Apartament·Reșița·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
FROM
388 lei/ night
Double room · 2 persons
|
Optional breakfast
Hot tub and sauna
3,000 sqm courtyard
Local hosts
Unit type
Apartament
Capacity
1 rooms · 4 guests
Check-in / Check-out
16:00 - 21:00 Este posibil și self check-inul la unitatea de cazare, prin urmare se poate întâmpla ca administratorul cazării să nu fie prezent la check-in. · până la 11:00
Host
VILA BLANC S.R.L.
ABOUT THE PROPERTY
An oasis of peace between mountain ridges
We are currently translating this content. Please come back later.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Apartament Design Loft Reșița
COMFORT & FACILITIES
What you will find at Apartament Design Loft Reșița
Comfort and relaxation
Wood-burning fireplace in the main living room
Heated cedar wood hot tub (on request)
Dry sauna with pine aromas
Rustic gazebo and panoramic terrace
Rooms and bathroom
Private bathroom in each room with walk-in shower
Hotel-quality satin cotton linens
Hair dryer, soft towels and included toiletries
Ergonomic memory foam mattresses
Kitchen and dining
Cooking and kitchen
Espresso machine with homemade bean coffee
Covered grill / barbecue and cauldron area
Generous dining hall for all guests
Connectivity and workspace
High-speed fiber optic Wi-Fi (300 Mbps)
Desk / quiet space for remote work
Smart TV with Netflix / cable channels
Excellent mobile signal for all carriers
Outdoor
3,000 sqm courtyard surrounded by pine trees
Free private parking on the property grounds
Deck chairs and lawn beach area
Direct access to mountain trails behind the courtyard
Friendly policies
Children welcome of any age
Baby cot and high chair (on request)
Pets accepted (on request)
Smoking is only allowed in outdoor areas
ACCOMMODATION SPACES
Choose the right room
Apartament design la etaj cu 2 camere pentru 4 pers.
Air conditioningTowelsPapuciDishwasherUmerașeFlat-screen TVHair dryerFier de călcatAparat de cafea/ceaiFilmeTelevizor (CRT)Acces separatStoveRefrigeratorSmart TVMașină de spălat rufeWi-FiUstensile de bucătărieConexiune la internetTVcolțarPropriu/Proprie baieToilet (in bathroom)
FROM388 lei / night
PRACTICAL INFORMATION
House rules and policies
Check-in and Check-out
Sosire între 16:00 - 21:00 Este posibil și self check-inul la unitatea de cazare, prin urmare se poate întâmpla ca administratorul cazării să nu fie prezent la check-in., plecare până la ora până la 11:00. Gazdele vă întâmpină personal.
Children and extra beds
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Pets
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Quiet and parties
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
STAY GUIDE
Frequently asked questions
WHAT IS AROUND
Six places worth the trip
Step out and you are on the road. Here are the most important landmarks in the area, with calculated distances and estimated driving times.
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Mediu · Durata necunoscută29.2 km
Sasca Montană - Cărbunari - Sasca Română - Sasca Montană
Descriere
Acest traseu este un circuit frumos peste dealurile din partea de nord a Munţilor Locvei, vizitând satele Cărbunari şi Ştinăpari. Un parcurs antrenant, cu peste 1500 m diferențe de nivel, pe cca. 30 km. Alt. max. se înregistrează aproape de Ştinăpari (660 m).Pornim din localitatea Sasca Română, situată la ieşirea Nerei din sectorul cheilor, în partea de nord a Munţilor Locvei. Fostă zonă minieră prosperă, Sasca Română se bucură de un potențial turistic valoros: Cheile Nerei, Peștera Sasca, Valea Șușarei sau Valea Beușniței sunt doar câteva dintre atracțiile turistice ale zonei. În prezent, localitatea a devenit o reședință cu case de vacanță ale timișorenilor. Pentru început, ne facem încălzirea pe urcarea susținută pâna la Ştinăpari. Satele Cărbunari şi Ştinăpari au fost întemeiate de muncitorii olteni (bufeni) care preparau cărbunele (mangalul) pentru instalaţiile industriale de la Sasca Montană. În apropiere se află Platoul carstic Cărbunari (numit popular Muntele Gheorghe), cu numeroase peşteri şi avene.Până spre Sasca Română ținem un drum forestier ce străbate Culmea Țigăncii spre Livezile Cărbunarilor, apoi culmea Cioaca Înaltă, cu vederi spre Cheile Nerei. Merită să vizităm „Casa Verde”, amplasat pe malul stang al Nerei la ieșirea din chei.
Descriere
Acest traseul este un circuit frumos în zona Cheile Nerei - Beuşniţa, vizitând obiectivele de pe Valea Beiului și ruinele Cetăţii Beiului. Un parcurs antrenant, cu aprox. 1500 m diferențe de nivel, pe cca. 33 km. Altit. max. se înregistrează pe Dl. Custurii (442 m).Pornim din localitatea Sasca Română, situată la ieşirea Nerei din sectorul cheilor, în partea de nord a Munţilor Locvei. Fostă zonă minieră prosperă, Sasca Română se bucură de un potențial turistic valoros: Cheile Nerei, Peștera Sasca, Valea Șușarei sau Valea Beușniței sunt doar câteva dintre atracțiile turistice ale zonei. În prezent, localitatea a devenit o reședință cu case de vacanță ale timișorenilor. Pentru început, ne facem încălzirea pe drumul asfaltat către Oraviţa, urcând Dl. Slătinei spre Potoc și Socolari. Aici părăsim asfaltul și urcăm pe un drum de piatră către ruinele Cetăţii Beiului, numită și cetatea de la Socolari, situată pe înălţimea calcaroasă a Dealului Custura Cetăţii, la contactul Dealurilor Oraviţei cu Munţii Aninei. La vest avem zona de câmpie a Oraviţei, peste care vedem munţii Vârşeţului din Serbia.După ce coborâm în Valea Beiului ne îndreptăm spre Lacul Ochiul Beiului şi Cascadele Beuşnitei. Lacul Ochiul Beiului, format la confluenţa Beuşniţei cu Beiul Sec este alimentat continuu de un izbuc a cărui apă iese la suprafaţă din partea nordică a lacului. Denumirea este dată de oglinda cerului şi a pădurii de brad, asemănător cu un ochi mare albastru-verzui. Este considerat cel mai frumos lac carstic natural al Banatului Montan. Dacă urcați spre Cascadele Beuşniţei, veți descoperi un alt obiectiv turistic deosebit, un loc cu o frumoasă legendă, compus dintr-o serie de mici cascade și cascada principală, cu o înălțime de 15 m. Cascada este înconjurată de pădurea seculară de fag. De la cascade începem incursiunea spre Cheile Nerei, pe un parcurs deosebit. După ce trecem de Cabana silvică Valea Beiului, cu loc de parcare şi păstrăvărie în apropiere, ținem drumul spre următorul obiectiv: Cascada La Văioagă, care încântă privirea. Tot drumul forestier spre Podul Beiu este foarte frumos: copacii îşi împreunează crengile peste el, formând un tunel verde şi umbros, în timp ce râul Bei se aude tumultos. (sursa)De la Podul Beiu, locul de vărsare a Beiului în Nera, începem parcursul prin Cheile Nerei, pe „Prisma” situată la 15 m deasupra apelor, pe malul drept al râului, urmând o potecă săpată în stâncă ce trece prin cele „7 Tunele” - cel mai lung, de 40 m. La final, traseul traversează Nera pe puntea suspendată şi ajungem în Sasca Română (sursa).
Descriere
Traseul PR este circuitul cătunelor de munte aproape izolate din Munții Cernei, prilej de a descoperi lumea autentică a locurilor. Este un traseu dificil, cu peste 2000 m diferențe de nivel, în cca. 20 h. Iarna, accesibil în funcție de cantitatea și calitatea zăpezii.Din Staţiunea Băile Herculane ținem drumul național spre Baia de Aramă, pentru aprox. 14, 5 km și ajungem în apropierea Pensiunii Dumbrava, unde traversăm un poduleţ peste râul Cerna. Începem ascensiunea printr-un cătun cu câteva case (Drăstănic) apoi urcăm susținut la izvorul Cracul Teiului. După alte câteva serpentine, ajungem la biserica din Dobraia. Biserica ce poartă hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” a fost construită de credincioșii din cătune în anul 2004, iar în dreapta bisericii, sub un acoperiș de tablă sprijinit pe 4 pari, se află clopotul care vestește sărbătoarea sau moartea. Chiar dacă atunci când treci nu se văd oamenii, prezența lor este simțită; pământurile și livezile sunt lucrate. Tabere de turiști (cercetași sau fotografi) împânzesc cu corturile potecile pe timp de vară. Continuăm pe poteca ce duce spre Prisăcina, unde casele par mai înstărite și mai multe. Au avantajul că în zonă sunt mai multe surse de apă ce poate fi captată şi folosită ca apă curentă la băi încălzite cu lemne şi la producerea de energie, dar nici pe departe atât cât ar fi necesar pentru o maşină de spălat sau un frigider. Puținii tineri rămași în sat, au dorințe mari. Să facă o pensiune în Prisăcina, să aducă turiști aici, în locurile lor natale, să-și procure o antenă pentru telefon și internet, să obțină certificat pentru produse bio și multe altele. De la un cătun la altul n-ai cum sa te rătăcești. Potecile sunt bătătorite bine. Frumusețea locului iți taie respirația. Continuăm spre Cracul Mare cu priveliște incredibilă spre peretele Vestic al Mehedinților. În aceste cătune nu există curent electric, gaze nici atât. Cei care își permit și-au luat generatoare pe benzina, astfel au curent și televizor. Ajungem apoi la locul unde se desprinde traseul spre Ineleț, cel mai “modern” dintre cătunele din zonă. Oamenii de aici sunt munteni mândri, cu porturi îngrijite și au și de ce. Deși izolați, munca lor se vede: antene parabolice, stâlpi de iluminat la biserică și la școală pe bază de panouri solare, case solid construite, nu doar din piatră și lemn, cabluri de curent electric trase de la micile hidrocentrale.Lăsăm în urmă această lume magică și urcăm printre livezi pe Cracul Inelețului, pe o potecă ciobănească și ieșim la golul alpin, punctul de maximă altitudine a traseului, în Șaua Ciumerna, unde întâlnim traseul de creastă BR. Străbatem apoi pâlcuri de pădure, separate de poieni, pe-un picior de munte cu diferențe mici de nivel, Cracul Popii, situat deasupra Văii Ciumerna. Luăm provizii de apă de la izvorul Fântâna Babii, apoi coborâm pronunțat în zig-zag-uri pe un drum de TAF și ajungem în satul Bogîltin. După ce traversăm satul, urcăm apoi pe Cracul Teiului unde urmăm un drum de țară care ne dă prilejul să admirăm silueta Vf. Arjana (1511 m) și Biliana. Vârful Arjana este un bloc masiv de calcar lipit cu măiestrie în capătul sudic al culmii înalte a Munților Cernei. Poteca coboară apoi pe un drum de căruțe până la cătunul Bedina, pe valea Bedinei pe sub Culmea Piatra Corbului și la scurt timp ajungem din nou la Biserica Dobraia. De aici se coboară înapoi la punctul de plecare, pe Valea Cernei, lângă Motel Dumbrava.
Descriere
Traseul CA este traseul de legătură dinspre Băile Herculane și satul Costeștii, vizitând Cheile Țăsnei și Vârful Ciolanu Mic. Este un traseu destul de solicitant, cu aprox. 1500 m diferențe de nivel, în cca. 5 - 5.5 h de drumeție, accesibil iarna în funcție de cantitatea și calitatea zăpezii.Pornim de la km 18 al drumului naţional spre Baia de Aramă, din dreptul motelului Dumbrava, unde se găsesc și indicatoarele rutiere de trecere din jud. Caraș Severin în jud. Mehedinți. Pe valea Tășnei era instalată în Primul Război Mondial granița cu Imperiul Austro - Ungar. Accesul în chei nu se face direct pe firul văii, ci se ocolește pe un picior de munte foarte abrupt, prin pădure, pe versantul din stânga văii, cca. 30 min. Odată intrați în Cheile Țăsnei, peisajul se schimbă total. Locul copacilor deși cu coroana bogată este luat de pereți stâncoși, abrupți, pe care domnește Pinul Negru de Banat. Se deschid perspectiva spre V. Cernei și Munții Cernei (cu Vârful Arjana), iar la picioare avem prăpastie, un sector expus ce trebuie tratat cu atenție - poteca nu este foarte largă.Aproape de ieșirea din chei, într-o poieniță, apa cade într-o frumoasă cascadă lângă care găsim o moară de apă, numită Moara Dracului, datorită roţii care se învârte în sens invers acelor de ceasornic. În zonă sunt prezente câteva afișe haioase ale ciobanilor de la stâna din apropiere care invită la mămăligă, brânzeturi și alte bunătăți. După ce părăsim Valea Ţăsnei, urmăm un drum forestier ce duce în satul Costești, care urcă la dreapta spre Vârful Ciolanu Mic (1044 m), situat pe creasta Munţilor Mehedinţi. De pe vârf, continuăm în coborâre pe Dealul Costeşti, cu vederi spre Podișul Mehedinți.
Descriere
Traseul CR este traseul de legătură dintre podul Vânturătorii și traseul de creastă al Munților Cernei, vizitând spectaculoasa cascadă Vânturătoarea. Este un traseu solicitant, cu o ascensiune de peste 1100 m diferență de nivel, în cca. 4 h de drumeție.Din Staţiunea Băile Herculane ținem drumul național spre Baia de Aramă, pentru aprox. 13 km și ajungem în apropiere de coada Lacului Prisaca (podul Vânturătorii). Poteca CR urcă pieptiș în câteva serpentine mai dificile încă de la debut, apoi ajunge la un punct de belvedere de unde putem admira o parte din cascada Vânturătoarea, iar în spate o panoramă superbă spre Munții Mehedinți.După cca. 15 min ajungem la cascada Vânturătoarea, cu o înălţime de aprox. 40 de m. Aflată la 1000 m alt., cascada cade peste un perete imens de stâncă, iar șuvoiul de apă se lovește de un prag și se transformă într-o perdea fină, spulberată uneori de vânt. Pânza de apă este atât de fină încât uneori, sub acțiunea soarelui, se formează curcubee. Acțiunea vântului împinge adesea șuvoiul firav de apă aproape de perete, de unde și denumirea de cascada Vânturătoarea. Iarna, firul de apă îngheață, iar Cascada Vânturătoarea încremenește în forme bizare. Trecem prin spatele cascadei, pe un sector care necesită puțină îndemânare și experiență, apoi urcăm în serpentine deasupra cascadei pe un mic platou de unde se pot admira Munţii Mehedinţi și Valea Cernei. Continuăm ascensiunea prin pădure pentru cca. 1 h până în Poiana Cicilovete, unde întâlnim traseul de creastă BR.
Gîrnic - Morile lui Pătru Ledu (Morile de apă „U PETRA”) - Gîrnic
Descriere
Acest traseu este un circuit interesant la nord de satul cehesc Gîrnic, recunoscut pentru morile de apă tradiționale. Un parcurs relativ ușor, cu aprox. 1000 m diferențe de nivel, pe cca. 14 km. Alt. max. se înregistrează sub Tâlva Pietroasă (664 m).Puțini știu că Banatul are în apropiere de Clisura Dunării câteva sate cehești care au reușit să treacă proba timpului, să-și păstreze limba și să rămână autentice timp de sute de ani. Gârnic e cel mai mare dintre cele șase sate unde cehii sunt majoritari, deși sunt mai puțini de la an la an. Tot în Gârnic există câteva mori de apă, vechi de sute de ani, care deși funcționale, nu prea mai macină, dar atrag turiști. La Gârnic ajung anual în jur de 6000 de turiști, majoritatea cehi. Mulţi dintre ei şi-au cumpărat case de vacanţă în Gârnic şi în celelalte cinci sate ceheşti: Sfânta Elena, Ravensca, Bigăr, Eibenthal sau Şumiţa (sursa). După ce am vizitat morile de apă de pe Valea Cameniţa - Ansamblul de mori cu ciutură şi butoni din Sicheviţa (citește aici) care macină făina, coborâm în valea râului Gravensca unde există un complex de mori cu fus vertical şi roată cu paleţi, numite „Morile lui Pătru Ledu sau U Petra - la Pătru”. De-aici începem traversarea spre Dealul Mohilă spre Poiana Runcu de sub Tâlva Pietroasă, alt. max. a traseului, cu vederi spre Munţii Semenic, Munţii Almăjului şi, desigur, culmile Locvei. Din Poiana Runcu revenim spre Gârnic trecând pe la Fântâna cu Cumpănă.Nu trebuie ratată nici Moara cu buşniţă a lui Brăilă (Macu) din Liborajdea. Vălaiele sau „buşniţele”, cum le spun localnicii, sunt precursoarele maşinilor de spălat, în care ţesăturile de lână sau de in se spală într-o pâlnie. Prin căderea apei şi orientarea laterală a jetului de apă, se creează curenţi turbionari în interior şi se realizează spălarea.
Descriere
Traseul TG este traseul de legătură dintre Ștrandul 7 Izvoare și traseul de creastă al Munţilor Cernei, deasupra Poienii Culmea Mare. Este un traseu relativ ușor, dar cu o ascensiune de peste 600 de m diferență de nivel, în aprox. 2.5 - 3 h de drumeție.Pornim din Staţiunea Băile Herculane spre Baia de Aramă și admirăm la dreapta printre coroanele copacilor, silueta calcaroasă a Vârfului Cociu (1115 m) din munții Mehedinți. Din zona Ștrandului 7 Izvoare se coboară pe drumul betonat ce duce la Barajul Prisaca. După ce trecem podul peste Cerna găsim indicatorul care ne arată direcţia prin poiana campingului Herculane, pe poteca ce însoţeşte malul drept al râului, prin pădure. În prima parte poteca urcă destul de lejer pe cracul de munte, printr-o pădure de pin roşu, apoi ocolește peretele prin dreapta şi urcă în serpentine strânse. Zonele mai golaşe, fără vegetaţie, ne oferă privelişti deosebite asupra Munţilor Mehedinţi, de la Inălăț până la Domogled, Piatra Galbenă și o parte a lacului Prisaca. Ajungem la Piatra Băniţei unde se găsesc ruinele turnului de observaţie al patrulelor de grăniceri români de dinainte de 1918. Din faţa zidului vedem bazinul ştrandului termal. De la turn, în dreapta, pe o potecă nemarcată, se poate ajunge la Peştera din Piatra Băniţei, o peșteră mică și scurtă ce necesită sursă de lumină. Vechile scări de lemn montate aici impun atenție întrucât unele trepte lipsesc. Continuăm urcarea pe TG în câteva serpentine prin pădure și poposim pe un mic platou cu pădure tânără, de unde se poate urca în câteva min. la vechiul turn de strajă pomenit anterior. De aici poteca are un parcurs blând, domol, în urcuș lent, ține în general muchia și ajunge în Poiana Culmea Mare, situată în creasta principala a Munților Cernei, marcată BR. Aici pădurea face loc unor fânețe cu tufe de măceșe și muri.
Băile Herculane (DN 67D) în dreptul crucii Ghizelei - Cheile Ţăsnei
Descriere
Traseul TA este traseul de legătură dinspre zona ștrandului 7 Izvoare (Herculane) și Cheile Țăsnei, vizitând dolinele Munţilor Mehedinţi. Este un traseu destul de dificil, cu aprox 1300 m diferențe de nivel, în aprox. 4 h de drumeție, accesibil iarna în funcție de cantitatea și calitatea zăpezii.Pornim din Staţiunea Băile Herculane spre Baia de Aramă și admirăm la dreapta, printre coroanele copacilor, silueta calcaroasă a Vârfului Cociu (1115 m). Ajungem în zona Ștrandului 7 Izvoare (la km 4,3), în dreptul Crucii Ghizelei. De aici urmăm marcajul TA până la marginea Poienii Cociului (Grădina Cociului), unde lăsăm în față traseul PR spre Cascada Cociu și urcăm susținut prin pădure până la o brână paralelă cu Valea Cernei, cu vedere panoramică spre lacul de acumulare 7 Izvoare În Pna Fântâna Moșului (sub vârful Cociu), întâlnim marcajele PA, însă păstrăm direcția și urcăm pe o mică culme împădurită, apoi pe vale până în Poiana Fântâna Moșului unde se afla un izvor. Conduși de momâi, urcăm domol în lungul abruptului, intrăm într-o vale largă bine împădurită și ieșim pe un platou cu numeroase doline frumoase.După ce ieșim în drumul de culme al Munţilor Mehedinţi, marcat cu BR, poteca face un cot și ajunge la imensa Poiana Balta Cerbului, unde întâlnim marcajul PR spre Gorneți. TA continuă prin pădure iar apoi printr-o zonă cu vegetaţie specifică zonelor alpine și ajunge într-o poiană cu stână, deasupra Cheilor Ţăsnei. Putem reveni la Valea Cernei, în dreptul motelului Dumbrava, pe marcaj CA.La stânga poienii, apa cade într-o frumoasă cascadă lângă care găsim o moară de apă, numită Moara Dracului, datorită roţii care se învârte în sens invers acelor de ceasornic. În zonă sunt prezente câteva afișe haioase ale ciobanilor de la stâna din apropiere care ne invită la mămăligă, brânzeturi și alte bunătăți.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
