Praktilme selle sisu tõlget. Palun tulge hiljem tagasi.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Casa de lângă Râu Rucăr
Spații de cazare disponibile
Casă de vacanță pentru 14 pers. (se inchirieaza doar integral)
80 mp·Dormitor 1: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 2: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 3: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 4: 1 pat matrimonial ·13 persons
4 x Propriu/Proprie baie4 x WC (în baie)
FROM390 lei / night
PRACTICAL INFORMATION
House rules and policies
Check-in and Check-out
Sosire între 14:00 - 00:00, plecare până la ora până la 12:00.
Gazdele vă întâmpină personal.
Children and extra beds
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți.
Pets
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Quiet and parties
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare.
Ore de liniște între 22:00 și 08:00.
Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
WHAT IS AROUND
Six places worth the trip
Step out and you are on the road. Here are the most important landmarks in the area, with calculated distances and estimated driving times.
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Mediu/dificil · Durata necunoscută58.6 km
Rucăr - Vf. Păpușa și retur
Descriere
Acest traseu propune ascensiunea pe Vf. Păpușa, urmând drumul de culme din direcția localității Rucăr. Un parcurs cu peste 2500 m diferențe de nivel, pe cca. 60 km - un traseu potrivit celor bine pregătiți. Altit. maximă se înregistrează pe Vf. Păpușa (2391 m).Pornim din localitate Rucăr, situată la granița dintre creasta maiestuasă a Masivului Piatra Craiului și lanțul muntos Iezer-Păpușa (parte a Făgărașilor). Vom urca constant pe interfluviul dintre bazinele văilor Râușoru (afluent al Dâmboviței) și Argeșel. Încălzirea o facem urmând un drum forestier care șerpuiește între Valea lui Ecle și Culmea Căpitanului, prin pădure. Efortul ne este răsplătit de zările ce se deschid spre silueta Pietrei Craiului și munții Iezer-Păpușa. Drumul de culme ne urcă dincolo de două stâne spre Șaua Ţefeleica (1595 m). De aici mai avem de urcat aprox. 400 m D+ pe drumul de culme, până în Șaua Grădișteanu (1944 m), punct în care, fie lăsăm bicicletele, fie începem un push bike / carry bike de cca. 1,5 h (447 m D+) până pe Vf. Păpușa (2391 m). Din Șaua Grădișteanu avem și opțiunea de a străbate M. Găinațu Mare spre refugiul omonim.Merită urcat pe Vf. Păpușa pentru a admira orizontul panoramic având în prim-plan Coama Pietrei Craiului, albă şi strălucitoare, ca un enorm arc de piatră. Observăm în detaliu cele mai mici amănunte din peretele vestic (între Umerii Pietrei Craiului şi Şaua Funduri). La nord, peste Muntele Dracsin, zărim culmea Făgăraşului, prelungită prin Culmea Tămaşul Mare, în timp ce spre S-E se ridică Masivul Leaota cu ale lui spinări, desprinse din vârful principal. La poalele Masivului Iezer-Păpușa, spre sud, admirăm depresiunea Câmpulung, Valea Cuca ce adună apele de sub Păpușa și Culmea Găinaţul Mare.
Descriere
Traseul BA face legătura între localitatea Podul Dâmboviţei și nodul de trasee montane din Piatra Craiului, denumit “La Table”. Un traseu lipsit de dificultăți, dar lung. Lapas facem aprox. 6-7 h, cu peste 700 m diferențe de nivel. BA porneşte din centrul localității Podul Dâmboviţei, folosind pt primii 6 km (până la Cabana Brustureț), drumul de pe văile Dâmbovicioarei şi Brusturețului. Cadrul natural este unul de poveste, iar o zi petrecută în mijlocul naturii este întotdeauna o idee bună. Pe această porțiune marcajele sunt rare, dar urmând drumul auto, nu vom avea probleme de orientare.Intrăm în Bazinul Dâmbovicioarei care numără aproxi. 50 de peșteri, însă nu toate pot fi vizitate, cea mai cunoscută fiind Peștera Dâmbovicioara, formată dintr-o galerie unică, cu o lungime totală de 555m. Întregul areal din Defileul Dâmbovicioarei se întinde pe aprox. 30 km, însă zona propriu-zisă și cea mai pitorească a Cheilor Dâmbovicioarei măsoară doar 2 km. Spațiul dintre pereţii spectaculoși de până la 300 m înălţime este împărțit cu multă chibzuială între vale și șosea. Drumul de 3 km ne conduce în centrul comunei Dâmbovicioara.Continuăm spre Peştera Dâmbovicioara pentru aprox.1 km, a cărei intrare o găsim pe partea dreaptă. Lăsăm în urmă ultimele pensiuni şi intrăm în Cheile Brusturetului (2 km lungime). Cheile Brusturetuţui sunt formate din trei zone cu pereţii apropiaţi Cheia Lungă, Cheia Strâmtă şi Cheiţa, o zonă perfectă pentru amatorii de cățărare.În partea sudică a cheilor, ajungem în Poiana Brustureț, unde întâlnim varianta BG - dinspre Ciocanu și la scurt timp ajungem la Cabana Brustureț (1000 m) aflată la începutul Văii Seci a Pietrelor, pe care urcă varianta CG - spre Poiana Grind.De la Cabana Brusturet, BA atacă pantele puternic înclinate şi împădurite ale Culmii Păduricii, folosind poteca pastorală care urcă pieptiş pe Muchia lui Stinghie (un picior de munte care aparţine ansamblului muntelui Funduri). Această veritabilă probă de rezistenţă ia sfârşit în apropierea grupului de stâne din Poiana Funduri. De aici continuăm prin pădurea care îmbracă poalele masivului, trecem pe lângă stâna din Grindu prin poiana cu acelaşi nume. Putem alegem să urcăm prin pădure până la refugiu Grind 1 (1620 m) și mai departe pe Bandă Roșie până pe Vf. La Om, în timp ce o altă ramură continuă să se desfăşoare pe sub munte, pe la şipotul Vlăduşca, până la punctul de convergenţă: Şaua Vlăduşca - “La Table”.
Descriere
Acest traseu este un circuit frumos, vizitând Cheile Dâmbovicioarei și ale Brusturetului, satele Șirnea, Fundata, Fundăţica și Valea Cheii. Un parcurs cu peste 2500 m diferențe de nivel, pe cca. 41 km. Altit. maximă se înregistrează în zona Curmătura Groapelor (1391 m).Traseul propus pornește din localitatea Podu Dâmboviţei, de unde folosim pt primii 6 km (până la Cabana Brustureț), drumul de pe văile Dâmbovicioarei şi Brusturețului. Cadrul natural este unul de poveste, iar o zi petrecută în mijlocul naturii este întotdeauna o idee bună. Întregul areal din Defileul Dâmbovicioarei se întinde pe aprox. 30 km, însă zona propriu-zisă și cea mai pitorească a Cheilor Dâmbovicioarei măsoară doar 2 km. Spațiul dintre pereţii spectaculoși de până la 300 m înălţime este împărțit cu multă chibzuială între vale și șosea. Drumul de 3 km ne conduce în centrul comunei Dâmbovicioara.Continuăm spre Peştera Dâmbovicioara pentru aprox.1 km, a cărei intrare o găsim pe partea dreaptă. Lăsăm în urmă ultimele pensiuni şi intrăm în Cheile Brusturetului (2 km lungime). Cheile Brusturetului sunt formate din trei zone cu pereţii apropiaţi Cheia Lungă, Cheia Strâmtă şi Cheiţa, o zonă perfectă pentru amatorii de cățărare.Ieșim în Poiana Brusturet, unde găsim Cabana Brusturet (1000 m), aflată la începutul Văii Seci a Pietrelor, actuală pensiune în regim hotelier, amplasată într-un decor de poveste. Străbatem sectorul superior Cheile Brusturețului, cu pereţi verticali cu înălţimi de 100-200 m, grote etc. Odată ieșiți din chei, panta scade brusc aproape de orizontală.Schimbăm direcția spre sud-est și începem să urcăm spre Curmătura Groapelor, pe un drum de TAF. Din şa continuăm pe drumul de căruţă / tractor ce coboară în serpentine până la primele case din Șirnea. Șirnea a fost declarat primul sat turistic din România, în 1968. Puteți savura preparate tradiționale, dulcețuri, siropuri etc.După popas, urmăm Drumul Șirnei până la asfalt (drumul Branului), de la care ne înscriem pe drumul pietruit ce străbate satul Fundata. Mai departe, folosim drumuri comunale care ne conduc spre Fundăţica, unde ne orientăm spre Valea Cheii, însoțită de marcajele Punct Albastru.Valea Cheii este îngustă și pitorească și formează mai multe sectoare de chei, între care sectorul de chei (cu Peștera ”La Uluce”) de sub Muntele Căpățânii, un sector scurt la bifurcația cu Cheile Crovului, cheile mijlocii ale Cheii, cu o zonă de pensiuni și case de vacanță. La final, trecem prin lunca din Valea Cheii de la poalele Muntelui Ghimbav, situată la nord de Cheile Dâmboviței și defileul Cheița.
Descriere
Traseul PA face legătura între Podu Dâmboviţei și satul Fundăţica, urmând Valea Cheii, îngustă și pitorească. Un traseu destul de solicitant, cu peste 800 m diferențe de nivel, în cca 3 h de drumeție. Recomandat pentru cicloturism.Pe DNl1Rucăr - Bran de la poalele Pietrei Craiului, găsim comuna Podu Dâmboviţei, unde facem dreapta pe un drum forestier auto care coboară în lunca din Valea Cheii de la poalele Ghimbavului, situată la nord de Cheile Dâmboviței și defileul Cheița. Urmăm drumul Valea Cheii, alături de traseul TA - spre Valea Ghimbavului și traseul BA - ce urcă la creasta Vf. Leaota, prin Cheile Crovului.Drumul e îngust și pitoresc și conduce spre a doua zonă de case, trecând prin cheile mijlocii ale Cheii, apoi lăsăm la dreapta traseul TA - spre Curm. Ghimbavului, și continuăm spre NE, pe drumul forestier Valea Cheii, lăsând la dreapta Cheile Crovului, de sub Muchia și Turnurile Zacotelor (vezi descriere traseul BA).Drumul forestier vizitează sectorul de chei (cu Peștera ”La Uluce”) de sub Vf. Căpățâna. Ieșim la drumul spre satul Fundățica, urmând Valea Rudăriţa.
Podu Dâmboviţei - Curmătura Ghimbavului - Canton Forestier Andolia
Descriere
Traseul TA face legătura între Podu Dâmboviţei și V. Ghimbavului, traversând Curmătura Ghimbavului. Un traseu destul de solicitant, cu peste 1000 m diferențe de nivel, în cca 5 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme. Inaccesibil în Cheile Ghimbavului.Pe DN1 Rucăr - Bran de la poalele Pietrei Craiului, găsim comuna Podu Dâmboviţei, unde facem dreapta pe un drum forestier auto care coboară în lunca din Valea Cheii de la poalele Ghimbavului, situată la nord de Cheile Dâmboviței și defileul Cheița. Urmăm drumul Valea Cheii, alături de traseul PA - spre satul Fundăţica și traseul BA - ce urcă la creasta Vf. Leaota, prin Cheile Crovului.Drumul e îngust și pitoresc și conduce spre a doua zonă de case, trecând prin cheile mijlocii ale Cheii. Ajungem la drumul forestier V. Bunii spre Stâna Curm. Ghimbavului, de la care urcăm (cca 1 h) prin pădure, în direcţia sud, până la pășunile și fânețele din Curmătura Ghimbavului (Zăbavei). În spatele nostru, avem priveliştea atrăgătoare spre Piatra Craiului. De-aici coborâm pe un drum de exploatare la V. Ghimbavului în punctul ”La fierărie”, unde întâlnim traseul CG - care vine din Dragoslavele pe şoseaua de sub Muntele Prislop.Traseul TA se bifurcă: La dreapta merge spre Cheile Ghimbavului până la capătul estic al acestora. Lungimea cheilor este de 3 km, foarte periculoase în cazul furtunilor, se pot desprinde pereţii de piatră şi pot cădea copaci, motiv pentru care ste inaccesibilă. Ghimbavul se varsă prin această zonă sălbatică în Cheia Mare a Dâmboviţei,La stânga, drumul conduce spre Casa Andoliei, situată la confluența de ape: Andolia (NE), Secăruia (SE) şi V. Popii (S). Toate acestea pot fi folosite vara pentru a urca la sectorul NE al crestei Leaotei, însă doar drumul pe V. Secăruia Mare este omologat - marcaj TR. Iarna poate exista pericol de avalanșă.
Descriere
Traseul TA face legătura între comuna Dragoslavele și Piatra Dragoslavelor, pe un parcurs destul de solicitant. O urcare cu peste 800 m diferențe de nivel, în cca 2 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.La aprox. 500 m de intrarea în localitatea Dragoslavele, dinspre Rucar, găsim la stânga un drum de pământ ce urmărește Valea Luncii, alături de traseul PA - către Fundul Neagului. Ajungem la o bifurcație de drumuri unde facem dreapta pe drumul care încalecă M. Prislop (Vârtoapele) spre Valea Caselor.La scurt timp găsim poteca care urcă pieptiș spre stânga, prin pădure, pe Muchia Muntelui Prislop. Priveliştea se deschide spre Valea Caselor, cu vechea vatră a satului Dragoslavele. Ajungem la o porțiune de grohotiș care necesită atenție (mai ales pe timp nefavorabil), care are la V muchia foarte abruptă a Vf. Vârtoapele (păstrați distanța!).Ținem ca reper liziera pădurii și după cca 1 h de la ieșirea pe muchie, ajungem pe Vf. Piatra Dragoslavelor (Vârtoapele), lângă cruce. Admirăm picioarele nord-vestice ale masivului (Roșu, Iuda, Albescu, Râiosu) și în fundal, piramida Vf. Leaota. Sub noi avem fânațele din Poiana Prislop, iar spre N și NE, stânele Fundul Neagului, Cheile Ghimbavului. Coborâm în Şaua Vârtoapele, de unde putem reveni la V. Leucii, prin Poiana Fundul lui Neag, pe traseul PA - pe care l-am părăsit la debut.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
