Τρέχουμε μετάφραση αυτού του περιεχομένου. Επιστρέψτε αργότερα.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Pensiunea Izana Drăguţeşti
COMFORT & FACILITIES
What you will find at Pensiunea Izana Drăguţeşti
Comfort and relaxation
Wood-burning fireplace in the main living room
Heated cedar wood hot tub (on request)
Dry sauna with pine aromas
Rustic gazebo and panoramic terrace
Rooms and bathroom
Private bathroom in each room with walk-in shower
Hotel-quality satin cotton linens
Hair dryer, soft towels and included toiletries
Ergonomic memory foam mattresses
Kitchen and dining
Cooking and kitchen
Espresso machine with homemade bean coffee
Covered grill / barbecue and cauldron area
Generous dining hall for all guests
Connectivity and workspace
High-speed fiber optic Wi-Fi (300 Mbps)
Desk / quiet space for remote work
Smart TV with Netflix / cable channels
Excellent mobile signal for all carriers
Outdoor
3,000 sqm courtyard surrounded by pine trees
Free private parking on the property grounds
Deck chairs and lawn beach area
Direct access to mountain trails behind the courtyard
Friendly policies
Children welcome of any age
Baby cot and high chair (on request)
Pets accepted (on request)
Smoking is only allowed in outdoor areas
ACCOMMODATION SPACES
Choose the right room
Camera dubla
20 mp·1 pat matrimonial (160 cm)·2 persons
TVPrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
FROM388 lei / night
Camera twin
20 mp·2 paturi single (90 cm)·2 persons
TVPrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
FROM388 lei / night
PRACTICAL INFORMATION
House rules and policies
Check-in and Check-out
Sosire între 13:30 - 22:00, plecare până la ora până la 12:00. Gazdele vă întâmpină personal.
Children and extra beds
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Pets
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Quiet and parties
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
WHAT IS AROUND
Six places worth the trip
Step out and you are on the road. Here are the most important landmarks in the area, with calculated distances and estimated driving times.
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Mediu/dificil · 12:00h27.7 km
Crasna - Muntele Molidvișu - Vârful Parângul Mare
Descriere
Traseul CR face legătura între localitatea Crasna și Vârful Parângul Mare (2519 m), cu o panorama deosebită către zona alpină și subalpină. La picior, este un traseu dificil, potrivit drumeților cu experiență montană și cu o condiție fizică bună, cu peste 2000 m diferențe de nivel, în cca. 11 -12 h de drumeție. Se recomandă înnoptarea la una din stânele întâlnite în cale (Brusturel, Voișanu, Tărtărău etc).Din satul Crasna se urmează drumul spre schitul Crasna, unul dintre cele mai frumoase din țară, cu o catapeteasmă sculptată în lemn și îmbrăcată în foiță de aur. Schitul Crasna este considerat de vizitatori o oază de liniște și rugăciune, la marginea pădurii, cu un nume predestinat, „crasna“ însemnând „frumos“.Următori 11 km se desfășoară de-a lungul drumului ce iniţial însoţește V. Sunătoarea apoi urcă în serpetine pe Dealul Drăgoieștilor și se îndreaptă spre culme. Până aici se poate ajunge cu autoturisme cu gardă mică, drumul e plăci de beton. Următorul sector de drum spre Muntele Molidvișu, urcă pe un drum accesibil numai cu mașini de teren.Odată ce ajungem în gol alpin, ținem un drum de culme, ocolind Vârful Molidvișu, până în Șaua Izvorul Cald (izv.), de unde avem în faţă întreaga creastă principală. Aici ajunge și varianta TA - dinspre Cărpiniș. Coborâm într-o șa adâncă (Șaua Groapa), de unde avem aproape 1.000 m diferenţă de nivel până pe Parângul Mare. Drumul de culme continuă cca. 1 km până la o stână (stâna Tărtărău), de unde urcăm pieptiș pe o potecă firavă, marcată din loc în loc cu momâi, aprox. 5 km, trecând peste vârfurile Tărtărău și Mândra (2309 m). Din vf. Mândra ni se deschide o minunată privelişte spre creastă principală, cu vf. Gruiul în prim plan și spre creasta Buila-Vânturariţa, care după-amiaza străluceşte asemeni Pietrii Craiului. Pe vreme bună se poate dibui la E și Transalpina care urcă de la Rânca pe pantele Păpuşii.După încă 200 m diferenţă de nivel ajungem pe cel de-al patrulea pisc al României, Parângul Mare (2519 m), pe traseul de creastă BR, la mai mult de 11 h de la plecare. Facem un tur de orizont spre împrejurimi și ne bucurăm de perspectiva largă spre culmile Slivei, Gruiu, Ieșu, Vf. Mândra, linia crestei (spre Cârja și spre Setea Mare) căldările Gemănarea, Zănoaga Stânei ș.a. În vale vedem drumul de coborâre spre Cab. Groapa Seacă, prin Căldarea Roșiile, împodobită cu o salbă de lacuri fermecătoare.Trebuie reamintit că parcurgerea acestui traseu necesită o condiţie fizică foarte bună și abilităţi de orientare deoarece în cea mai mare parte traseul e nemarcat. Câteva marcaje foarte vechi putem distinge în zona Șaua Groapa - Vf. Parângul Mare, sector periculos iarna. În caz de vreme rea, reprezenta o alternativă de retragere din creasta principală.
Descriere
Traseul PR este traseul de legătură dintre localitatea satul Cloșani și barajul Valea Mare, urcând în creasta Pietrei Cloșanilor, pe Vârful Colţul Pietrii (1380 m). Este un traseu solicitant, cu ascensiuni însumând peste 1000 de m diferență de nivel, în aprox. 5 - 6 h de drumeție, traversând o zonă dificilă (stânci, arbori căzuţi, vegetaţie deasă), motiv pentru care este nerecomandat iarna.Ajungem în satul Cloșani urmând Valea Motrului dinspre Călugăreni. Trecem podul peste Motru și ținem un drum care urcă printre case, apoi fânațe și intră în pădure. În apropiere de şaua dintre Piatra Mică a Cloșanilor și Piatra Mare a Cloșanilor, urcăm tot mai pieptiș spre creastă și trecem pe lângă abrupturi impresionante care se deschid spre Valea Motrului. Este un sector ce necesită atenție sporită întrucât avansarea se face anevoios pe teren dificil (stânci, arbori căzuţi, vegetaţie deasă).Din creasta Pietrei Cloșanilor ne bucurăm de o perspectivă fermecătoare asupra masivului Godeanu și a împrejurimilor, apoi la scurt timp atingem Vârful Colţul Pietrii (1380 m). Coborâm cu atenție pe două variante echipate cu cablu (cu porțiuni unde ancorele s-au desprins!) până la barajul Valea Mare. Unul dintre cele mai înalte din România, barajul de la Valea Mare domină împrejurimile prin ineditul construcției hidrotehnice.
Descriere
Traseul TA face legătura între satul Cărpiniș și Vârful Parângul Mare (2519 m), cu o panorama deosebită către zona alpină și subalpină. La picior, este un traseu dificil, potrivit drumeților cu experiență montană și cu o condiție fizică bună, cu peste 2000 m diferențe de nivel, în cca. 11 -12 h de drumeție. Se recomandă înnoptarea la una din stânele întâlnite în cale (La Mocirle, Voișanu, Tărtărău etc). Din satul Cărpiniș avem de urcat 5 h până pe Vf. Moldiviș și peste 11 h până pe Parângul Mare. Începem lin printre case apoi susținut înspre Plaiul Cărpinișului, cu direcţia generală N. Folosim unul din drumurile de căruță care urcă în culme și lăsăm în urmă imaginea satelor care se află la capătul lungilor picioare sudice ale Parângului.Un drum de pământ ne conduce cale de 5 km, prin pădurea de foioase, cu câteva urcușuri abrupte, dar și unele porţiuni mai line în care ne putem trage sufletul. Odată ce ieșim la golul alpin, tot mai multe vârfuri din creasta principală își fac apariţia. Străbatem întinsa și înierbata Șa La Mocirle, de unde putem observa vârfurile răzlețe ale culmilor sudice care completează peisajul etajului alpin și subalpin. O urcare abruptă ne pune la încercare, apoi continuăm mai domol până spre Șaua Izvorului Cald, localizată puţin sub cei 1.757 m ai Vârfului Moldivișu. Avem în faţă întreaga creastă principală a Munţilor Parâng și drumul de culme. Ne refacem proviziile de apă și coborâm într-o șa adâncă (Șaua Groapa), de unde avem aproape 1.000 m diferenţă de nivel până pe Parângul Mare. Trebuie reamintit că parcurgerea acestui traseu necesită o condiţie fizică foarte bună și abilităţi de orientare deoarece în cea mai mare parte traseul e nemarcat. Pe urcările Dl.Mocirlelor - Șaua Izvorul Cald. și Șaua Groapa - Vf. Parângul Mare, sector periculos iarna.
Descriere
Traseul TA face legătura între Izbucul Cernei și Pasul Jiu-Cerna, pe la Observatorul de urşi. Un traseu în urcare cu peste 800 m diferențe de nivel, în cca. 4 - 4.5 h de drumeție, pretabil în mare parte și cu MTB. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.După ce am vizitat Moara de apă și Izbucul Cernei - considerat cel mai mare izbuc din țară, cu un zgomot pe măsura debitului lui impresionant (vezi descriere traseu PG), ținem PR, pe V. Cernişoarei, printre vile și pensiuni și ajungem la 250 m în aval de Cheile Cernişoarei, situate la poalele rezervației Ciucevele Cernei, o zonă de creste calcaroase de vârstă jurasică (vezi descriere traseu PR).TA urmăreşte poteca prin pădure spre o mică poiană unde găsim un observator de urşi. La scurt timp ieșim în drumul național, apoi urmăm o potecă la stânga, spre Stânca Roşie, un loc de belvedere excelent spre Ciucevele Cernei - creste spectaculoase de calcar în care micii afluenţi ai Cernişoarei s-au adâncit, formând chei şi canioane sălbatice.De-aici ținem drumul în serpentine, trecând prin zona Poiana cu măcriş, un loc unde ciobanii sărbătoreau duminica petreceri câmpenești. Continuăm pe sub Ciuceava Neagră și Muntele Oslea până la Pasul Jiu-Cerna, aflat pe drumul spre CF Câmpușel.
Descriere
Traseul PR face legătura între Pasul Jiu-Cerna și Izbucul Cernei, prin Cheile Cernişoarei. Un traseu în coborâre cu peste 900 m diferențe de nivel, în cca. 4 - 5 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.Accesul se face dinspre Câmpul lui Neag, pe V. Jiului de Vest, trecând pe la CF Câmpușel, de unde pornește varianta TG spre Piatra Iorgovanului. De-aici ținem drumul spre Pasul Jiu-Cerna, pe sub Piciorul Soarele, pe valea căruia urcă varianta PR pe la Tăul fără Fund, spre Șaua Paltina (limita dintre Godeanu și Retezatul Mic).Din Pasul Jiu-Cerna, PR lasă în față TA care continuă pe sub Muntele Oslea, tot spre Izbucul Cernei, via Observatorul de urşi şi Stânca Roşie. Coborâm prin dreapta drumului, ocolind Ciuceava Neagra și continuăm printr-o succesiune de poieni și pădure, pe lângă Tăul Răţii. Ținem valea spre NV, apoi trecem o mică culme și coborâm pe o altă vale (la SV) până la confluența cu Valea Sturului, apoi Măneasa.Continuăm pe drumul de vale, printre Ciucevele Cernei, o zonă de creste calcaroase de vârstă jurasică, unde văile adânci au format chei şi canioane sălbatice și în peretele cărora se găsesc numeroase peșteri de interes speologic. De la N la S se înşiră ciucevele Sturului, Mare, Neagră, Popii, Frasinului, Chicerii, Ogaşului Cald ș.a.La confluenţa cu V. Gârdomanu, intrăm prin Cheile Cernişoarei, scurte dar frumoase. Străbatem aceste chei pe drumul auto forestier şi ieșim în lunca Cernişoarei, cu vilele noi construite sau conacele vechi ale locuitorilor din satele comunei Padeş. La scurt timp, regăsim pe partea stângă marcajul TA - pe care putem reveni înapoi la start.PR continuă pe V. Cernişoarei, printre vile și pensiuni și ajunge la „Izbucul” Cernei, considerat cel mai puternic izvor din România cu un debit mediu de 1-1,5 m³/s, format din 3 izvoare distincte care ţâşnesc din grohotişul Ogaşului Chicerii, din Ciucevele Chicerii şi Ogaşului Cald. După spusele localnicilor, apa rezultă defapt din 11 izvoare care ies la suprafață aproape din același loc, iar primăvara, după ploi, debitul este atât de mare încât apa țâșnește printre bolovanii cu muşchi, spumegând şi formând o mulţime de mici cascade, într-o perdea fină de aburi.
Descriere
Traseul PG face legătura între Izbucul Cernei și Poiana cu Ferigă, suind în serpentine Cracu Fântânii. Un traseu cu aprox. 500 m diferențe de nivel, în cca. 1.5 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme (marcaje vechi).De la izvoare şi până la vărsarea în Dunăre, Valea Cernei străbate peste 500 km. O parte din izvoarele Cernei pornesc de la peste 2.000 m, din căldările glaciare din Munţii Godeanu, în timp ce o parte însemnată provine din subteran - prin „Izbucul” Cernei, considerat cel mai puternic izvor din România cu un debit mediu de 1-1,5 m³/s. Izbucul Cernei este format din trei izvoare distincte care ţâşnesc din grohotişul Ogaşului Chicerii, din Ciucevele Chicerii şi Ogaşului Cald (849m).După spusele localnicilor, apa rezultă defapt din 11 izvoare care ies la suprafață aproape din același loc, iar primăvara, după ploi, debitul este atât de mare încât apa țâșnește printre bolovanii cu muşchi, spumegând şi formând o mulţime de mici cascade, într-o perdea fină de aburi. Mai jos apele izbucului se unesc cu apele Cernişoarei - ale cărui izvoare se află la cca. 10 km amonte (sub Vârful Paltina), iar în apropiere găsim o veche Moară de apă.Lângă izbuc găsim o construcție de lemn în ruine pe care se văd marcajele PG. Urcăm pe V. Ogaşul Sec pentru scurt timp apoi continuăm în serpentine spre Cracul Fântânii şi Poiana cu Ferigă, un alt loc frumos unde merită să facem un popas. După ce ajungem pe culme, putem urma poteca TG peste Cracul Gârdomanu, străbătând o serie de poieni, apoi creasta matematică, până sub Vf. Gârdomanu din Creasta Godeanului. (3 - 4 h).
DN66A - Valea Soarbele -Tău Fără Fund - Şaua Paltina
Descriere
Traseul PR face legătura între V. Jiului de Vest și Șaua Paltina, de sub Vârful Stănuleții Mari, pe un parcurs recomandat turiştilor cu experienţă. Iarna traseul poate fi periculos, în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii. 1,5 km amonte de Câmpușel, pe DN66A, trecem un pod peste P. Şarba, căutam un drum forestier la dreapta, apoi urmăm un drum de tractor ce se face tot mai rău pe măsură ce urcăm până se transformă într-o cărare folosită de ciobani. Drumul urcă şi urmăreşte fidel o vale seacă. La ieşirea din pădure, ajungem la stâna Soarbele, de unde ținem una din multele poteci folosite de ciobani şi oi, trecând pe lângă Tăul fără Fund, o frumoasă dolină umplută cu apă, mărginită de molizi şi jnepeni, cu un abrupt calcaros în dreapta.După aprox. 1,5 km de la stână, ajungem la o altă stână, mai mică, lângă un lac temporar (Lacul Soarbele) şi o pajişte unde pârâul are frumoase meandre. Aici e ultimul loc unde găsim apă pe traseu. Mai departe, urcăm pe o muchie înierbată care separă valea Soarbele de o vale seacă tributară văii Iarului, cu priveliști spre Zănoaga Soarbele la stânga și a Pietrei Iorgovanului la dreapta. Când ne apropiem de creastă, lăsăm vârful din care se desprinde muchia pe care am urcat la stânga și continuăm spre dreapta, direct spre şaua Paltina, semnalizată cu un stâlp metalic de marcaj. Peisajul se schimbă, apar şisturi cristaline în loc de calcare, făcând trecerea în Munţii Godeanu. Marcajul BR continuă spre Vf. Sturu.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
