Cabin·Caraşova·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
FROM
388 lei/ night
Double room · 2 persons
|
Optional breakfast
Hot tub and sauna
3,000 sqm courtyard
Local hosts
Unit type
Cabin
Capacity
1 rooms · 3 guests
Check-in / Check-out
13:00 - 23:00 · până la 11:00
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea! Este posibil și self check-inul la unitatea de cazare, prin urmare se poate întâmpla ca administratorul cazării să nu fie prezent la check-in.
Host
Marian Tincul
ABOUT THE PROPERTY
An oasis of peace between mountain ridges
Táimid ag aistriú an ábhair seo faoi láthair. Filleann níos déanaí.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Salaš u Bregu în Cheile Carașului Carașova
COMFORT & FACILITIES
What you will find at Salaš u Bregu în Cheile Carașului Carașova
Comfort and relaxation
Wood-burning fireplace in the main living room
Heated cedar wood hot tub (on request)
Dry sauna with pine aromas
Rustic gazebo and panoramic terrace
Rooms and bathroom
Private bathroom in each room with walk-in shower
Hotel-quality satin cotton linens
Hair dryer, soft towels and included toiletries
Ergonomic memory foam mattresses
Kitchen and dining
Cooking and kitchen
Espresso machine with homemade bean coffee
Covered grill / barbecue and cauldron area
Generous dining hall for all guests
Connectivity and workspace
High-speed fiber optic Wi-Fi (300 Mbps)
Desk / quiet space for remote work
Smart TV with Netflix / cable channels
Excellent mobile signal for all carriers
Outdoor
3,000 sqm courtyard surrounded by pine trees
Free private parking on the property grounds
Deck chairs and lawn beach area
Direct access to mountain trails behind the courtyard
Friendly policies
Children welcome of any age
Baby cot and high chair (on request)
Pets accepted (on request)
Smoking is only allowed in outdoor areas
ACCOMMODATION SPACES
Choose the right room
Cabană pentru 3 pers. (se inchirieaza doar integral)
1000 mp·Dormitor: 1 pat matrimonial (160 cm), Living: 1 pat single (90 cm)·3 persons
TowelsPapuciSuport pentru uscat haineȘemineuHair dryerAparat de cafea/ceaiStoveRefrigeratorRolete, obloaneWi-FiUstensile de bucătărieWardrobePrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
FROM388 lei / night
PRACTICAL INFORMATION
House rules and policies
Check-in and Check-out
Sosire între 13:00 - 23:00, plecare până la ora până la 11:00. Gazdele vă întâmpină personal.
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea! Este posibil și self check-inul la unitatea de cazare, prin urmare se poate întâmpla ca administratorul cazării să nu fie prezent la check-in.
Children and extra beds
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Pets
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Quiet and parties
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
WHAT IS AROUND
Six places worth the trip
Step out and you are on the road. Here are the most important landmarks in the area, with calculated distances and estimated driving times.
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Mediu · Durata necunoscută29.2 km
Sasca Montană - Cărbunari - Sasca Română - Sasca Montană
Descriere
Acest traseu este un circuit frumos peste dealurile din partea de nord a Munţilor Locvei, vizitând satele Cărbunari şi Ştinăpari. Un parcurs antrenant, cu peste 1500 m diferențe de nivel, pe cca. 30 km. Alt. max. se înregistrează aproape de Ştinăpari (660 m).Pornim din localitatea Sasca Română, situată la ieşirea Nerei din sectorul cheilor, în partea de nord a Munţilor Locvei. Fostă zonă minieră prosperă, Sasca Română se bucură de un potențial turistic valoros: Cheile Nerei, Peștera Sasca, Valea Șușarei sau Valea Beușniței sunt doar câteva dintre atracțiile turistice ale zonei. În prezent, localitatea a devenit o reședință cu case de vacanță ale timișorenilor. Pentru început, ne facem încălzirea pe urcarea susținută pâna la Ştinăpari. Satele Cărbunari şi Ştinăpari au fost întemeiate de muncitorii olteni (bufeni) care preparau cărbunele (mangalul) pentru instalaţiile industriale de la Sasca Montană. În apropiere se află Platoul carstic Cărbunari (numit popular Muntele Gheorghe), cu numeroase peşteri şi avene.Până spre Sasca Română ținem un drum forestier ce străbate Culmea Țigăncii spre Livezile Cărbunarilor, apoi culmea Cioaca Înaltă, cu vederi spre Cheile Nerei. Merită să vizităm „Casa Verde”, amplasat pe malul stang al Nerei la ieșirea din chei.
Descriere
Acest traseul este un circuit frumos în zona Cheile Nerei - Beuşniţa, vizitând obiectivele de pe Valea Beiului și ruinele Cetăţii Beiului. Un parcurs antrenant, cu aprox. 1500 m diferențe de nivel, pe cca. 33 km. Altit. max. se înregistrează pe Dl. Custurii (442 m).Pornim din localitatea Sasca Română, situată la ieşirea Nerei din sectorul cheilor, în partea de nord a Munţilor Locvei. Fostă zonă minieră prosperă, Sasca Română se bucură de un potențial turistic valoros: Cheile Nerei, Peștera Sasca, Valea Șușarei sau Valea Beușniței sunt doar câteva dintre atracțiile turistice ale zonei. În prezent, localitatea a devenit o reședință cu case de vacanță ale timișorenilor. Pentru început, ne facem încălzirea pe drumul asfaltat către Oraviţa, urcând Dl. Slătinei spre Potoc și Socolari. Aici părăsim asfaltul și urcăm pe un drum de piatră către ruinele Cetăţii Beiului, numită și cetatea de la Socolari, situată pe înălţimea calcaroasă a Dealului Custura Cetăţii, la contactul Dealurilor Oraviţei cu Munţii Aninei. La vest avem zona de câmpie a Oraviţei, peste care vedem munţii Vârşeţului din Serbia.După ce coborâm în Valea Beiului ne îndreptăm spre Lacul Ochiul Beiului şi Cascadele Beuşnitei. Lacul Ochiul Beiului, format la confluenţa Beuşniţei cu Beiul Sec este alimentat continuu de un izbuc a cărui apă iese la suprafaţă din partea nordică a lacului. Denumirea este dată de oglinda cerului şi a pădurii de brad, asemănător cu un ochi mare albastru-verzui. Este considerat cel mai frumos lac carstic natural al Banatului Montan. Dacă urcați spre Cascadele Beuşniţei, veți descoperi un alt obiectiv turistic deosebit, un loc cu o frumoasă legendă, compus dintr-o serie de mici cascade și cascada principală, cu o înălțime de 15 m. Cascada este înconjurată de pădurea seculară de fag. De la cascade începem incursiunea spre Cheile Nerei, pe un parcurs deosebit. După ce trecem de Cabana silvică Valea Beiului, cu loc de parcare şi păstrăvărie în apropiere, ținem drumul spre următorul obiectiv: Cascada La Văioagă, care încântă privirea. Tot drumul forestier spre Podul Beiu este foarte frumos: copacii îşi împreunează crengile peste el, formând un tunel verde şi umbros, în timp ce râul Bei se aude tumultos. (sursa)De la Podul Beiu, locul de vărsare a Beiului în Nera, începem parcursul prin Cheile Nerei, pe „Prisma” situată la 15 m deasupra apelor, pe malul drept al râului, urmând o potecă săpată în stâncă ce trece prin cele „7 Tunele” - cel mai lung, de 40 m. La final, traseul traversează Nera pe puntea suspendată şi ajungem în Sasca Română (sursa).
Gîrnic - Morile lui Pătru Ledu (Morile de apă „U PETRA”) - Gîrnic
Descriere
Acest traseu este un circuit interesant la nord de satul cehesc Gîrnic, recunoscut pentru morile de apă tradiționale. Un parcurs relativ ușor, cu aprox. 1000 m diferențe de nivel, pe cca. 14 km. Alt. max. se înregistrează sub Tâlva Pietroasă (664 m).Puțini știu că Banatul are în apropiere de Clisura Dunării câteva sate cehești care au reușit să treacă proba timpului, să-și păstreze limba și să rămână autentice timp de sute de ani. Gârnic e cel mai mare dintre cele șase sate unde cehii sunt majoritari, deși sunt mai puțini de la an la an. Tot în Gârnic există câteva mori de apă, vechi de sute de ani, care deși funcționale, nu prea mai macină, dar atrag turiști. La Gârnic ajung anual în jur de 6000 de turiști, majoritatea cehi. Mulţi dintre ei şi-au cumpărat case de vacanţă în Gârnic şi în celelalte cinci sate ceheşti: Sfânta Elena, Ravensca, Bigăr, Eibenthal sau Şumiţa (sursa). După ce am vizitat morile de apă de pe Valea Cameniţa - Ansamblul de mori cu ciutură şi butoni din Sicheviţa (citește aici) care macină făina, coborâm în valea râului Gravensca unde există un complex de mori cu fus vertical şi roată cu paleţi, numite „Morile lui Pătru Ledu sau U Petra - la Pătru”. De-aici începem traversarea spre Dealul Mohilă spre Poiana Runcu de sub Tâlva Pietroasă, alt. max. a traseului, cu vederi spre Munţii Semenic, Munţii Almăjului şi, desigur, culmile Locvei. Din Poiana Runcu revenim spre Gârnic trecând pe la Fântâna cu Cumpănă.Nu trebuie ratată nici Moara cu buşniţă a lui Brăilă (Macu) din Liborajdea. Vălaiele sau „buşniţele”, cum le spun localnicii, sunt precursoarele maşinilor de spălat, în care ţesăturile de lână sau de in se spală într-o pâlnie. Prin căderea apei şi orientarea laterală a jetului de apă, se creează curenţi turbionari în interior şi se realizează spălarea.
Descriere
Acest traseu face un circuit deosebit între satele ceheşti situate aproape de Clisura Dunării, cel mai lung şi mai frumos defileu din Europa. Un parcurs antrenant, cu aprox. 2500 m diferențe de nivel, pe cca. 40 km. Alt. max. se înregistrează deasupra de Gîrnic (719 m).Puțini știu că Banatul are în apropiere de Clisura Dunării câteva sate cehești care au reușit să treacă proba timpului, să-și păstreze limba și să rămână autentice timp de sute de ani. Gârnic e cel mai mare dintre cele șase sate unde cehii sunt majoritari, deși sunt mai puțini de la an la an. Tot în Gârnic există câteva mori de apă, vechi de sute de ani, care deși funcționale, nu prea mai macină, dar atrag turiști. La Gârnic ajung anual în jur de 6000 de turiști, majoritatea cehi. Mulţi dintre ei şi-au cumpărat case de vacanţă în Gârnic şi în celelalte cinci sate ceheşti: Sfânta Elena, Ravensca, Bigăr, Eibenthal sau Şumiţa (sursa). Așadar, pornim din Gîrnic spre Curmătura şi Martinovăţ, pe firul apei, două cătune împrăştiate în locuri parcă uitate de lume, parte din comuna Sicheviţa, una dintre cele mai vechi aşezări din Clisura Dunării. Așezate la hotarul dintre Munţii Locvei şi Munţii Almăjului. La Liborajdea, se poate vedea Moara cu buşniţă a lui Brăilă (Macu) - sursa.Ajungem apoi pe malul Dunării, zona Clisura Dunării, unde apele fluviului au săpat în granit şi calcar acest spectaculos defileu cu bazine depresionare şi sectoare înguste care se succed. Astfel, imediat după localitatea Coronini, malurile fluviului se apropie foarte mult, la 500 m, iar pereţii laterali se ridică la peste 100 m (sursa).Din localitatea Coronini urcăm pe platoul din zona satului cehesc Sfînta Elena, excelent punct de belvedere spre Dunăre și culmile de la hotarul cu Serbia. Urmează adevărata provocare a zilei: traversarea pe poteci calcaroase, peste Dl. Coroneanților și Pădurea Arsă, segment unde atingem altitudinea maximă a traseului (719 m).Solul calcaros a permis apei să formeze nenumărate peşteri şi aproape fiecare vale are o zonă de chei care contribuie la spectacolul peisajului. Se pot vizita peşterile Gaura cu Muscă sau, cu o scurtă abatere din traseu, peştera Gaura Haiducească (Gaura Turcească)
Descriere
Acest traseu face un circuit pe culmile estice din Munţii Locvei, spre localitatea Cărbunari. Un parcurs antrenant, cu aprox. 2000 m diferențe de nivel, pe cca. 32 km. Alt. max. se înregistrează în Poiana Moldoviţa (700 m).Puțini știu că Banatul are în apropiere de Clisura Dunării câteva sate cehești care au reușit să treacă proba timpului, să-și păstreze limba și să rămână autentice timp de sute de ani. Gârnic e cel mai mare dintre cele șase sate unde cehii sunt majoritari, deși sunt mai puțini de la an la an. Tot în Gârnic există câteva mori de apă, vechi de sute de ani, care deși funcționale, nu prea mai macină, dar atrag turiști. La Gârnic ajung anual în jur de 6000 de turiști, majoritatea cehi. Mulţi dintre ei şi-au cumpărat case de vacanţă în Gârnic şi în celelalte cinci sate ceheşti: Sfânta Elena, Ravensca, Bigăr, Eibenthal sau Şumiţa (sursa). Din Gârnic începem traversarea spre Cărbunari, peste Culmea Pietroasă din estul Munţilor Locvei, prin păduri umbroase de fag, apoi coborâm la Râul Radimna cu poieni însorite. Mai departe, continuăm prin Moldoviţa şi Padina Matei, localităţi de munte întemeiate de coloniști, în vremuri de tristă amintire, când mineritul era principala activitate în această zonă. Cu o abatere de la traseu se pot vizita Cascadele Modavița și Burăul Mare, din rezervația Valea Mare (drum Padina Matei - Moldova Nouă), bijuterii turistice neștiute cu căderi de apă pe travertin, din sudul Banatului Montan.Din Poiana Moldoviţa ne bucurăm de orizontul larg spre Munţii Semenic, Munţii Almăjului şi, desigur, culmile Locvei.
Descriere
Acest traseu este un circuit interesant în zona satelor cehești din Banat, cu tradiție în agroturism și fabricarea varului. Un parcurs antrenant, cu aprox. 3000 m diferențe de nivel, pe cca. 40 km. Alt. max. se înregistrează în satul Ravensca (752 m).Puțini știu că Banatul are în apropiere de Clisura Dunării câteva sate cehești care au reușit să treacă proba timpului, să-și păstreze limba și să rămână autentice timp de sute de ani. Gârnic e cel mai mare dintre cele șase sate unde cehii sunt majoritari, deși sunt mai puțini de la an la an. Tot în Gârnic există câteva mori de apă, vechi de sute de ani, care deși funcționale, nu prea mai macină, dar atrag turiști. La Gârnic ajung anual în jur de 6000 de turiști, majoritatea cehi. Mulţi dintre ei şi-au cumpărat case de vacanţă în Gârnic şi în celelalte cinci sate ceheşti: Sfânta Elena, Ravensca, Bigăr, Eibenthal sau Şumiţa (sursa). Așadar, pornim din Cârnic spre Ravensca, un sat de munte aşezat pe culmea dealurilor, parte din comuna Sicheviţa, una dintre cele mai vechi aşezări din Clisura Dunării, la hotarul dintre Munţii Locvei şi Munţii Almăjului. Traversăm păduri de fag cu o biodiversitate importantă și ajungem la Ravensca, cel mai mic sat din salba satelor ceheşti din Banat, unde cei care nu au emigrat în Cehia, se ocupă cu agroturismul şi fabricarea varului. Ravensca este puțin cunoscută de români, dar reprezintă o bijuterie turistică pentru cehi. Simțul artizanal și bunul gust contrastează teribil cu pustietatea locului (sursa).Nu trebuie ratată nici Moara cu buşniţă a lui Brăilă (Macu) din Liborajdea. Vălaiele sau „buşniţele”, cum le spun localnicii, sunt precursoarele maşinilor de spălat, în care ţesăturile de lână sau de in se spală într-o pâlnie. Prin căderea apei şi orientarea laterală a jetului de apă, se creează curenţi turbionari în interior şi se realizează spălarea.Din Ravensca coborâm la Dunăre pâna la Sicheviţa, pe coama golaşă ce leagă cele 2 localităţi. Locurile de belvedere oferă peisaje frumoase spre Munţii Aninei şi spre Defileul Dunării. Sicheviţa oferă o experienţa unică: case tradiţionale şi mâncare ca la ţară. A rămas un sat bănăţean tradiţional, cu una dintre cele mai căutate atracţii turistice tradiţionale ale Clisurii Dunării: Ansamblul de mori cu ciutură şi butoni din Sicheviţa (sursa)
Descriere
Traseul TG este traseul de legătură dintre Ștrandul 7 Izvoare și traseul de creastă al Munţilor Cernei, deasupra Poienii Culmea Mare. Este un traseu relativ ușor, dar cu o ascensiune de peste 600 de m diferență de nivel, în aprox. 2.5 - 3 h de drumeție.Pornim din Staţiunea Băile Herculane spre Baia de Aramă și admirăm la dreapta printre coroanele copacilor, silueta calcaroasă a Vârfului Cociu (1115 m) din munții Mehedinți. Din zona Ștrandului 7 Izvoare se coboară pe drumul betonat ce duce la Barajul Prisaca. După ce trecem podul peste Cerna găsim indicatorul care ne arată direcţia prin poiana campingului Herculane, pe poteca ce însoţeşte malul drept al râului, prin pădure. În prima parte poteca urcă destul de lejer pe cracul de munte, printr-o pădure de pin roşu, apoi ocolește peretele prin dreapta şi urcă în serpentine strânse. Zonele mai golaşe, fără vegetaţie, ne oferă privelişti deosebite asupra Munţilor Mehedinţi, de la Inălăț până la Domogled, Piatra Galbenă și o parte a lacului Prisaca. Ajungem la Piatra Băniţei unde se găsesc ruinele turnului de observaţie al patrulelor de grăniceri români de dinainte de 1918. Din faţa zidului vedem bazinul ştrandului termal. De la turn, în dreapta, pe o potecă nemarcată, se poate ajunge la Peştera din Piatra Băniţei, o peșteră mică și scurtă ce necesită sursă de lumină. Vechile scări de lemn montate aici impun atenție întrucât unele trepte lipsesc. Continuăm urcarea pe TG în câteva serpentine prin pădure și poposim pe un mic platou cu pădure tânără, de unde se poate urca în câteva min. la vechiul turn de strajă pomenit anterior. De aici poteca are un parcurs blând, domol, în urcuș lent, ține în general muchia și ajunge în Poiana Culmea Mare, situată în creasta principala a Munților Cernei, marcată BR. Aici pădurea face loc unor fânețe cu tufe de măceșe și muri.
Băile Herculane (DN 67D) în dreptul crucii Ghizelei - Cheile Ţăsnei
Descriere
Traseul TA este traseul de legătură dinspre zona ștrandului 7 Izvoare (Herculane) și Cheile Țăsnei, vizitând dolinele Munţilor Mehedinţi. Este un traseu destul de dificil, cu aprox 1300 m diferențe de nivel, în aprox. 4 h de drumeție, accesibil iarna în funcție de cantitatea și calitatea zăpezii.Pornim din Staţiunea Băile Herculane spre Baia de Aramă și admirăm la dreapta, printre coroanele copacilor, silueta calcaroasă a Vârfului Cociu (1115 m). Ajungem în zona Ștrandului 7 Izvoare (la km 4,3), în dreptul Crucii Ghizelei. De aici urmăm marcajul TA până la marginea Poienii Cociului (Grădina Cociului), unde lăsăm în față traseul PR spre Cascada Cociu și urcăm susținut prin pădure până la o brână paralelă cu Valea Cernei, cu vedere panoramică spre lacul de acumulare 7 Izvoare În Pna Fântâna Moșului (sub vârful Cociu), întâlnim marcajele PA, însă păstrăm direcția și urcăm pe o mică culme împădurită, apoi pe vale până în Poiana Fântâna Moșului unde se afla un izvor. Conduși de momâi, urcăm domol în lungul abruptului, intrăm într-o vale largă bine împădurită și ieșim pe un platou cu numeroase doline frumoase.După ce ieșim în drumul de culme al Munţilor Mehedinţi, marcat cu BR, poteca face un cot și ajunge la imensa Poiana Balta Cerbului, unde întâlnim marcajul PR spre Gorneți. TA continuă prin pădure iar apoi printr-o zonă cu vegetaţie specifică zonelor alpine și ajunge într-o poiană cu stână, deasupra Cheilor Ţăsnei. Putem reveni la Valea Cernei, în dreptul motelului Dumbrava, pe marcaj CA.La stânga poienii, apa cade într-o frumoasă cascadă lângă care găsim o moară de apă, numită Moara Dracului, datorită roţii care se învârte în sens invers acelor de ceasornic. În zonă sunt prezente câteva afișe haioase ale ciobanilor de la stâna din apropiere care ne invită la mămăligă, brânzeturi și alte bunătăți.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
