de identificat datorită defrișărilor. Un urcuş pe un drum de tractor ne scoate la o stână, aflată sub Vf. Căldăruşei. Rămânem sub culmea pe care se află vârfurile Căldăruşei, Bârlea şi Capu Muntelui. Menținem direcția aproape de liziera pădurii, coborând tot mai pronunțat spre o mică poieniţă în care se află o colibă de lemn. Până în valea Izvorului Negru, marcajul PA lipseşte cu desăvârşire, fiind nevoie de o bună orientare folosind harta și busola.După ce ne înscriem pe Valea Izvorului Negru, preţ de 2 h, mergem efectiv pe firul văii, din piatră în piatră, printr-o zonă sălbatică (puțin umblată), unde surprinzător, găsim 4 marcaje PA, aflate la distanţă mare unul de altul şi destul de șterse. Spre căpătul văii, intrăm pe un drum de tractor pe care îl urmăm până la V. Rebrei. Trecerem apelor Rebrei, reci şi adânci. Ieșim în drumul pe care se află cantonul Izvorul Negru, iar de aici un indicator turistic ne îndeamnă să urmăm TA spre zona cu cabane Gura Rebrei.
Descriere
Traseul TA leagă satul Parva de Creasta Munților Rodnei, pe o pantă insesizabilă până în Gura Rebrei (pe drum forestier), de unde vom urca constant, destul de abrupt, pe Valea Gușetului până în șaua Tarniței La Cruce (legătura cu traseul de creastă).Traseul urmează valea Rebrei, cea mai lunga vale a masivului, ieșind din satul Parva, pe lungul drum forestier (cca. 15 km) pâna la "Între Rebre". Depășim Cantonul Izvorul Negru, unde ajunge o altă variantă dinspre Parva marcată PA - pe V. Izv Negru, apoi ajungem în locul numit Gura Rebra, poieniţa în care se află câteva cabane de vacanţă, o păstrăvărie şi un ocol silvic. De-aici pornesște varianta PG spre Zăvoaiele Borcutului, pe sub Vf. Tomnatic. Facem dreapta și continuăm pe valea pârâului Gușet până aproape de creastă (în apropiere existâ un izvor temporar). Din locul numit Între Rebre se desprinde marcajul CA către piciorul Pietros - pe Valea Obârşia Rebrii. Când drumul forestier ia sfârșit, începem urcușul propriu-zis spre creasta principală, anevoios, străbătând bolovănișul din apa văii sau chiar prin apele repezi şi reci, adânci până la nivelul genunchilor, căci poteca nu prea mai există pe aici. Odată ce ne apropiem de o stână, ia sfârșit acest sector (TA apare destul de rar şi e destul de şters).După o ultimă traversare a apei ne înscriem pe poteca ce urcă spre stâna aflată la liziera pădurii, printre ţarcurile animalelor și coliba ciobanilor (atenție la câini), apoi intrăm printre brazi și ieșim la o a doua stână, aşezată chiar înaintea urcuşului accentuat. De aici, intuim poteca. Continuăm în linie dreaptă, apoi trecem un pârâu şi ne îndreptăm spre crucea neagră, de lemn, care se află la baza piciorului pe care vom urca. Poteca turistică nu prea mai există, urmăm potecile ciobăneşti (probleme de orientare pe vreme potrivnică!).Câştigăm altitudine, în partea dreaptă (est) încep să se vadă vârfuri din creasta principală dar şi de pe picioarele sudice (Cormaia, Pietrosu, Ţapului), apoi intersectăm drumul ce vine dinspre Vf. Bătrâna - varianta de vară a traseului de creastă BR. Facem dreapta şi în 3-4 min ajungem la Tarniţa La Cruce, unde întâlnim BA - spre Pietrosul Rodnei, pe sub vârfurile Buhăescu.
Descriere
Traseul CA leagă localitatea Anieș de creasta principală (Şaua Gărgălău) într-o urcare pe văile Anieș și Izv. Cepurilor, cu peste 1700 diferențe de nivel, în cca. 8 - 10 h de drumeție. Iarna, ultimul segment, de sub creastă, este “închis” datorită expunerii la avalanșe.CA pornește din satul Anieş, pe valea Anieş și ajunge în locul Între Anieșe (confluența cu Anieşului Mic), pe un drum proaspăt asfaltat, trecând rând pe rând pe lângă case, cabane de vacanţă, zone de exploatare sau gatere. La bifurcație întâlnim marcajul CG - traseul tematic „La Cărţile Munţilor Rodnei” - care urcă până în Şaua Între Izvoare (La Cărți).Continuăm pe drumul ce mărgineşte Anieşul Mare și ajungem la o altă confluență (Între Izvoare), cu mai multe cabane private şi clădiri ce aparţin ocolului silvic. Aici găsim marcajul BG - ce urcă pe valea Izvorul Mare spre Tarniţa Bârsanului. CA face dreapta, pe V. Izvorului Galațului, cca. 2,5 km de drum forestier, iar la finalul lui, traversăm peste un pod, apoi ne ghidăm după o săgeată desenată pe o lespede de piatră. Urmăm un drum de TAF ce urcă abrupt în serpentine prin pădure, paralel cu pârâul Cepurilor până la o nouă bifurcație, unde un drum pietruit urcă la dreapta spre o stână. Noi facem stânga pe o potecă ciobănească. (marcaje rare dar vizibile).Aproape de ieşirea din pădurea de brad, trecem mai multe pârâuri mici ce izvorăsc de sub Vf. Omului spre stânga, cu scopul de a ocoli obârşia Izvorului Cepelor apoi continuăm pe o potecă ce urca abrupt prin pădure, ieșind la o stână. Ținem direcţia N-V și zărim nişte stânci la stânga, loc excelent de belvedere.către culmile din jur şi către Poiana Între Izvoare. De aici urcăm tot prin iarbă, pe o veche potecă ciobănească, având în partea dreapta: vf Omului, vf. La Cepi, vf. Clăii și vf. Gărgălău. Intersectăm traseul de creastă BR în Şaua Gărgălău (1907 m), iar la câteva minute spre stânga se află unul din locurile indicate (permise) de campare și izvoare, unde în 2017 a fost construit un refugiu din lemn masiv, încăpător (capacitate: 12 persoane în condiții de bivuac).
Descriere
Traseul TA leagă Sângeorz-Băi de creasta principală (şaua Obârşia Rebrii) pe un parcurs lung (cca. 25 km), cu peste 1800 D+, în cca. 11 h, într-o urcare continuă pe valea sălbatică (și spectaculoasă) a râului Cormaia, afluent al Someșului Mare.TR urmărește drumul ce trece prin cartierul Cormaia, la aprox. 1 km de la ieșirea din Sângeorz-Băi spre Rodna, în punctul unde se află un panou cu Parcul Naţional Munţii Rodnei. După cca. 8 km, ajungem la confluența “La Birtuţ”, unde lăsăm în dreapta Pensiunea Farmecul Pădurii și începutul traseului PR - peste Vf. Rabla.Urmărim semnele de marcaj de pe stâlpii rețelei electrice care alimentează o carieră de piatră (2,5 km), pe drumul forestier valea Cormaia, cu cascade mari şi frumoase, care se scurg de pe versanţii stâncoşi. Adesea valea se îngustează cu aspectul unui defileu.După 10 km parcurşi de la intersecția “La Birtuţ”, ajungem la capătul drumului forestier, continuăm pe drum de tractor afectat de viituri, astfel că suntem nevoiţi să traversăm apa de 4 ori fără podețe (traversări periculoase după ploaie). Ne înscriem apoi pe o potecă aflată pe malul drept al văii și urcăm până la o stână.De-aici urmăm marcajul rar (aplicat pe pietre), cu multe poteci ciobăneşti. Important este să urcăm paralel cu firul apei aflat în dreapta noastră. După 1 h de urcare (de la stână), ajungem la o confluenţă de izvoare, de unde observăm deja creasta principală şi culmea sudică care urcă destul de abrupt dinspre Vf. Cormaia (dreapta) spre Vf. Ţapului (stânga). pe culme întâlnim BA - ce vine tot din Sângeorz-Băi, parcurgând cea mai lungă culme sudică. Obs: la coborârea din creastă, trebuie atenție în găsirea marcajului TR care indică coborârea spre stânga, spre V. Cormaia.Continuăm pe versantul vestic al Vf. Cormaia, întâlnim apoi și varianta BR de iarnă. După cca. 30 min din şaua în care TR a intersectat culmea, atingem Șaua Obârşia Rebrii, în punctul în care un pilon cu marcaje BR anunță intersecția și cu varianta de vară care ocolește prin NE Vârfurile Repede şi Cormaia. Putem continua fie spre Tarnița la Cruce, fie spre zona de campare La Cărți, cu noul refugiu
Descriere
Traseul BA leagă Sângeorz-Băi de creasta principală (şaua Obârşia Rebrii), un adevărat tur de forță cu aprox. 3000 m D+, pe durata a 15 - 16 h de drumeție, cu urcușuri și coborâșuri succesive, dar cu perspective deosebite asupra culmilor sudice și a crestei. Doar traseul crestei principale este caracterizat de valori numerice mai mari.Urcuşul îl începem din Sângeorz-Băi, cu atenție la marcajele puțin buclucașe. Urcăm pe culme, printre case, apoi printre aşezări sezoniere până în culmea Dl. Gârciului (891 m). Aici schimbăm direcţia spre vest peste M. Runcu, pe un drum cu stâlpi de curent, pe lângă câteva aşezări de vară ale sătenilor, intersecții cu drumuri de culme, însă ţinem direcţia NV. Vom schimba direcţia doar când ajungem la bifurcaţia cu drumul ce urcă Muntele Lucurel, munte animat cu gospodării permanente dar şi sezoniere ale locuitorilor Parvei. La nord de Poiana Măguricii intrăm într-o zonă care e invadată de drumuri forestiere. Marcajele sunt foarte rare, multe dispărute odată cu defrişările din zonă. Continuăm cu o coborâre destul de serioasă până într-o şa situată sub Măgura Sângeorz, de unde urcăm aceeaşi diferenţă de nivel (300+), pe drumuri forestiere până ieşim din nou în golul alpin. Ținem direcţia N, pe drumul de culme spre stâna de sub Vf. Duşilor, unde găsim izvor. În aprox. 10 min. ajungem avem Vf. Craia în faţă. Sângeorz -Băi - Vf. Dușilor 4 h. De-aici direcţia generală până la creasta principală este N, iar poteca ne propune numeroase urcări şi coborâri succesive. Pentru început depășim Vf. Craia (1659 m) și Vf. Scărişoara (1692 m), apoi coborâm abrupt în direcţia NE spre Tarniţa Scăricelei (1525 m). În această zona poteca este slab vizibilă. De aici urmează o serie de vârfuri între 1750-1800 m, până la Vf. Paltinu, pe care îl ocolim pe o potecă ciobănească, pe lângă un izvor. Coborâm către Şaua Zânelor, unde întâlnim marcajul CA - dinspre locul numit Între Rebre pe Valea Obârşia Rebrii. Găsim o cruce de lemn şi un indicator turistic.Din șa pornim într-un urcuş prelung, de aprox 500 m D+ spre creasta principală. Trecem de-al doilea Vf. Paltinu (1792 m), iar apoi urcăm spre Vf. Pietros (2004 m), unul dintre singurele două vârfuri > 2000 m aşezate pe o culme sudică. Avem o privelişte foarte frumoasă către vârfurile de pe culmea sudică vecină (Rabla - Laptelui)), creasta principală dar şi culmile din vest (Slănigea). Urmează o nouă şa, de unde urcăm Vf. Ţapului (2044 m).Până la creasta principală mai avem de urcat un vârf mare (1955 m), fără nume, apoi coborâm către o şa, unde întâlnim varianta TR - ce urcă pe Valea Cormaia. O ultimă urcare ne scoate pe Vârful Cormaia (2033 m) aflat în creasta principală, apoi în aprox 20 m, ajungem în şaua Obârşia Rebrii (2002 m), la intersecția cu BR.
Descriere
Acest traseu face conturul impozantei Măgura Mare ce tronează deasupra văilor Someşului Mare şi Ilvei. Un parcurs relativ ușor, cu aprox. 500 m diferențe de nivel, pe cca. 22 km. Alt. max. se înregistrează în Şaua Sălişte (740 m).În Rodna se află Administrația Parcului Național Munții Rodnei, de la care putem solicita informații suplimentare despre starea drumurilor pe care le parcurge traseul de față. Dacă timpul ne permite putem vizita Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna și Ruinele Mănăstirii dominicane. Din Rodna urmăm drumul pietruit ce urcă uşor spre Şaua Sălişte, situată pe interfluviul dintre văile Someşul Mare şi Ilva, cu priveliști spre trio-ul Roșu - Ineuț - Ineu din munții Rodnei, chiar și Vârful Heniu din Munţii Bârgău.Coborârea (easy downhill) o facem spre Măgura Ilvei, după care urmăm asfaltul spre localitatea Poiana Ilvei, pe care îl părăsim la puțin timp după ce trecem de zona unor cariere. Începem traversarea înapoi spre Valea Someşului Mare, pe un drum de căruţă care urcă pe Dealul Poienii, cotă maximă 623 m. Dintr-o șa observăm panorama satului Maieru.În localitatea Maieru se găsește Muzeul Cuibul Visurilor, cu o colecție de obiecte, fotografii, texte etc. - care reconstituie viaţa şi opera marelui romancier Liviu Rebreanu. Din Maieru ne vom întoarce în Rodna, trecând prin satul Anieş și Rodna Veche.
Descriere
Acest traseu face conturul Vârfului Cornii din Munții Bârgăului, pe drumuri puţin circulate, cu vederi pitorești. Un parcurs relativ ușor, cu aprox. 500 m diferențe de nivel, pe cca. 42 km. Alt. max. se înregistrează în culmea principală a Munților Bârgăului (886 m).În Rodna se află Administrația Parcului Național Munții Rodnei, de la care putem solicita informații suplimentare despre starea drumurilor pe care le parcurge traseul de față. Dacă timpul ne permite putem vizita Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna și Ruinele Mănăstirii dominicane. Din Rodna urmăm drumul pietruit ce urcă uşor spre Şaua Sălişte, situată pe interfluviul dintre văile Someşul Mare şi Ilva, cu priveliști spre trio-ul Roșu - Ineuț - Ineu din munții Rodnei, chiar și Vârful Heniu din Munţii Bârgău.Coborârea (easy downhill) o facem spre Măgura Ilvei, după care urmăm asfaltul de pe Valea Ilvei, spre Măgura Ilvei şi Ilva Mare. Comuna Măgura Ilvei se întinde în depresiunea Ilvei, între coastele abrupte ale măgurilor împădurite Măgura lui Arsente, Vârful Ştegii, Măgura Sturzilor., iar Ilva Mare este dominată de Vârful Cornii.La intrarea în satul Lunca Ilvei cotim stânga pe drumul recent asfaltat de pe Valea Cucureasa, drum care ne urcă la alt. max a traseului, în în culmea principală a Munților Bârgăului (886 m). Coborârea (easy downhill) o facem spre Şanţ, pe Valea Cârțibavul Mare, printre măguri pitorești. Ne întoarcem în Rodna pe Valea Someşului Mare.
Descriere
Acest traseu face un circuit aproape de orașul Năsăud, pe unul din Muscelele Năsăudului (Dealul Scredei). Un parcurs destul de solicitant, cu aprox. 1000 m diferențe de nivel, pe cca. 28 km lungime. Alt. max. se înregistrează pe Dealul Scredei (789 m).Pornim din oraşul Năsăud, un important stabiliment împotriva invaziilor turceşti şi tãtãrãşti, de altfel, fostul sediu militar al regimentului militar habsburgic, este acum un muzeu frumos restaurat - "Muzeul Grăniceresc Năsăudean". Orașul are o veche tradiție în învățământ, fiind printre puținele localități în care existau școli cu predare în limba română. Din centrul Năsăudului părăsim asfaltul și urcăm pe străzi mai mici în Dealul Cucului, unde continuăm spre culme, pe piatră cubică (cu porțiuni de push bike dacă este necesar).Odată ajunși pe drumul de culme se deschide priveliștea spre Țara Năsăudului. Drumul poate pune probleme pe vreme umedă, datorită substratului lutos. Dealul Cucului are o orientare N-S și ne bucurăm de priveliștea spre gospodăriile care urcă aproape de culme (denumite zăpodii ori smide). Pâlcurile de pădure de foioase alternează cu gol alpin.Coborârea (easy downhill) o facem din Dealul Scredei spre satul Coşbuc, pe un drum de căruță folosit pentru accesul la fânațe și păstorit. După ce întâlnim o uliţa mai mare a satului, intersectăm asfaltul și trecem pe lângă Podul de lemn acoperit, printre ultimele de acest fel din Europa. Podul a fost ridicat doar în două luni, necesar Regimentului Grăniceresc, înființat de Imp. Habsburgic în scopuri militare, dar și pentru folosința localnicilor, care aveau case pe ambele maluri.Se spune că Împăratul Iosif al II-lea, atunci când a vizitat locurile (Grănicerii năsăudeni), ar fi salutat în latină, spunând: „Parva Romuli Nepos, Salvae!” – „Mici nepoți ai Romei, vă salut!”. De atunci, satele au fost denumite: Parva, Romuli, Nepos și Salva.Tot în Coșbuc putem vizita Casa Memorială George Coşbuc, apreciată ca una din cele mai vechi clădiri din spaţiul Tării Năsăudului. Continuăm pe asfalt, spre Salva, apoi Năsăud, astfel că avem timp suficient să ne bucurăm de peisaje și gospodăriile locului.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
