Tourist guesthouse·Crucea·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
FROM
388 lei/ night
Double room · 2 persons
|
Optional breakfast
Hot tub and sauna
3,000 sqm courtyard
Local hosts
Unit type
Tourist guesthouse
Capacity
2 rooms · 6 guests
Check-in / Check-out
14:00 - 21:00 · până la 11:00
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea!
Host
BUCOVINA OUTDOOR ADVENTURE S.R.L.
ABOUT THE PROPERTY
An oasis of peace between mountain ridges
Käännämme tätä sisältöä tällä hetkellä. Palaa myöhemmin.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Bucovina Glamping Crucea
COMFORT & FACILITIES
What you will find at Bucovina Glamping Crucea
Comfort and relaxation
Wood-burning fireplace in the main living room
Heated cedar wood hot tub (on request)
Dry sauna with pine aromas
Rustic gazebo and panoramic terrace
Rooms and bathroom
Private bathroom in each room with walk-in shower
Hotel-quality satin cotton linens
Hair dryer, soft towels and included toiletries
Ergonomic memory foam mattresses
Kitchen and dining
Cooking and kitchen
Espresso machine with homemade bean coffee
Covered grill / barbecue and cauldron area
Generous dining hall for all guests
Connectivity and workspace
High-speed fiber optic Wi-Fi (300 Mbps)
Desk / quiet space for remote work
Smart TV with Netflix / cable channels
Excellent mobile signal for all carriers
Outdoor
3,000 sqm courtyard surrounded by pine trees
Free private parking on the property grounds
Deck chairs and lawn beach area
Direct access to mountain trails behind the courtyard
Friendly policies
Children welcome of any age
Baby cot and high chair (on request)
Pets accepted (on request)
Smoking is only allowed in outdoor areas
ACCOMMODATION SPACES
Choose the right room
Bungalow pentru 4 pers. (se inchirieaza doar integral) (se poate solicita pat suplimentar)
22 mp·2x pat matrimonial (160 cm)·4 persons
Comun(ă) baie (duș)Toilet (in bathroom)
FROM388 lei / night
Bungalow pentru 2 pers. (se inchirieaza doar integral) (se poate solicita pat suplimentar)
16 mp·1 pat matrimonial (160 cm)·2 persons
Comun(ă) baieToilet (in bathroom)
FROM388 lei / night
PRACTICAL INFORMATION
House rules and policies
Check-in and Check-out
Sosire între 14:00 - 21:00, plecare până la ora până la 11:00. Gazdele vă întâmpină personal.
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea!
Children and extra beds
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Pets
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Quiet and parties
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
WHAT IS AROUND
Six places worth the trip
Step out and you are on the road. Here are the most important landmarks in the area, with calculated distances and estimated driving times.
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Mediu · 4:45h14.9 km
cătun Putna Mare - Poiana Licheneu
Descriere
Traseul CA este un itinerar favorabil pentru cicloturism, pe drumuri de pământ și forestiere, cu vederi frumoase spre munții Giurgeului. Este un traseu destul de solicitant, lungi, cu aprox 700 m diferențe de nivel, în cca. 5 - 6 h de drumeție. Traseul pornește din cătunul Putna Mare (aproape de Tulgheș) și urmează Valea Rezul Mare pe un drum pietruit, sub Biserica de Lemn Rezul Mare. Continuăm urcarea cu vederi spre vârfurile rotunjite Bâtca Rotundă și Beneșul Mare, pe de-o parte și culmea Putnei.La o intersecție marcată cu cruce, urmăm mai departe drumul de pământ la stânga, care ne duce la o intersecție de drumuri. Urmăm Valea Rezul Mare pe sub Piciorul Viorii și Piciorul Fagului Înalt, pe un drum mai îngust şi mai puţin umblat care intră în pădure și trece peste o serie de pâraie. După “un arc de păr” la stânga, ieșim din pădure în Poiana Licheneu, la intersecția cu traseul principal de creastă al Munților Giurgeului - BR.În Șaua Licheneu ajunge și varianta CA cdinspre pasul Rez-nyaka și care continuă pieptiș pe Vf. Răchitașul (1251 m) până la cabana de vânătoare Vitting. Putem coborî înapoi la Valea Bistricioara, la satul Corbu, pe Valea Corbul, marcaj PA.
Descriere
Traseul BA face posibil accesul spre platoul Ceahlăului, atât dinspre Munții Hășmaș (Curmătura Pinticului) cât și dinspre Staţiunea Durău. Este un traseu destul de solicitant și lung, cu peste 1000 m diferențe de nivel, în cca. 7 h de drumeție. Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii.Traseul principal BA vine dinspre Munţii Hășmaș, peste Muntele Figheșului și Piciorul Hegheșului, cu priveliști spre Masivul Ceahlău. Aici direcția se schimbă spre E și după ce trece de Vârful Chicera (1341 m), continuă pe sub Muntele Bâtca Rotundă (1.320 m) și ajunge în Curmătura Pinticului (1100 m), limita Masivului Ceahlău.De aici BA urcă pe Dealul Tablei și ajunge pe Obcina Tablei și Piciorul Păltinișului, cu vederi spre Valea Bistra Mare, Cheile Bistrei și Piatra Sură, din Ceahlău. Drumul continuă spre Piciorul cu Strungile, unde trecem de Vf. Strungilor (1318 m) și ajungem în Curmătura "La Scaune" (1247 m). Aici a fost descoperit un sit arheologic, un nivel de locuire preistoric, de tip așezare atelier cu caracter permanent. De aici avem opțiunea să urcăm tot pe BA spre Cabana Dochia - pe sub "Gardul Stănilelor" și abruptul Ocolaşului Mare.Din Curmătura "La Scaune", varianta înspre Staţiunea Durău coboară în locul numit La Învârtitoare, apoi urmează cursul Pârâului lui Martin, apoi cel al Slatinei, pe un drum forestier accesibil și pentru cicloturism și mașini cu gardă înaltă.
Descriere
Traseul BG este ruta de acces dinspre Călimănel spre zona înaltă a Călimanilor (Vf.Răţiţiş), urcând domol culmi prelungi cu pădure de amestec până la jnepenișul de sub creastă. Este un traseu solicitant, atât din prisma lungimii cât și a ascensiunilor totale de cca. 1600 m diferențe de nivel, în aprox. 8 - 9 h de drumeție, nerecomandat iarna.Din localitatea Călimănel (5 km V de Topliţa), urmăm Valea Călimănel printre case, pe drum asfaltat cca. 1,5 km. După ce trecem de o clopotniţă, facem stânga pe un drum de pământ ce urcă domol pantele estice ale vârfului Tarniţa (1046 m) până în Plaiul Borţii. Ocolim apoi vârful Ulmul într-o zonă cu tufișuri și continuăm pe drum de tractor, depășind câteva sălaşuri de vară ale ciobanilor. Străbatem o bună bucată de timp pădurea de amestec până în Poiana Zebra (5 h de la start), unde întâlnim din stânga varianta PA, care urcă din Stânceni. Poiana Zebrac are un aspect neprietenos, impresie dată de numărul mare de trunchiuri moarte de copac.Drumul continuă prin zone de pădure care se succed în preajma vârfurilor Cica Mică şi Cica Mare, câștigând foarte lent altitudine. Părăsim iar pădurea pentru a intra în gol alpin, zonă unde relieful domol poate pune probleme de orientare pe timp nefavorabil. Observăm în zare Vf.Răţiţiş și ținem nordul.După un timp, primim din dreapta marcajul TA venind de la superba cascada Lomășița. De-aici începem urcarea pe nesfârşitul platou vulcanic ce mărgineşte la sud Răţiţişul, mai bine de 2 h. Acest tronson este impracticabil iarna fără rachete de zăpadă. Pe acest vârful Rățițiș se găseşte Staţia Meteo Răţiţiş şi o cabană unde putem înnopta.
Descriere
Traseul PA este ruta de tip circuit ce înconjoară Vf. Băieşului, cu o buclă de acces spre „altarul amenajat“ de sub vârf. Este un traseu relativ ușor, cu cca 500 m diferență de nivel, în aprox. 3.5 h. Iarna accesibil în funcție de cantitatea și calitatea zăpezii.Traseul porneşte din localitatea Călimănel (la intrare în Topliţa), de pe drumul național Reghin - Topliţa (Valea Mureşului), printre case, pe strada Fânaţelor. Drumul pietruit urcă cca 1,2 km, apoi facem stânga pe un drum forestier care ne conduce la bucla de acces spre „altarul amenajat“, sub Vf. Băieşului - un frumos loc panoramic către Valea Mureşului şi Topliţa, situat la aprox. 960 m altitudine. Încheiem bucla și revenim la drumul forestier, urcăm scurt și apoi coborâm până în Şaua Tarniţa (920 m). De aici facem stânga pe un drumeag abrupt, care ne conduce într-o poiană cu observator de vânătoare, unde întâlnim varianta CR dinspre Văgani. Traseul continuă paralel cu șoseaua (valea Mureșului), cca. 1 km prin pădure, ajunge deasupra caselor din Călimănel și apoi coboară pe o uliță înapoi la strada Fânaţelor.
Vâgani (DN15) - Altar cu belvedere către Valea Mureşului
Descriere
Traseul CR este ruta de acces spre un punct de belvedere fermecător situat la aprox. 960 m, deasupra Văii Mureșului, lângă satul Vâgani. Este un traseu relativ ușor, cu cca 300 m diferență de nivel, în aprox. 1 h de drumeție. Traseu nerecomandat iarna.Accesul în traseu se face de pe Valea Mureşului, de pe drumul național Reghin - Topliţa, din satul Vâgani, unde există stâlp indicator pe partea stângă a şoselei. Ca punct de reper se ia un izvor amenajat de la șosea, aflat la cca 100 m în amonte de locul de start.Traseul intră în pădure, urmează un drum la stânga și intersectează pentru scurt timp traseul în circuit PA, apoi ajunge într-o poiană cu observator de vânătoare. De aici intrăm pe o potecă prin spatele observatorului, urcând pieptiș prin pădure până la o zonă stâncoasă cu balustrade pentru sprijin. Ultimul segment intersectează din nou traseul PA, apoi ajungem la un „altar amenajat“, situat la aprox. 960 m alt, un loc frumos de belvedere către Valea Mureşului şi defileul Toplița - Deda.
Cabana Izvorul Muntelui - Platoul Ocolașului Mic - Cabana Dochia
Descriere
Traseul BR face legătura între Cabana Izvorul Muntelui și Cabana Dochia, urcând pe la granița rezervațiilor Ocolașului Mic și Ocolașului Mare și vizitând unele din cele mai pitorești formațiuni stâncoase din țară, între care și Clăile lui Miron. Este un traseu destul de solicitant, cu peste 1200 m diferențe de nivel, în aprox. 3 - 4.5 h de drumeție.Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii, periculos pe porțiunea Poiana Maicilor - Cabana Dochia.Traseul pornește din fața Centrului de vizitare al Parcului Naţional Ceahlău, traversează două serpentine ale drumului județean prin pădure și intră pe potecă, în lungul Pârâului Maicilor. Traseul este mai lung decât cele două trasee de legătură anterioare, dar are un caracter turistic deosebit (recomandat vara și toamna).După cca. 1 h în lungul coastei Piciorului Maicilor, părăsim valea pentru a ajunge în Poiana Maicilor, unde întâlnim CA - dinspre satul Neagra. Destul de des, prin Poiana Maicilor trec ciurde de mistreţi și, din ce în ce mai rar (datorită vânării sale excesive), lupul. Urmele mistreţilor se întâlnesc în special în timpul iernii şi primăverii. Din Poiana Maicilor (1326 m alt.) se deschide o panoramă superbă spre abruptul spectaculos Ocolaşul Mic. Creasta lui este marcată de vârfuri semeţe: "Turnul lui Butu" și Ana, Turnul Crucii, Căciula lui Ciupercă, Vânturișul, Vârful Ascuţit, Turnul Ocolașului Mic, și este brăzdată de jgheaburi și hornuri întunecoase. Peisajul este completat de poliţe înierbate sau acoperite cu pâlcuri de zadă.Continuăm pe coamă și urcăm abrupt sub Turnul lui Butu, situat în stânga, apoi admirăm silueta Clăile lui Miron, două ţancuri semeţe de conglomerate, asemănătoare unor clăi de fân. Traseul continuă pe o brână "La Strungă", șerpuiește într-un jgheab, unde se înalță o stâncă (apreciată de alpiniști) și iese în golul alpin al Ocolaşului Mic. Spre N se vede vârful Toaca. Primăvara şi vara, platoul de pe Ocolaşul Mic este presărat cu multe flori, printre ele floarea de colţ şi, mai rar, sângele voinicului. Marea varietate a cadrului natural, bogăţia florei şi faunei a creat posibilitatea ca zona vârfului Ocolașul Mare (1907 m), cel mai înalt din Ceahlău, să primească statutul de rezervaţie ştiinţifică. Aici se întâlnesc cinci specii floristice declarate monumente ale naturii (Floarea de colţ, Papucul doamnei, Ghintura galbenă, Sângele voinicului şi Bulbucii de munte) și specii rare de faună protejate ca broasca râioasă cenuşie sau verde, broasca roşie de pădure, vulturul negru, acvila de munte, capra neagră, ursul, lupul, cerbul, râsul, pisica sălbatică s.a. În zona Rezervaţiei ştiinţifice Ocolaşul Mare (care include și Masa Dacică, Coloana Dorică, o parte din platoul Ocolașului Mic, Bâtca Lui Ghedeon și vârful în sine), este interzis accesul turiștilor fără avizul administraţiei Parcului Naţional. Pe platou se află un izvor unde este amenajat un loc de popas.și un refugiu. Continuăm pe poteca străjuită de o parte şi de alta de mici stânci calcaroase albe care vin în contrast cu peisajul din jur, intrăm apoi în pădure, peste Jgheabul Bârloagelor, de unde vom urca pieptiș în curbe strânse, între peretele Pietrei Late a Ghedeonului, în dreapta și Stânca Viperei, în stânga, până la locul de campare de pe platoul Pietrei Late a Ghedeonului. Șerpuind prin jnepeniș, în cca. 10 min, ajungem apoi la Cabana Dochia, principala cabană din Munţii Ceahlău, bază de cazare la mare altitudine, prima cabană turistică construită în Carpaţii Orientali (1913). De-a lungul timpului au fost efectuate importante lucrări de restaurare, în prezent, fiind una din cele mai moderne cabane montane din Carpați. Se poate reveni la Cabana Izv. Muntelui pe BA sau TA, potecile întâlnite la start.
Descriere
Traseul TA face legătura între Cabana Izvorul Muntelui și Cabana Dochia, străbătând unele din cele mai pitorești văi și blocurile de conglomerate desprinse din abruptul Vf. Toaca (tânca Dochiei, “Vulturul lui Traian”, "Santinela" s.a.). Este un traseu destul de dificil, cu peste 1000 de m diferențe de nivel, în aprox. 3-4 h de drumeție.Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii. Periculos pe porțiunea Stânca Dochiei - Cabana Dochia.Masivul Ceahlău, maiestuos şi sălbatic, face să vibreze inima tuturor celor care se încumetă să-i urce cărările. Amenajat ca traseu tematic în cadrul unui program Life Natura, acest itinerar parcurge zone cu o biodiversitate și relief de mare interes turistic, unele dintre ele încărcate de legende.De lângă Cabana Izvorul Muntelui, urmăm drumul județean modernizat și ajungem aproape de Curmătura Lutu Roșu, într-o mică poieniță numită La Arsuri (1.041 m). de pe șosea ne bucurăm de priveliști spre vârful Toaca şi stânca Panaghia, apoi ajungem la intersecția cu pârâul Izvorul Alb. Aici (la podul de beton), facem stânga și părăsim drumul județean pe un vechi drum forestier în lungul pârâului. În amonte traversăm pădurea care formează aici o adevărată boltă de frunziş. Printre crengi sau căţărându-se repede pe trunchiurile copacilor, putem întâlni veverița, care îşi construieşte adăpost cu două deschideri: una mai mare spre răsărit, ca să o trezească soarele, şi una mai mică prin care se face nevăzută în caz de pericol.Urcușul este domol și ajungem într-un luminiş în care străjuiește o stâncă mare, impresionantă, înconjurată de stânci mai mici de culoare alb cenușiu, Stânca Dochiei. Izvorul de sub ea este una dintre obârşiile Izvorului Alb, izvor din care este bine să ne aprovizionăm cu apă deoarece până la Cabana Dochia nu mai găsim alte surse. Despre această formațiune calcaroasă se cunosc o sumedenie de legende interesante.După ce trecem de stânca Dochiei, poteca devine tot mai anevoioasă, pădurea se răreşte şi ajungem în poiana "La Izvoare", la confluența văilor Jgheabul Mare cu Jgheabul cu Hotar, pe care o urmăm prin pădurea deasă de rășinoase din care, pe alocuri, se vede Lacul Izvorul Muntelui (Bicaz). Poteca devine apoi tot mai îngustă și trece pe la baza unor pereţi abrupţi, unde natura a sculptat o formă asemănătoare unui vultur cu aripile întinse şi pe care localnicii au numit-o "Vulturul lui Traian".Odată ce intrăm efectiv în Jgheabul cu Hotar, străbatem un culoar strâmt cu o pantă accentuată, din care ieșim într-o zonă cu jnepeni şi blocuri mari de piatră (Poarta de Piatră și Cetatea de Piatră). Intrarea în jgheab este străjuită de o stâncă înaltă denumită "Santinela". Ultima porţiune a acestui traseu străbate o zonă anevoioasă, acoperită în special cu jneapăn, Jneapănul are un rol complex în echilibrul ecologic al zone (hidrologic și fixarea solului).Cărarea străbate jnepenișul de sub Toaca și ocolește prin stânga vârful Lespezi (1805 m), după care în scurt timp ajunge la cabana Dochia (1760 m). În imediata apropiere a cabanei Dochia se observă o intensificare a eroziunii solului datorită lipsei jneapănului, motiv pentru care s-a interzis accesul spre rezervația Ocolașul Mare.Cabana Dochia este principala cabană din Munţii Ceahlău, bază de cazare la mare altitudine, prima cabană turistică construită în Carpaţii Orientali (1913). De-a lungul timpului au fost efectuate importante lucrări de restaurare, în prezent, fiind una din cele mai moderne cabane montane din Carpați. Se poate reveni la Cabana Izv. Muntelui pe poteca TA, pe Culmea Răchitiş, trecând pe lângă unele din cele mai pitorești stânci ale Ceahlăului - “Poliţa cu Crini”, Polița Piatra cu Apă, Detunatele și doi colţi de stâncă desprinși din peretele de conglomerate, “Cetăţuia și Călugării”.
Cabana Izvorul Muntelui - Piatra cu Apă - Cabana Dochia
Descriere
Traseul BA face legătura între Cabana Izvorul Muntelui și Cabana Dochia, trecând pe lângă unele din cele mai pitorești stânci ale Ceahlăului. Deși scurt, este un traseu solicitant, cu peste 1000 de m diferențe de nivel, în aprox. 3-3.5 h de drumeție. Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii.Cabana Izvorul Muntelui (900 m) reprezintă punctul de plecare pentru nu mai puțin de trei trasee turistice spre cabana Dochia. Traseul spre Curmătura Lutu Roşu, este cel mai utilizat de turişti și este practicabil atât vara cât şi iarna. Urcăm pe "La Arsuri", continuăm abrupt pe Culmea Răchitiş și ajungem la marginea unei rarişti de pădure, cu loc de popas. În această zonă de foioase, ca de altfel şi în zonele pădurilor cu poieni şi lăstărişuri, în cele cu izvoare, mlaştini şi bălţi, putem întâlni cerbul. În perimetrul Lutu Roşu deseori s-au observat, chiar pe potecă, frumoase exemplare din această specie. Cerbul, monument al naturii, este cel mai impunător reprezentant al faunei carpatine. Impresionează prin agerimea, armonia şi eleganţa sa, dar mai ales prin dimensiunea şi bogăţia coarnelor. Din locul de popas, printre copacii rari, se deschide o privelişte spre valea Izvorul Muntelui, o porţiune din Piatra Lată din Ghedeon, iar mai departe se văd ţancurile din Ocolaşul Mare. Poteca continuă când pe curbă de nivel, când în serpentine, de-o parte şi de alta a Culmii Răchitişului. După un suiş abrupt, aproape de jumătatea traseului, putem zări spre dreapta, piramida maiestuoasă a Vârfului Toaca (1904 m), flancată de Stânca Panaghia. Panta se mai domolește iar poteca urmărește limita rezervaţiei “Poliţa cu Crini” - interzis accesul turiștilor fără avizul administraţiei parcului naţional. Aici găsim pâlcurile compacte de larice sau zadă (Larix deciduas), singurul conifer care își pierde acele toamna, un arbore european care poate ajunge la 40 m înălțime, cu o longevitate de 600 - 700 de ani. Conurile feminine care apar primăvara înainte de apariția frunzelor, au o frumoasă culoare mov roz, motiv pentru care localnicii au dat zadelor denumirea de “crin de munte”. În zona de la obârşia Izvorului Muntelui există 12 poliţe, dintre care 7 sunt în apropierea traseului Lutul Roşu. Dintre acestea evidențiem poliţa de la Piatra cu Apă, pe unde trece poteca marcată, iar spre vale se remarcă “Poliţa lui Prună“ şi “Poliţa din Cremeniş“, poate cele mai frumoase poliţe cu larice din ţară. După “Poliţa cu Crini“, traseul continuă pe curbă de nivel, printre blocuri mari de calcar, pe la baza Turnului Răchitiş (cca. 4 km de la start) și ajunge în poiana dominată de un bloc masiv de calcar, numit "Piatra cu Apă". Cu o abatere de 20-30 de m de la potecă, putem vizita grota de circa 10 m adâncime și aprox. 6 m înălțime, prin tavanul căreia se infiltrează, printr-o fisură, apa ploilor și a zăpezilor topite. De la Piatra cu Apă se deschide o splendidă panoramă spre Detunate, cabana Dochia şi Ocolaşul Mare.Un alt urcuș aprig ne conduce la baza grupului stâncos denumit "Detunatele", marcată de o masă de blocuri de conglomerate uriașe prăbușite din cele două turnuri de piatră. După câteva serpentine abrupte, ajungem apoi în faţa a doi colţi de stâncă desprinși din peretele de conglomerate - “Cetăţuia și Călugării”.Ultimele serpentine ale traseului ne conduc prin pâlcurile cu jnepeniş şi molizi în faţa cabanei Dochia. În timpul iernii şi primăverii, pentru evitarea avalanşelor ce pot apărea pe ultima porţiune a traseului, acesta este deviat prin partea dreaptă, pe o potecă marcată cu stâlpi de orientare. Cabana Dochia este principala cabană din Munţii Ceahlău, bază de cazare la mare altitudine, prima cabană turistică construită în Carpaţii Orientali (1913). De-a lungul timpului au fost efectuate importante lucrări de restaurare, în prezent, fiind una din cele mai moderne cabane montane din Carpați. Se poate reveni la Cabana Izv. Muntelui pe poteca TA, pe Jgheabul cu Hotar, trecând pe sub Polițele cu Hotar și Stânca Dochia.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
-20101203131233.jpg)
