Tourist guesthouse·Haţeg·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
FROM
388 lei/ night
Double room · 2 persons
|
Optional breakfast
Hot tub and sauna
3,000 sqm courtyard
Local hosts
Unit type
Tourist guesthouse
Capacity
2 rooms · 6 guests
Check-in / Check-out
15:00 - 18:00 · până la 11:00
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea!
Host
SARMIS RETEZAT SRL
ABOUT THE PROPERTY
An oasis of peace between mountain ridges
Wir übersetzen diesen Inhalt derzeit. Bitte kommen Sie später wieder.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Casa Cristian Hațeg
COMFORT & FACILITIES
What you will find at Casa Cristian Hațeg
Comfort and relaxation
Wood-burning fireplace in the main living room
Heated cedar wood hot tub (on request)
Dry sauna with pine aromas
Rustic gazebo and panoramic terrace
Rooms and bathroom
Private bathroom in each room with walk-in shower
Hotel-quality satin cotton linens
Hair dryer, soft towels and included toiletries
Ergonomic memory foam mattresses
Kitchen and dining
Cooking and kitchen
Espresso machine with homemade bean coffee
Covered grill / barbecue and cauldron area
Generous dining hall for all guests
Connectivity and workspace
High-speed fiber optic Wi-Fi (300 Mbps)
Desk / quiet space for remote work
Smart TV with Netflix / cable channels
Excellent mobile signal for all carriers
Outdoor
3,000 sqm courtyard surrounded by pine trees
Free private parking on the property grounds
Deck chairs and lawn beach area
Direct access to mountain trails behind the courtyard
Friendly policies
Children welcome of any age
Baby cot and high chair (on request)
Pets accepted (on request)
Smoking is only allowed in outdoor areas
ACCOMMODATION SPACES
Choose the right room
Camera dubla lux la etaj
30 mp·1 pat matrimonial (160 cm)·2 persons
Air conditioningbalcon/terasăTowelsBirouUmerașeFlat-screen TVHair dryerPlasă de țânțariRefrigeratorWi-FiWardrobeTVPrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
Air conditioningbalcon/terasăTowelsBirouDetector de monoxid de carbonUmerașeFlat-screen TVHair dryerPlasă de țânțariRefrigeratorWi-FiWardrobeTVPrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
FROM388 lei / night
PRACTICAL INFORMATION
House rules and policies
Check-in and Check-out
Sosire între 15:00 - 18:00, plecare până la ora până la 11:00. Gazdele vă întâmpină personal.
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea!
Children and extra beds
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Pets
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Quiet and parties
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
WHAT IS AROUND
Six places worth the trip
Step out and you are on the road. Here are the most important landmarks in the area, with calculated distances and estimated driving times.
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Mediu · 6:00h12.4 km
Cabana Buta - Vârful Piule - Vârful Pleşa - DN66A
Descriere
Traseul BG traversează culmea Piule-Pleşa, cu vârfurile Piule, Piatra Albă și Pleșa, pornind de la Cabana Buta sau dinspre Cheile Buții. Un traseu solicitant, cu peste 1000 m D+, în cca. 5 - 6 h. Iarna, accesibil în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii.De la Cabana Buta, pornim împreună cu marcajele PG, trecem pârâul, depășim stâna Buta prin dreapta și urcăm pe un picior înierbat în pădure. Un parcurs uşor pe curba de nivel ne scoate într-o poiană mare, cu un stâlp de marcaj în mijloc. La marginea poienii, traversăm pârâul Buta Mică şi continuăm până la baza abruptului Gurganul, cu pereți de 80-120 m înălțime, unde pădurea lasă loc tufelor de jnepeni, arini şi alte tufărişuri. Un stâlp indicator vechi ne prezintă cele două variante ale traseului. Pentru prima, poteca continuă alături de PG spre Șaua Scorota, printr-o zonă de grohotiș și jnepeni. Din Şaua Scorota (Şaua Iepei) navem privelisti ce se deschid spre toate zările. Dincolo de Muchia Drăgşanului şi Şaua Plaiului Mic se ridică semeţe piramidele Pelegii şi Păpuşii. A doua variantă BG urcă direct spre Vârful Piule, printr-un vâlcel abrupt - potecă nerecomandată iarna sau la coborâre. De pe Vârful Piule avem priveliști frumoase spre Piatra Iorgovanului, Retezatul Mare, creasta Oslea - Oslița și văile înconjurătoare.De la vârf vom urma Creasta Piule-Pleşa spre SE, coborând pe la baza unui abrupt mare de calcar (Piatra Albă), pe care îl ocolim spre stânga. Mai departe, parcurgem o custură îngustă, cu tufe de jnepeni, până într-un vârf cu o spinare lungă. De aici se coboară abrupt, la o nouă custură acoperită de vegetaţie luxuriantă. O vom traversa, apoi ocoli, pe câteva brâne înierbate, până când creasta devine mai blândă, cu pajişti largi pe care le traversăm cu uşurinţă, chiar dacă marcajul este mai rar. Ultimul vârf al crestei este Vârful Pleşa, marcat cu o momâie mare şi de pe care avem o largă panoramă asupra Văii Jiului de Vest, asupra Munților Oslea și Munților Vulcan. De la vârf creasta „cade” brusc și ajungem la o stână părăsită, prin pajişti frumoase în care molizi rari iau treptat locul tufelor de jnepeni. Cotim la dreapta în coborârea finală prin pădure, întâlnim un izvor într-o poiană și continuăm până la etajul foioaselor. Într-o altă poiană se află schitul Dâlma Mare, iar de aici urmăm un drum forestier, cu 5 troiţe. Ultima troiță se află pe DN66A, lângă un pod, loc unde se termină traseul. Această troiță poate fi folosită ca reper pentru cei care parcurg traseul în sens invers.
Descriere
Traseul CG face legătura între Uricani și Vârful Peleaga, străbătând mai multe vârfuri pe un traseu anevoios și lung. Un traseu dificil, cu peste 3000 m D+, potrivit turiștilor cu experienţă, bine echipaţi, în cca. 11 - 14 h de drumeție.Iarna periculos, accesibil în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii.Din partea de vest a oraşului Uricani, lângă podul peste pârâul Sterminosu, găsim un marcaj CG pictat pe o casă. Străbatem ulițele din localitate, ieșim în poieni și fânațe, până sub linia de înaltă tensiune. Urmăm în general culmea Dealul Şerpilor, apoi ajungem sub vârful Şerpilor (un grup de stânci) într-o frumoasă poiană în care se află un izvor. Ocolim vârful prin dreapta (est) și poposim într-o șa cu stână (Stâna din Dealul Șerpilor). De-aici urcuşul este mai lin şi traseul urmăreşte un drum care urcă în Curmătura Tulişa, unde întâlnim traseul crestei principale BR - care străbate Munții Tulișa dinspre Vulcan. Aproape de creastă trecem pe lângă o cruce, din lemn, lângă izvorul Gheorghe Tătărăscu.Din șa urmăm parcursul traseului de creastă până dincolo de Vârful Custura, ucare ce devine dificilă, chiar periculoasă pe timp de iarnă. Trecem pe lângă Monumentul Eroilor, străbatem golul alpin cu Vf. Făgețel și coborâm uşor până în Curmătura Făgeţel, cel mai jos punct de pe creastă din această zonă. De aici ținem un drum de creastă (lipsă marcaje!), intrăm în pădure, ieșim la o zonă de jnepeni greu de depășit și răzbatem pe muntele Pilugu Mic (1532 m). Continuăm pe sub Pilugu Mare (1755 m), apoi urcăm în creasta culmii Văcărea prin jnepeniș, anevoios. Până pe Vf. Văcărea, marcat cu o momâie mare, avem de urcat cca. 500 m D+. Peisajul devine tot mai arid și pășim cu atenţie.prin tărâmul lespezile de piatră. Câte o lespede ridicată de binevoitori ne arată calea (marcajul lipseşte).De pe vârful Văcărea putem observa creasta care urcă spre Vârful Custura, depresiunea Petroșani spre Câmpul lui Neag, culmea Piule-Pleşa (din Retezatul Mic) creasta Oslea, munţii Vâlcan etc. Următorul vârf (Lazărului) completează peisajul cu imaginea Retezatului Mare, dominat de giganţii Custura, Peleaga, Păpuşa, Vârful Mare și bazinul Văii Râul Bărbat spre Stâna de Râu, la poalele lor.Mai departe, trecem pe sub piscurile crestei (Gruniu, Ciomfu Mare). Culmea Custura-Gruiu este înierbată spre sud şi prăpăstioasă spre nord, asemeni crestei Făgăraşului. Aceasta se arcuiește puternic și traseul părăsește poteca ciobănească. Urcăm pe Vf. Valea Mării, apoi depășim o serie de mici piscuri și atacăm pantele Vf. Custura. Nu vă abateți de la drumul de creastă, deoarece, de-o parte și de alta sunt versanți prăvăliți cu lespezi și bolovani mari, care fac dificilă (chiar periculoasă) drumeția.Vârful Custura este un punct de referinţă important în Munții Retezat, al 5 vârf ca înălțime din masiv, cu o privelişte fermecătoare spre tăurile din căldarea Custurii. De pe vârful Custura poteca coboară spre nord, în şaua Custurii, trecând prin Fereastra Custurii, loc unde întâlnim poteca TA dinspre Stâna de Râu. Perspectiva culmilor înconjurătoare, a lacurilor din căldarea Custurii și, de cealaltă parte, bazinul V. Lăpușnicu Mare cu Poiana Pelegii, ne răsplătesc efortul. Din Șaua Custurii ocolim vârful Păpuşa Mică şi coborâm într-o șa adâncă, numită Spintecătura Păpuşii, de unde se urcă aprig și solicitant până în vârful Păpuşa, unul din giganţii Retezatului. Vârful Păpușa (2508m) se clasează pe locul 2 în Masivul Retezat, după Vârful Peleaga, și este al 8-lea din țară.O coborâre pe lespezi mărunte ne duce în șaua Pelegii, important nod de trasee. Aici întâlnim traseul de creastă BR, CR dinspre Lacul Galeș, TG dinspre Pietrele și traseul PA - dinspre Poiana Pelegii. Ne cufundăm privirea în apropiere, admirând Lacul Ghimpele (Peleaga). Din șaua Pelegii (2274 m) urcăm din nou pieptiș spre Vf. Peleaga (2509 m).Izolat de celelalte vârfuri ale masivului, Vf. Peleaga, cel mai înalt din Retezat, ne oferă prilejul de a avea o vedere panoramică a cărei frumusețe este greu de egalat. Înspre N putem observa căldarea glaciară V Rea, vastă zănoagă pe fundul căreia se află tăurile Văii Rele. De partea stângă a văii, stă de strajă Culmea Pietrele, cu Vârful Pietrele și dincolo de aceasta culmea Stânișoara, acoperind poalele Vf. Retezat. De aici Vârful Retezat (2484 m) ne apare ascuțit. Vârful Bucura I (2433 m) se vede teșit, iar vis-a-vis, Vârful Judele (2398 m), completează orizontul. La SV, culmea Slăveiu străjuiește semeț valea Lăpușnicu Mare alături de culmea Drăgșanului (Retezatul Mic), iar spre SE, Vârful Custura (2457 m), completează lanțul vârfurilor ce se înșiruie înspre est până la Munții Tulișa. Din Vf. Păpușa (2508m), răsfirate ca degetele de la mână, se lasă în vale culmile Valea Rea, Galeșu, Vf. Mare și Lăncița. La 500 m alt sub noi, uriașa căldare glaciară a Bucurei se înfățișează.cu întreaga salbă de lacuri glaciare, 16 la număr, o parte vizitate de poteca “Circuitul Lacurilor”. Magistrala CG continuă spre E, coborând prin căldarea Berbecilor, spre Bucura.
Descriere
Traseul CR face legătura între Câmpu lui Neag și Lacul Bucura, pe un segment comun cu traseul de creastă BA. Un traseu destul de dificil, cu aprox. 2000 m diferențe de nivel, în cca.8 - 10 h. Iarna, accesibil în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii.De la Câmpul lui Neag până la complexul de cabane Cheile Buţii urmăm șoseaua principală, apoi marcajul se desprinde la dreapta prin pădure, într-o urcare destul de aprigă, preţ de 45 min. Odată ajunși la drumul de acces al Cabanei Buta, urmăm serpentinele și urcăm pe drumul tot mai abrupt, impracticabil pentru maşini jose. Cabana Buta este una dintre cele mai cunoscute cabane montane din Retezat. Situată la 1580 m altitudine, în afara ariei protejate, este deschisă tot timpul anului și oferă 20 de locuri amenajate în camere cu 4 sau 6 paturi. De la Câmpu lui Neag pânã la cabana Buta se fac aprox. 3.5 - 4.5.h.În continuare, trecem de locul de campare şi refugiul Salvamont, apoi de un izvor puternic și urcăm prin poieni și prin pădure. Jnepenișul ia locul pădurilor, iar apoi traversăm o zonă mai golașă, ajungând în Şaua Plaiul Mic. Porțiune solicitantă cu o urcare aprigă a versantului sudic al culmii Drãgășanu - Pãpușa, dar efortul ne este răsplătit de orizontul panoramic care se deschide din șaua Plaiului Mic (1879 m): largi perspective atât asupra Retezatului Mare spre nord cât şi spre Retezat Mic înspre sud. În șa întâlnim traseul de creastă BR - spre Piatra Iorgovanului.Drumeția spre Lacul Bucura continuă trecând pe lângă două ochiuri de apă pitorești: Tăurile Păpuşii - două mici lacuri alpine de coamã, apoi coborâm continuu și abrupt prin poieni, jnepeni, apoi pădure, pentru aprox. 30 min. până la confluența Bucurei cu Peleaga, într-un loc generos de campare, cunoscut ca Poiana Pelegii, cu un Refugiu Salvamont. Poiana Pelegii (1633m), situată la 31 km de Gura Zlata este un loc ideal de pornire spre culmile Retezatului, o oază de liniște sub Piciorul Pelegii. În poiană există izvor, iar parcarea este la 5 min. de zona de corturi.Din Poiana Pelegii poteca lată, bine marcată, urcă întâi prin pădure, apoi străbate câteva luminișuri și poieni cu stâlpi rãzleți de marcaj (orientare pe ceață), traversează câteva pârâiaşe şi ajunge în zona de jnepeni. Un ultim torent ne scoate la dreapta, pe pragul uneia dintre terasele vãii, apoi pe cea de-a doua, de pe care putem observa deja Lacul Bucura.Coborâm de-a lungul tãpșanului înierbat până la Bucura, ce domină cu autoritate acest peisaj fermecător. Lacul Bucura, cel mai întins ca suprafaţă dintre lacurile glaciare ale Carpaţilor, ne îndeamnă la popas, admirând piscurile Retezatului, între care se remarcă Vârful Judele și Vârfurile Bucura. De partea cealaltă a lacului, Vârful Peleaga (2509m), cel mai înalt vârf din masiv, se ivește tentant. Este probabil cel mai folosit loc de campare din masiv, motiv pentru care aici se află și un Refugiu Salvamont. Bucura este nod de poteci spre vârfurile masivului, între care CG - spre Peleaga, BG - spre Bucura I și Retezat, ori TR - spre Vf. Judele, la marginea rezervației Gemenele.
Descriere
Traseul A face legătura între Lacul Gura Apei și Lacul Bucura pe un parcurs lung, dar spectaculos, cu numeroase puncte de belvedere. Este un traseu solicitant, cu peste. 2000 m diferențe de nivel, într-o drumeție lungă de aprox. 10 - 11 h. Iarna, periculos, accesibil în funcție de cantitatea zăpezii.Din Gura Apei, aval de bariera Parcului Naţional Retezat, urcăm prin pădurea de molid în serpentine, apoi pe lângă jnepenișurile de la stâna Zlata și continuăm pe culmea Zlata. Poteca este bine întreţinută şi marcată, câștigând cu ușurință altitudine. Depășim pe la sud Vf. Zlata (2142 m) și după cca.4 h de la start, ajungem pe platoul înierbat Radeș - Zlata, în punctul La Pir, unde întâlnim din stânga poteca TR - ce urcă de la Gura Zlata.Mai departe, vom parcurge o porţiune pe curba de nivel, întâlnind mai multe izvoare, ajungând într-o mică şa de unde se coboară spre Lacul Zănoaga (loc de campare, Refugiu Salvamont) - cel mai adânc lac glaciar din țară (29 m). Lacul Zănoaga (1997m) are o formă circulară și este amplasat într-o zonă frumoasă cu lespezi și jnepeni, într-o căldare glaciară, pe versantul sudic al muntelui Șesele.De la lac, poteca urmează un parcurs prin porţiuni cu jnepeniş şi grohotiş, pe poteca denumită generic Cărarea Măgarilor, ajungând la Tăul Urât şi apoi la Tăul Răsucit, de unde avem priveliști excelente spre culmea arcuită Vf. Judele - Slăveiu. În creastă întâlnim PG - dinspre Lunca Berhina (legătura cu Retezatul Mic). Ținem mijlocul culmii Slăveiu, evitând Vârful La Clince și traversând o zonă frumoasă cu pietre, jnepeni, flori, pârâiaşe și ochiuri de apă, pe deasupra lacurilor Turcelu şi Slăveiu. Câțiva stâlpi de marcaj ajută în orientare pe cei ce străbat locurile pe timp de ceață.După ce traversăm un mic platou, ajungem în șaua La Pintenul Slăveiului, în dreptul vârfului Slăveiu (2342 m), șa care se situează deasupra căldări Bucurei. Ne putem bucura de perspectiva spectaculoasă asupra lacurilor din căldare și asupra Vârfului Peleaga. Spre nord observăm alți doi coloși ai Retezatului, Vf. Bucura I și Vf. Retezat.Din șa coborâm accentuat pe lângă un izvor, printr-o zonă stâncoasă, traversând pârâul Ana, pentru a ajunge într-un final la Bucura, ce domină cu autoritate acest peisaj fermecător. Lacul Bucura, cel mai întins ca suprafaţă dintre lacurile glaciare ale Carpaţilor, ne îndeamnă la popas, admirând piscurile Retezatului, între care se remarcă Vârful Judele și Vârfurile Bucura. De partea cealaltă a lacului, Vârful Peleaga (2509m), cel mai înalt vârf din masiv, se ivește tentant. Este probabil cel mai folosit loc de campare din masiv, motiv pentru care aici se află și un Refugiu Salvamont. Bucura este nod de poteci spre vârfurile masivului, între care CG - spre Peleaga, BG - spre Bucura I și Retezat, ori TR - spre Vf. Judele, la marginea rezervației Gemenele. Nu ezitați să parcurgeți PR - “Circuitul Lacurilor”, într-un cadru spectaculos, la poalele vârfurilor din Retezat.
Descriere
Traseul PG face legătura Lunca Berhina și Lacul Bucura pe un traseu cu largi panorame atât spre Retezatul Mic cât și spre “ochii albaștri” și coloșii Retezatului Mare. Un traseu solicitant, cu peste 1200 m diferențe de nivel, în cca. 5 - 6 h de drumeție. Iarna, periculos, accesibil în funcție de cantitatea zăpezii.Pornim dinspre Gura Apei (pe șoseaua de pe V. Lăpușnicului Mare), în zona în care se află câteva construcții silvice și lăsăm PA - spre Poiana Pelegii în față. Traversăm apa, intrăm într-o regiune cu pădure, unde, din când în când, depășim falnici molizi smulși din rădăcină de furtuni, urmând serpentinele potecii în urcare. La liziera de sus a pădurii întâlnim o poiană largă unde probabil a fost o stână, intrăm într-un pâlc de pădure și continuăm urcarea de-a lungul Piciorul Slăveiu, prin golul alpin înierbat.În capătul abruptului întâlnim câteva izvoare, apoi intrăm în jnepeniș, ajungând pe marginea unui abrupt cu largi perspective spre Retezatul Mic (culmea zimțată Stănuleț - Piatra Iorgovanului). În apropiere de Crucea Trăznitului întâlnim vechea potecă CA, care urcă aici dinspre Lacul Zănoaga. Ținem mijlocul culmii Slăveiu, evitând Vârful La Clince și traversând o zonă frumoasă cu pietre, jnepeni, flori, pârâiaşe și ochiuri de apă, pe deasupra lacurilor Turcelu şi Slăveiu. Câțiva stâlpi de marcaj ajută în orientare pe cei ce străbat locurile pe timp de ceață. Sus pe platou întâlnim varianta CA (traseul 21) - ce urcă pe Cărarea Măgarilor, dinspre Lacul Zănoaga, vizitând Tăul Urât şi frumosul lac Tăul Răsucit.Ajungem în șaua La Pintenul Slăveiului, în dreptul vârfului Slăveiu (2342 m), șa care se situează deasupra căldări Bucurei. Ne putem bucura de perspectiva spectaculoasă asupra lacurilor din căldare și asupra Vârfului Peleaga. Spre nord observăm alți doi coloși ai Retezatului, Vf. Bucura I și Vf. Retezat.Din șa coborâm accentuat pe lângă un izvor, printr-o zonă stâncoasă, traversând pârâul Ana, pentru a ajunge într-un final la Bucura, ce domină cu autoritate acest peisaj fermecător. Lacul Bucura, cel mai întins ca suprafaţă dintre lacurile glaciare ale Carpaţilor, ne îndeamnă la popas, admirând piscurile Retezatului, între care se remarcă Vârful Judele și Vârfurile Bucura. De partea cealaltă a lacului, Vârful Peleaga (2509m), cel mai înalt vârf din masiv, se ivește tentant. Este probabil cel mai folosit loc de campare din masiv, motiv pentru care aici se află și un Refugiu Salvamont. Bucura este nod de poteci spre vârfurile masivului, între care CG - spre Peleaga, BG - spre Bucura I și Retezat, ori TR - spre Vf. Judele, la marginea rezervației Gemenele. Nu ezitați să parcurgeți PR - “Circuitul Lacurilor”, într-un cadru spectaculos, la poalele vârfurilor din Retezat.
DN66A - Valea Scorota - Şaua Scorota - Cabana Buta
Descriere
Traseul PG face legătura între Valea Jiului de Vest și Cabana Buta .prin Cheile Scorotei și pe sub piciorul Vf. Piule. Un traseu solicitant, cu aprox. 1000 m D+, în cca. 4 - 5 h de drumeție. Iarna periculos (culoar de avalanșă), în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii.Pornim de pe DN66A, 2 km amonte de localitatea Câmpușel, la podul peste Jiul de Vest. La nici 200 m de la intrarea pe traseu, întâlnim Peştera nr. 4 din Scocul Scorotei, unde a fost descoperit un schelet complet de Ursus Spelaeus dar și oasele altor animale preistorice. Continuăm pe V. Scorotei (valea cea mai importantă din Retezatul Mic), într-o liniște deplină, printr-o zonă cu pereți acoperiți în cea mai mare parte de vegetație.Patul albiei ne indică calea, pe o potecă lipsită de bolovani până la întâlnirea cu Cheile Scorota. Sectorul de chei este unul sălbatic și frumos, pe sub pereții abrupți de 20-35m, cu multe zone înguste care o fac extrem de pitorească. Ieșim într-o poieniţă, la confluenţa dintre două văi (Poiana Scorota), de unde urmăm direcţia înainte, străbătând o frumoasă pădure.La stânga (vest) putem admira abrupturile vârfului Biserica, și cu puțin noroc, câteva capre negre. Ieșim din pădure la stâna Scorota, o construcţie bine întreținută, de unde ne aprovizionăm cu apă, pentru urcușul solicitant ce urmează. Priveliştea spre Cheile Scorota, cu Oslea în fundal, ne îmbie la un popas în tihnă, cu perspectiva superbă şi liniştitoare.De aici urcăm pieptiș pe un vâlcel și ieșim în şaua Scorota (Şaua Iepei), la intersecția cu poteca de creastă BG, ce străbate Creasta Piule-Pleşa spre est. Spre NV, dincolo de Muchia Drăgşanului şi Şaua Plaiului Mic se ridică semeţe piramidele de piatră ale Pelegii şi Păpuşii. Din șa coborâm accentuat printre tufele de jnepeni şi arini până la baza abruptului calcaros Gurganul, loc unde se desprinde o variantă BG spre Vf. Piule (2081 m)PG intră din nou în pădure, traversează un mic pârâu (Buta Mică), apoi o poiană mare cu un stâlp de marcaj în mijloc și continuă prin pădure până la un luminiş situat deasupra stânei Buta. De-aici coborâm la Cabana Buta, una dintre cele mai cunoscute cabane montane din Retezat. Situată la 1580 m altitudine, în afara ariei protejate, este deschisă tot timpul anului și oferă 20 de locuri amenajate în camere cu 4 sau 6 paturi.
Casa de vânătoare Câmpuşel - Piatra Iorgovanului - Lunca Berhina
Descriere
Traseul TR traversează Retezatul Mic pe sub Piatra Iorgovanului, pe direcția Casa de vânătoare Câmpuşel - Lunca Berhina. Un traseu solicitant, cu peste 1000 m D+, în cca. 5 - 6 h de drumeție. Iarna periculos, în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii.Dintr-o poiană cu un loc de popas, vis-a-vis de casa de vânătoare Câmpuşel, traversăm Jiul de Vest, o poiană mare și intrăm în pădure. Pădurea alternează între conifere și foioase. Ieșim din pădure într-o zonă de jneapăn cu frumoase poieni, urmând în general creasta ce coboară din Piatra Iorgovanului. Din loc în loc, avem privelişti frumoase spre muntele vecin Oslea, aflat parcă la o aruncătură de băţ, deasupra Jiului de Vest. Dacă vremea ţine cu noi, putem să urcăm până pe vârf în cca.15 min și să admirăm priveliștea culmilor Retezatului Mic, ce aici prezintă forme caracteristice de carst și a Munților Vâlcan, cu creasta Oslea în toată splendoarea ei. Piatra Iorgovanului face parte din Munții Piule-Iorgovanu, zona calcaroasă a Retezatului, adăpostind doline, peșteri, ponoare și chei, precum și plante rare care nu se regăsesc în partea granitică a Retezatului.De sub Piatra Iorgovanului urmăm o potecă tăiată în faţa nordică, cu grijă să nu alunecăm și urmăm traseul de creastă BR - ce vine tocmai dinspre culmea Custura-Gruniu. Ținem direcția spre vârful Stănuleţii Mari, apoi coborâm în şaua Paltina, ocolind căldarea dintre muntele Paltina și Stănuleții Mari printr-o poiană cu iarbă înaltă. În șa întâlnim marcajul PR - dinspre V. Soarbele, care coboară la Tăul fără Fund.Părăsim BR care continuă spre Munţii Godeanu și ne ghidăm după stâlpii de marcaj, pe la baza abrupturilor vârfului Stănuleţii Mari. După ce intrăm în pădure, coborâm accentuat pe o potecă în serpentine, până într-o poiană mare cu vegetaţie specifică stânelor (ştevie, urzici), unde probabil, a fost o stână. Din poiană străbatem pădurea de molid (apoi de amestec) până la Lunca Berhina, la drumul de pe V. Lăpuşnicu Mare, marcat PA. La 5 minute mai jos se află intrarea în poteca PG - spre Lacul Bucura, peste Culmea Slăveiului, trecând astfel în Retezatul Mare.
DN66A - Valea Soarbele -Tău Fără Fund - Şaua Paltina
Descriere
Traseul PR face legătura între V. Jiului de Vest și Șaua Paltina, de sub Vârful Stănuleții Mari, pe un parcurs recomandat turiştilor cu experienţă. Iarna traseul poate fi periculos, în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii. 1,5 km amonte de Câmpușel, pe DN66A, trecem un pod peste P. Şarba, căutam un drum forestier la dreapta, apoi urmăm un drum de tractor ce se face tot mai rău pe măsură ce urcăm până se transformă într-o cărare folosită de ciobani. Drumul urcă şi urmăreşte fidel o vale seacă. La ieşirea din pădure, ajungem la stâna Soarbele, de unde ținem una din multele poteci folosite de ciobani şi oi, trecând pe lângă Tăul fără Fund, o frumoasă dolină umplută cu apă, mărginită de molizi şi jnepeni, cu un abrupt calcaros în dreapta.După aprox. 1,5 km de la stână, ajungem la o altă stână, mai mică, lângă un lac temporar (Lacul Soarbele) şi o pajişte unde pârâul are frumoase meandre. Aici e ultimul loc unde găsim apă pe traseu. Mai departe, urcăm pe o muchie înierbată care separă valea Soarbele de o vale seacă tributară văii Iarului, cu priveliști spre Zănoaga Soarbele la stânga și a Pietrei Iorgovanului la dreapta. Când ne apropiem de creastă, lăsăm vârful din care se desprinde muchia pe care am urcat la stânga și continuăm spre dreapta, direct spre şaua Paltina, semnalizată cu un stâlp metalic de marcaj. Peisajul se schimbă, apar şisturi cristaline în loc de calcare, făcând trecerea în Munţii Godeanu. Marcajul BR continuă spre Vf. Sturu.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
