Apartament·Calnic·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
FROM
388 lei/ night
Double room · 2 persons
|
Optional breakfast
Hot tub and sauna
3,000 sqm courtyard
Local hosts
Unit type
Apartament
Capacity
1 rooms · 3 guests
Check-in / Check-out
15:00 - 21:00 · până la 11:00
Host
GELEI BOTOND PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ
ABOUT THE PROPERTY
An oasis of peace between mountain ridges
Právě překládáme tento obsah. Prosím, vraťte se později.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Gelei guesthouse Calnic
COMFORT & FACILITIES
What you will find at Gelei guesthouse Calnic
Comfort and relaxation
Wood-burning fireplace in the main living room
Heated cedar wood hot tub (on request)
Dry sauna with pine aromas
Rustic gazebo and panoramic terrace
Rooms and bathroom
Private bathroom in each room with walk-in shower
Hotel-quality satin cotton linens
Hair dryer, soft towels and included toiletries
Ergonomic memory foam mattresses
Kitchen and dining
Cooking and kitchen
Espresso machine with homemade bean coffee
Covered grill / barbecue and cauldron area
Generous dining hall for all guests
Connectivity and workspace
High-speed fiber optic Wi-Fi (300 Mbps)
Desk / quiet space for remote work
Smart TV with Netflix / cable channels
Excellent mobile signal for all carriers
Outdoor
3,000 sqm courtyard surrounded by pine trees
Free private parking on the property grounds
Deck chairs and lawn beach area
Direct access to mountain trails behind the courtyard
Friendly policies
Children welcome of any age
Baby cot and high chair (on request)
Pets accepted (on request)
Smoking is only allowed in outdoor areas
ACCOMMODATION SPACES
Choose the right room
Apartament întreaga unitate cu 1 camera pentru 3 pers.
Descriere
Traseul CR leagă Bușteni (Zamora) de sectorul nordic al crestei Munților Baiului, cu Vârful Cazacu și Culmea Petru - Orjogoaia. Un traseu solicitant, cu peste 1000 m diferențe de nivel, în cca. 11- 12 h de drumeție (integral). Probleme de orientare în condiții de vizibilitate scăzută pe sectorul Culmea Zamora - vârful lui Petru, nerecomandat iarna.Traseul poate fi început de la gara Buşteni sau de pe stânga Prahovei, din cartierul Zamora. Pentru prima variantă, se urmează drumul ce pleacă din şoseaua naţională în stânga spre Zamora, se traversează calea ferată și apoi podul peste Prahova și se urmează indicatorul spre cantonul Zamora, trecând pe sub intrarea palatului Cantacuzino. Urmăm drumul ce merge prin spatele caselor, prin pădure, iar apoi drumul se bifurcă. Facem stânga și continuăm pe drumul forestier până la ieșirea din pădure, în apropiere de fostul ocol silvic Zamora. De aici urcăm pe linia culmii Zamora, trecem de stâna Zamora, apoi pe versantul drept al văii Zamora, pe sectoare cu pantă mai lină care alternează cu pante ceva mai mari. Din când în când ne putem opri pentru a admira splendida panorama a Bucegilor şi cadrul minunat pe care îl oferă Zamora la izvoare. Spre S şi într-un plan apropiat apar: Muntele Cumpătu, fundul văii Zamora, iar către SE, şaua Băiuțu, la dreapta Vf. Baiul Mic şi (în spate) Vf. Baiul Mare. Continuăm traseul pe linia culmii, urcăm până la 1750 m alt, la intersecția cu traseul de creastă BR, unde întâlnim drumul de culme ce duce sub Vf. Băiuţu (1817 m).Aici observăm către dreapta o culme prelungă, uşor ondulată, orientată V-E (Culmea Petru - Orjogoaia), cu mai multe stâne, pe lângă care trece un drum spre V. Doftana (segmentul următor de traseu). În plan îndepărtat (peste Vf. lui Petru) se pot admira mai multe vârfuri din munții Neamțului, între care Vf. Unghia Mare iese în evidență. Așadar, de la intersecția cu BR, facem stânga și coborâm pe drumul de culme până în șaua Cazacu (1680 m), unde avem două opțiuni. De aici până spre V. Doftana, pe culmea Petru și Plaiul Orjogoaia, se mai fac aprox 4 h, în timp ce varianta spre Azuga, trece peste Culmea Urechea (pe sub Vf. Cazacu), în 1 - 1.5 h și ajunge la telegondola Azuga. Varianta din dreapta coboară sub vârful Cazacu, întâlnind două izvoare, apoi continuă pe drumul de culme până în șaua aflată la est de vârful Cazacu. Putem alege poteca nemarcată care ne duce pe vârf, apoi coboară în șaua menționată mai sus. De pe vârful Cazacu (1753 m) avem o perspectivă largă asupra Munților Neamțului, cu Vf. Unghia Mare (de formă conică), ascunzând în bună măsură vârful Rusu (1903 m), și în plan îndepărtat (în stânga), vârful Ştevia (1903 m), în spatele căruia se schiţează vârful Neamţu (1923 m). Spre E, vom observa culmea uşor ondulată Petru - Orjogoaia (pe care continuă traseul), iar spre S, culmea principală a Baiului.Din șaua aflată la E de Cazacu, continuăm pe drumul de exploatare, ocolind Vf. lui Petru pe partea stângă, ajungând într-o șa. Din şaua de sub vârful lui Petru până la intrarea în pădurea de după stâna Orjogoaia; marcajele sunt practic inexistente și necesită o atenție sporită pe timp potrivnic (traseu nerecomandat iarna!). Obs: Din șaua Orjogoaia pornește în urcare creasta nemarcată a Munților Neamțului (munți pastorali) - de asemenea greu de urmărit pe viscol sau ceață. Coborâm spre lacul Orjogoaia, ținem drumul de culme care ne coboară în pantă foarte uşoară, pe lângă stâna Orjogoaia până la pădure. Reamintim: De la stâlpul din șaua de după vârful Cazacu până la intrarea în pădure pe Plaiul Orjogoaia nu sunt marcaje! Depășim o succesiune de zone împădurite și poieni lungi (5 poieni) apoi urmăm drumul care coboară pe Plaiul Orjogoaia (pantă 9,6%) până la capătul nordic al satului Trăisteni.
Descriere
Traseul 12 TA face legătura între Bușteni și Cabana Diham, trecând pe la Cabana Gura Diham. Este probabil pentru mulți dintre drumeți, un traseu al amintirilor, un traseu de inițiere din perioada copilăriei, potrivit pentru orice vârstă, mai puțin iarna când are unele porțiuni cu gheață, în aprox. 3-4 h de drumeție.Situată în Munţii Dihamului, la marginea unei poieni largi de sub Măgura Cenuşie, cabana Diham reprezintă o importantă bază turistică. Un excelent loc de odihnă ce este în acelaşi timp un punct de plecare pentru excursii în împrejurimi sau spre potecile dificile din abruptul nordic al Bucegilor. Iarna cabana Diham serveşte ca bază pentru practicarea schiului fond. Cabana Diham este accesibilă turiştilor cu o formă fizică moderată. Pornim din Bușteni și odată ajunși la drumul de pe Valea Cerbului, continuăm pe şosea, iar în cca. 30-40 min ajungem la ramificaţia drumurilor spre Plaiul Fânului, unde lăsăm traseul BG spre Omu la stânga. După cca. jumătate de oră ajungem la Cabana Gura Diham (987 m). (Bușteni - Cabana Gura Diham 1 - 1, 5 h).Urcăm prin spatele cabanei, apoi lăsăm în stânga traseul BR și continuăm prin pădure pe piciorul SE al Muntelui Diham. În 40-45 de min trecem pe lângă conducta de gaze și ajungem în Şaua Baiului, important nod de trasee TG, TG, BA, TR, BA, CA. Din șa, ținem un drum auto nemodernizat (20-25 min) și ajungem la Cabana Diham.
Descriere
Traseul TA leagă Bușteni de Piatra Arsă trecând pe la Cantonul Jepi. Un traseu clasic al Bucegilor, dificil, cu aprox 1000 m diferențe de nivel, în cca. 4-5 h de drumeție. Traseul străbate pădurea de foioase, apoi cea de conifere, jnepenișul, și ajunge pe platou.Jepii Mari sunt mult mai accesibili, chiar dacă au porțiuni de stânci și lanțuri, decât Jepii Mici, nu prezintă dificultăți tehnice mari, poteca urcă în serpentine, zonele mai dificile sunt prevăzute cu cabluri, astfel încât este abordabil de o categorie mai largă de turiști. Pe întreg parcursul traseului puteți admira priveliștea printre frunzele copacilor. E atât de linişte încât la mijlocul traseului încă se aude vuietul maşinilor ce circulă în vale pe DN1. Pornim de la telecabina din Bușteni, având în față decorul abruptului prahovean al Bucegilor, dominat de Vârful Claia Mare și Caraimanul. Până la un punct este comun cu traseul Jepii Mici și traseul spre Cascada Urlătoarea. Trecem prin zona „La Vinclu”, apoi prin punctul „La Mese”, de unde putem admira Claia Mare cu uriașul ei perete amețitor. Urmează porțiunea cea mai dificilă, „La Scări”. Pe marginea potecii găsim cruci în memoria celor care au încercat să parcurgă poteca în condiţii de vreme vitregă. Urcăm câteva praguri de piatră asigurate de cabluri fixate de pereții stâncoși și continuăm prin jnepenișul din Valea Urlătorii, e paralel cu linia de funicular care transporta odinioară lemne, până la Cantonul Jepi / Schiel. Atenţie: marcajele sunt rare! Cantonul Schiel, care găzduiește Casa Naturaliștilor, datează din 1910 și a fost construit de către frații Schiel, fondatorii și proprietarii fabricii de hârtie din Bușteni. Deși părăsită, construcția este solidă, parțial degradată, iar poziția ei la limita abruptului oferă o belvedere impresionantă spre Valea Prahovei, Bucegi și Munții Baiului. Putem observa vârful Caraiman cu Crucea Eroilor, Jepii Mici, Claia Mare ș.a. De la canton putem ajunge pe platoul Bucegi, pe varianta traseul TA, în cca 1,5 h. - legătura spre Cabana Babele.Poteca Jepii Mari continuă prin jnepeniș spre Cabana Piatra Arsă cca 20 min, unde întâlnește traseul principal traseul BG - legătura cu Babele și Cota 2000. Construită în anul 1935, Cabana Piatra Arsă a fost transformată ulterior într-o bază sportivă. La Complexul Sportiv Național Piatra Arsă vin în fiecare an numeroși sportivi în cantonament.
Descriere
Cascada Urlătoarea este una dintre cele mai impresionante cascade din țară. Aceasta se află situată pe versantul estic al Munților Bucegi, în Parcul Natural Bucegi, foarte aproape de Bușteni. Cu o cădere de 15 m, creează un peisaj spectaculos pentru cei care ajung să o viziteze, mai ales în urma ploilor, când debitul este mai mare. S-a format datorită confluenței Văilor Comorilor și Urlătoarea Mică. Numele cascadei provine de la zgomotul produs de căderea apei. Traseul din Bușteni, marcat cu PR este accesibil tot timpul anului și se parcurge în cca. 1h. Există o porțiune de 200 m mai abruptă, unde se poate aluneca, în condiții de ploaie sau noroi, iar indicatoarele anunță cum că zona ar fi frecventată de urși. Numele cascadei provine de la zgomotul produs de căderea apei. Apa de la Cascadă este potabilă. La cascadă se poate ajunge și din localitatea Poiana Țapului (traseul PA). Turiștii care ajung aici pot opta pentru un traseu mai lung, deoarece Cascada Urlătoarea se află în apropierea traseului “Jepii Mari” care leagă staţiunea Buşteni de Platoul Bucegi, respectiv Cabana Piatra Arsă (traseul TA).
Descriere
Valea Jepilor este unul dintre cele mai frecventate trasee din Munții Bucegi. Un traseu dificil, cu peste 1000 m diferențe de nivel, în cca 3 - 4 h de drumeție. Pitorească și în același timp periculoasă, poteca Jepii Mici străbate muntele despicat de prăpăstii adânci, străjuită de Vârful Caraiman (2.384 m) și de Vârful Jepii Mici (2.154 m). Jepii Mici este o potecă pietroasă, bolovani mai mici sau mai mari ne taie calea, astfel încât trebuie să avem grijă să nu îi pornim la vale. Are porţiuni înguste unde putem înainta doar ţinându-ne de corzile şi lanţurile fixate temeinic în stâncă, motiv pentru care acest traseu este considerat unul dificil fără echipament adecvat. Iarna - pericol de avalanșă.Din Bușteni, cunoscut drept “Poarta Bucegilor”, traseul Jepii Mici are același traseu până la urcarea în pădure ca și Jepii Mari. De aici, CA continuă la dreapta, având acces spre Cabana Caraiman și Cabana Babele. O buna parte din traseu urcă pe sub telecabina Bușteni ce ajunge pe Platoul Bucegi în 12 min. Priveliștile de la înălțime nu se compară însă cu sentimentele trăite jos, unde se contopesc stâncile, pădurea și prăpăstiile adânci. Jepii Mici urmează V. Jepilor, cunoscută și sub numele de Valea Caraiman, pe traseul căruia se întâlnesc de asemenea Cascada Caraiman (Cascada Fantomă) și Cabana Caraiman. De la refugiul Salvamont există 19 cabluri care ne însoţesc până la Cabana Caraiman, cu numeroase locuri panoramice. Un exemplu este ,,Creasta cu Zâmbri”, unde se află o importantă concentrare de exemplare unice de Pinus cembra (zâmbru). La Cascada Caraiman sau Vânturișul Caraimanului, impresionantă la debite mari, putem admira brânele Jepilor, telecabina suspendată deasupra văii și, cu puțin noroc, capre negre. Nu trebuie să uităm de panorama oferită de Munții Baiului de pe malul stâng al râului Prahova. Poteca V. Jepilor iese în firul Vâlcelului Zăpezilor (care păstrează multă zăpadă), de unde urmează o faţă stâncoasă, urcă pieptiş printr-un horn şi răzbate deasupra zonei de stâncării; pe o coastă puternic înclinată, iar după un urcuş scurt ajunge la Cabana Caraiman (2025 m). Aici întâlnim poteca traseul PA - legătura spre Crucea Eroilor de pe Caraiman, peste Brâna Mare a Caraimanului, traseu de asemenea dificil.CA continuă spre Cabana Babele până la baza telecabinei, unde întâlnim traseul principal traseul BG - legătura cu Cabana Omu și Cota 2000. Forța vântului în această „Cetate de piatră”, a sculptat în decursul timpului în roci, gresii și conglomerate cele mai curioase forme, „Sfinxul”, „Babele” și alți megaliți ce impresionează an de an turiștii.De aici se coboară la Peştera, pe Piciorul Babelor, pe sub Vârful Cimitirul Elefanților. până la Hotel Peștera, apoi mai departe spre Mănăstirea Peştera. Continuăm pe poteca întărită cu trepte de lemn sau de ciment până la cursul Văii Ialomiţe. Spre NV zărim zona de stâncării abrupte de calcare de deasupra Văii Horoabei, cu Turnul Seciului. CA continuă în coborâre uşoară, prin pajiştile întinse ale padinei, paralel cu firul Ialomiţei. Valea se îngustează, iar poteca, după ce descrie o curbă spre dreapta, intră în Cheile Coteanului (Cheile Mici ale Tătarului). După traversarea cheilor ieşim într-o padină întinsă între coastele Munţilor Lăptici (stânga) şi Tătarul (dreapta), trecem de păstrăvărie (părăsită) şi de Turbăria Lăptici (în stânga noastră) şi parcurgem scurtele şi frumoasele Chei ale Tătarului, care ne conduc la coada Lacului Bolboci. Râul Ialomița a săpat în calcarele de aici un „V” impresionant, cu pereți înalți și abrupți. După primele două curbe ale drumului întâlnim varianta traseul TG spre Şaua Tătaru - legătura cu Munții Leaota.Continuăm pe curbele drumului auto de pe marginea lacului, traversăm Văile Tătarului, Mircii şi Bolboci şi după cca. 2, 5 h de la Padina, ajungem la Cabana Bolboci. Pe baraj pleacă varianta traseul CG spre Valea Dorului şi fosta Cabană Vârful cu Dor.Bolboci e un lac vast, creat prin blocarea artificială a râului Ialomița în 1988 (baraj), ascunzându-se printre versanți, în așa fel încât e aproape imposibil să îl prinzi într-o singură imagine, chiar și de pe creste. De aici, urmăm drumul auto până la Cabana Zănoaga și continuăm mai departe prin frumoasele Chei ale Zănoagei Mari. În aceste chei amenajate cu podeţe găsim trei izvoare din care ne putem alimenta cu apă. Pornim spre Cabana Scropoasa (închisă), urmăm malul drept al lacului, lăsăm în dreapta intrarea în Cheile Orzei (închise publicului) şi ocolim muntele ieșind în frumoasele Chei ale Ialomiţei. Parcurgem valea până la Tabăra Vânătorul şi hidrocentrala Dobreşti, apoi pe lângă Tabăra Căprioara. Ultimii 4 km ne conduc până în satul Pucheni, comuna Moroeni.
Descriere
Traseul TR face legătura între Bucegi (Căminul Alpin) și Cabana Mălăieşti, situată într-un cadru natural de poveste. Un traseu solicitant, cu peste 1000 m diferențe de nivel, în aprox. 4.5 h de drumeție, cu o porțiune dificilă de lanțuri. Cabana Mălăieşti (1720 m) se află la baza unei căldări glaciare aflate pe valea glaciară, dispusă în amfiteatru între culmea Bucşoiu Mare şi creasta Padina Crucii. Este lesne de înțeles de ce arată ca o fortăreață și de unde i se trage frumusețea. Odată ce ajungi în căldare ai un sentiment de liniște, te bucuri de traseul finalizat și de oameni dragi. Serile se cântă des la chitară şi e multă voie bună. Cabana este deschisă permanent și există un refugiu Salvamont lângă cabană care oferă ajutor la nevoie. Traseul TR pornește de la Căminul Alpin, ajunge în Poiana Coştilei, un luminiș cu perspective minunate asupra Bucegilor, apoi continuă spre Colții Morarului și mai departe pe Take Ionescu - o adevărată magistrală care înconjoară la cca 1400 – 1700 m alt, poate cea mai importantă parte a Abruptului Prahovean (partea de NE). Din el se desprind trasee spre importante obiective turistice, alpine şi de schi din zonele Coştila, Omul, Morarul şi Bucşoiul. Iarna traseul este periculos şi dificil între Pichetul Roşu - Mălăieşti, pe Take Ionescu.De la Căminul Alpin, TR urmează în urcuş uşor prin pădure poteca largă spre V de pe Plaiul Munticelului. După ce lăsăm în stânga poteca nemarcată spre Valea Albă şi Refugiul Coştila, traversăm văile Coştilei şi Gălbenelelor spre Poiana Coştilei cca. 2.5 h de la start). Poiana aflată chiar la poalele munților, este un loc frumos de unde poți admira muntele impozant ce se afla parcă la o aruncătură de băț. Deasupra pădurii se înalţă Vf. Santinela Văii Cerbului, iar în fund, abruptul Coştilei, Valea Mălinului şi marele perete al Crestei Gălbinelelor. În Poiană nu exista sursă de apă, doar mai sus, spre Refugiul Colții Morarului. În capătul nordic al poienii există o stână locuită pe timp de vară (atenţie la câini!). Poteca încalecă apoi o coamă scundă, dincolo de care ajungem la răscrucea de drumuri „Poiana Văii Cerbului" (1310 m), unde întâlnim traseul BG spre Cabana Omu. Continuăm prin pădure pe curbă de nivel cu urcări uşoare şi după cca 1-1.5 h poposim în Poiana Pichetul Roşu, unde ajung și traseul BR - dinspre Cabana Gura Diham și traseul PR de la Diham spre Omu. (Buşteni – Pichetul Roşu: 3 h).De-aici TR continuă pe sub abruptul Bucşoiului şi traversează mai multe vâlcele, porţiunile dificile alternând cu cele ușoare. În cca 30-40 de min ajungem în Poiana Bucşoiului, de unde trecem Valea Rea și intrăm pe Traseul Take Ionescu, zonă echipată cu lanţuri şi podeţe de lemn: Urcăm în Şaua Mălăieşti / La Prepeleac (1780 m alt), unde lăsăm poteca BR spre Cabana Omu la stânga. De aici se văd în acelaşi timp Cabanele Diham şi Mălăieşti. Coborâm o treaptă stâncoasă echipată cu lanţ, depăşim un podeţ de lemn (şi el echipat cu lanţ) şi după cca 10-15 min. ajungem în căldarea inferioară a Văii Mălăieşti, cu Cabana Mălăieşti. De aici se poate urca spre Omu, prin Hornul Mare.
Descriere
Traseul 10 BG face legătura între Bușteni și Cabana Omu, situată la cea mai mare înălțime în Carpați (2505 m). Un traseu solicitant, cu peste 1500 m diferențe de nivel, în aprox. 5-7 h de drumeție Alături de cabană, găsim Stația meteorologică Vârful Omu, aceasta fiind cel mai înalt punct locuit permanent din țară..Traseul BG pornește din Gara Bușteni sau de la Căminul Alpin. Continuăm pe șosea cca. 30-40 min, alături de traseul BR și traseul TA şi ajungem la ramificaţia drumului spre Plaiul Fânului. BR și TA continuă spre Cabana Gura Diham.BG face stânga, pe „Plaiul Fânului” sau „Drumul Tunului”, printr-o poiană largă, urcă ocolind prin dreapta şi de-a coasta Vf. Gâlma Mare (1419 m) şi răzbate în Poiana Coştila, unde peisajul e dominat de perspectiva abruptului Coştilei. Depăşim stâna din poiană pe la N şi ajungem la intersecţia cu traseul TR - ce duce la Cabana Mălăiești. Periplul pe Valea Cerbului continuă printr-o serie de poienițe (Poiana Văii Cerbului, Poiana Urzicii, Poiana Priponului), apoi urcăm câteva trepte stâncoase prin canionul îngust „La numărătoarea oilor”, de unde putem admira Muntele Colţii Obârşiei (2480 m), remarcabil în zona de pereţi stâncoşi Cerdacul Obârşiei. Urcăm în serpentine repetate pe versantul sudic al Muntelui Morarul, până sub Cabana Omu, unde întâlnim traseul traseul principal ce urcă de la Piatra Arsă (traseul BG). După cca 200 m ajungem la Cabana Omu.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
