În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea!
Host
PERLA CARPATILOR SRL
Prezentare Pensiunea Carul din Stele Coțofenii din Față
Bine ați venit la Pensiunea Carul din Stele Coțofenii din Față
Vi oversætter indholdet i øjeblikket. Kom tilbage senere.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Pensiunea Carul din Stele Coțofenii din Față
Spații de cazare disponibile
Camera twin (se poate solicita pat suplimentar)
15 mp·2 paturi single (90 cm)·2 persons
Air conditioningWi-FiPrivate bathroom (bathtub)Toilet (in bathroom)
FROM390 lei / night
Camera dubla standard (se poate solicita pat suplimentar)
15 mp·1 pat matrimonial (160 cm)·2 persons
Air conditioningWi-FiPrivate bathroom (bathtub)Toilet (in bathroom)
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Mediu/dificil · 12:00h27.7 km
Crasna - Muntele Molidvișu - Vârful Parângul Mare
Descriere
Traseul CR face legătura între localitatea Crasna și Vârful Parângul Mare (2519 m), cu o panorama deosebită către zona alpină și subalpină. La picior, este un traseu dificil, potrivit drumeților cu experiență montană și cu o condiție fizică bună, cu peste 2000 m diferențe de nivel, în cca. 11 -12 h de drumeție. Se recomandă înnoptarea la una din stânele întâlnite în cale (Brusturel, Voișanu, Tărtărău etc).Din satul Crasna se urmează drumul spre schitul Crasna, unul dintre cele mai frumoase din țară, cu o catapeteasmă sculptată în lemn și îmbrăcată în foiță de aur. Schitul Crasna este considerat de vizitatori o oază de liniște și rugăciune, la marginea pădurii, cu un nume predestinat, „crasna“ însemnând „frumos“.Următori 11 km se desfășoară de-a lungul drumului ce iniţial însoţește V. Sunătoarea apoi urcă în serpetine pe Dealul Drăgoieștilor și se îndreaptă spre culme. Până aici se poate ajunge cu autoturisme cu gardă mică, drumul e plăci de beton. Următorul sector de drum spre Muntele Molidvișu, urcă pe un drum accesibil numai cu mașini de teren.Odată ce ajungem în gol alpin, ținem un drum de culme, ocolind Vârful Molidvișu, până în Șaua Izvorul Cald (izv.), de unde avem în faţă întreaga creastă principală. Aici ajunge și varianta TA - dinspre Cărpiniș. Coborâm într-o șa adâncă (Șaua Groapa), de unde avem aproape 1.000 m diferenţă de nivel până pe Parângul Mare. Drumul de culme continuă cca. 1 km până la o stână (stâna Tărtărău), de unde urcăm pieptiș pe o potecă firavă, marcată din loc în loc cu momâi, aprox. 5 km, trecând peste vârfurile Tărtărău și Mândra (2309 m). Din vf. Mândra ni se deschide o minunată privelişte spre creastă principală, cu vf. Gruiul în prim plan și spre creasta Buila-Vânturariţa, care după-amiaza străluceşte asemeni Pietrii Craiului. Pe vreme bună se poate dibui la E și Transalpina care urcă de la Rânca pe pantele Păpuşii.După încă 200 m diferenţă de nivel ajungem pe cel de-al patrulea pisc al României, Parângul Mare (2519 m), pe traseul de creastă BR, la mai mult de 11 h de la plecare. Facem un tur de orizont spre împrejurimi și ne bucurăm de perspectiva largă spre culmile Slivei, Gruiu, Ieșu, Vf. Mândra, linia crestei (spre Cârja și spre Setea Mare) căldările Gemănarea, Zănoaga Stânei ș.a. În vale vedem drumul de coborâre spre Cab. Groapa Seacă, prin Căldarea Roșiile, împodobită cu o salbă de lacuri fermecătoare.Trebuie reamintit că parcurgerea acestui traseu necesită o condiţie fizică foarte bună și abilităţi de orientare deoarece în cea mai mare parte traseul e nemarcat. Câteva marcaje foarte vechi putem distinge în zona Șaua Groapa - Vf. Parângul Mare, sector periculos iarna. În caz de vreme rea, reprezenta o alternativă de retragere din creasta principală.
Descriere
Traseul TA face legătura între satul Cărpiniș și Vârful Parângul Mare (2519 m), cu o panorama deosebită către zona alpină și subalpină. La picior, este un traseu dificil, potrivit drumeților cu experiență montană și cu o condiție fizică bună, cu peste 2000 m diferențe de nivel, în cca. 11 -12 h de drumeție. Se recomandă înnoptarea la una din stânele întâlnite în cale (La Mocirle, Voișanu, Tărtărău etc). Din satul Cărpiniș avem de urcat 5 h până pe Vf. Moldiviș și peste 11 h până pe Parângul Mare. Începem lin printre case apoi susținut înspre Plaiul Cărpinișului, cu direcţia generală N. Folosim unul din drumurile de căruță care urcă în culme și lăsăm în urmă imaginea satelor care se află la capătul lungilor picioare sudice ale Parângului.Un drum de pământ ne conduce cale de 5 km, prin pădurea de foioase, cu câteva urcușuri abrupte, dar și unele porţiuni mai line în care ne putem trage sufletul. Odată ce ieșim la golul alpin, tot mai multe vârfuri din creasta principală își fac apariţia. Străbatem întinsa și înierbata Șa La Mocirle, de unde putem observa vârfurile răzlețe ale culmilor sudice care completează peisajul etajului alpin și subalpin. O urcare abruptă ne pune la încercare, apoi continuăm mai domol până spre Șaua Izvorului Cald, localizată puţin sub cei 1.757 m ai Vârfului Moldivișu. Avem în faţă întreaga creastă principală a Munţilor Parâng și drumul de culme. Ne refacem proviziile de apă și coborâm într-o șa adâncă (Șaua Groapa), de unde avem aproape 1.000 m diferenţă de nivel până pe Parângul Mare. Trebuie reamintit că parcurgerea acestui traseu necesită o condiţie fizică foarte bună și abilităţi de orientare deoarece în cea mai mare parte traseul e nemarcat. Pe urcările Dl.Mocirlelor - Șaua Izvorul Cald. și Șaua Groapa - Vf. Parângul Mare, sector periculos iarna.
Descriere
Traseul TA face legătura între zona Peștera Muierii și Staţiunea Rânca, pe o culme secundară a Parângului. Este un traseu solicitant, cu peste 1000 de m diferențe de nivel, în cca. 5-6 h de drumeție. Potrivit drumeților cu experiență montană și cu și abilităţi de orientare (zone cu marcaj deficitar).De la ultimele case din Baia de Fier, trecem pârâul Galbenul în direcția N, cca. 1 km până în cheile Galbenului, structuri geologice formate îndeosebi pe versantul vestic, unde se afșă și Peștera Muierilor, vestită în toată ţara. Aici există o numeroasă colonie de lilieci și dovezi incontestabile privind traiul leului de peșteră și al ursului de cavernă. Peștera Muierii este faimoasă și datorită descoperirii de resturi fosile ale omului modern timpuriu.TA debutează încă de la start cu un urcuș susţinut, printr-o poiană de foioase, până în culme, apoi continuă pe versantul estic al culmii Pleșa. Poteca prezită urcușuri și coborâșuri prin pădure, trece prin câteva poieni cu belvedere spre Valea Galbenul și ajunge la golul alpin.Pe măsură ce urcăm, orizontul devine mai larg, observând masivul Buila-Vânturariţa din Munţii Căpăţânii, dar și creasta principală, înspre Vârful Parângul Mare. Următorul sector urcă pantele prelungi ale Vârfului Cerbu (1586 m), ușor de identificat datorită releelor.Ieșim pe Transalpina (sectorul Novaci - Rânca), la 4 - 4.5 h de la start. Ceva mai departe, întâlnim Casele Florile Albe. De-aici înainte şoseaua este dublată de o potecă ce ocolește vf. Plopul (1596 m) și urcă ușor în diagonală pe creasta dintre bazinul văii Galbenul și bazinul mare al Gilortului la stânga. Transalpina continuă pe piciorul Corneşu Mare, de unde se zăreşte vf. Păpuşa, primul vârf înalt de pe creasta principală BR.
Defileul Jiului - Șaua Prisloapelor - Vârful Parângul Mare
Descriere
Traseul PR este traseul de acces spre Vârful Parângul Mare (2519 m), dinspre Defileul Jiului, străbătând o culme secundară (Vf. Recii - Culmea Prisloapelor - Vf. Mândra). Este un traseu dificil, potrivit drumeților cu experiență montană și cu o condiție fizică bună, pe parcursul a 11 -12 h de drumeție. Se recomandă înnoptarea la una dintre stânele întâlnite în cale (Prisloapele, Mormântul Florii etc)Fie că venim dinspre Petroşani, fie din S, de la Tg. Jiu, vom parcurge frumosul defileu al Jiului, peste numeroase viaducte, pe „brâne" artificiale sau printr-o puzderie de tuneluri (trenul). După acest periplu, ajungem în halta Lainici, în apropiere de mănăstirea Lainici, unul dintre cele mai importante obiective religioase și turistice din jud. Gorj. De aici începe acest traseu pitoresc pe latura sudică a Parângului,La cca 300 m de gară, trecem Jiul și cotim dreapta (S) pe drumul ce merge paralel cu râul. Intrăm pe Valea Chițului cale de 6 km, câștigând altitudine.și ajungem la gura V. Strâmbele. Continuăm în lungul muntelui Cheafa până în locul numit "La Văcărie". Merită să facem un popas și să ne bucurăm de priveliștea spre poiana cu stână de sub Piatra Argelelor, fotogenică, adăpostită de pereţii albi care răsar din mijlocul pădurii de fagi mari.Următorul sector străbate un drum care ne conduce pe sub o culme împădurită spre Vârful Recii, cu o privelişte bună asupra muntelui Cheafa. Zona vârfului Recii ne oferă o nouă surpriză: două vârfuri cu mult calcar și lapiezuri, pe care putem să le vizităm, dacă timpul ne permite. (Vf. Pietriceaua și Vf. Sapa). Continuăm spre NE, pe deasupra obârşiei Polatiştei (zonă în care urcă vechiul traseu PG).De pe pantele Reciului putem urmări cu uşurinţă desfăşurarea traseului nostru peste culmile împădurite ale Prisloapelor şi ale Mormântului Florii (ambele cu stâne) până în Ciocârliul Grivelor, care este urmat în spate de un pisc înalt. La prima vedere am putea crede că este vorba de vf. Parângul Mare, dar este vf. Mândra (2360 m), care acoperă tot muntele cu masivitatea sa. La capătul poienii în care se află stâna Mormântul Florii (posibilitate de înnoptare), suntem la cca. 6.5 -7.5 h de la plecare. Până aici am străbătut o zonă cu munţi scunzi, cu cocoașe mai răsărite, acoperiţi cu păduri întrerupte de poieni frumoase, cu perspective largi spre V și N.Avem de urcat alți 500 m diferenţă de nivel pentru a pătrunde în zona alpină a Ciocârliului Grivelor (2032 m), peste care domină panorama Retezatului şi a Vâlcanului, apoi vom urma o potecă ciobănească care ne scoate în şaua Ţapu, de unde ni se dezvăluie pentru prima oară.Parângul Mare. Începe un nou urcuș spre Vârful Ţapul care spre N se uneşte aproape fără şa cu Vârful Mândra (2309 m). Din vf. Mândra ni se deschide o minunată privelişte spre creastă principală, cu vf. Gruiul în prim plan,și spre creasta Buila-Vânturariţa, care după-amiaza străluceşte asemeni Pietrii Craiului. Pe vreme bună se poate dibui la E și Transalpina care urcă de la Rânca pe pantele Păpuşii.După încă 200 m diferenţă de nivel ajungem pe cel de-al patrulea pisc al României, Parângul Mare (2519 m), pe traseul de creastă BR, la mai mult de 10 h de la plecare. Facem un tur de orizont spre împrejurimi și ne bucurăm de perspectiva largă spre culmile Slivei, Gruiu, Ieșu, Vf. Mândra, linia crestei (spre Cârja și spre Setea Mare) căldările Gemănarea, Zănoaga Stânei ș.a. În vale vedem drumul de coborâre spre Cab. Groapa Seacă, prin Căldarea Roșiile, împodobită cu o salbă de lacuri fermecătoare.Trebuie reamintit că parcurgerea acestui traseu necesită o condiţie fizică foarte bună și abilităţi de orientare deoarece în cea mai mare parte traseul e nemarcat. Câteva marcaje foarte vechi, cu punct roșu putem distinge în zona Piatra Argelii - sub Vf. Pietriceaua.
Descriere
Traseul PR este traseul de legătură dintre localitatea satul Cloșani și barajul Valea Mare, urcând în creasta Pietrei Cloșanilor, pe Vârful Colţul Pietrii (1380 m). Este un traseu solicitant, cu ascensiuni însumând peste 1000 de m diferență de nivel, în aprox. 5 - 6 h de drumeție, traversând o zonă dificilă (stânci, arbori căzuţi, vegetaţie deasă), motiv pentru care este nerecomandat iarna.Ajungem în satul Cloșani urmând Valea Motrului dinspre Călugăreni. Trecem podul peste Motru și ținem un drum care urcă printre case, apoi fânațe și intră în pădure. În apropiere de şaua dintre Piatra Mică a Cloșanilor și Piatra Mare a Cloșanilor, urcăm tot mai pieptiș spre creastă și trecem pe lângă abrupturi impresionante care se deschid spre Valea Motrului. Este un sector ce necesită atenție sporită întrucât avansarea se face anevoios pe teren dificil (stânci, arbori căzuţi, vegetaţie deasă).Din creasta Pietrei Cloșanilor ne bucurăm de o perspectivă fermecătoare asupra masivului Godeanu și a împrejurimilor, apoi la scurt timp atingem Vârful Colţul Pietrii (1380 m). Coborâm cu atenție pe două variante echipate cu cablu (cu porțiuni unde ancorele s-au desprins!) până la barajul Valea Mare. Unul dintre cele mai înalte din România, barajul de la Valea Mare domină împrejurimile prin ineditul construcției hidrotehnice.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
