În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea! Este posibil și self check-inul la unitatea de cazare, prin urmare se poate întâmpla ca administratorul cazării să nu fie prezent la check-in.
Host
LA NICOLA CU DOR SRL
Prezentare Pensiunea La Nicola cu Dor Frumușica
Bine ați venit la Pensiunea La Nicola cu Dor Frumușica
אנו מתרגמים כעת תוכן זה. אנא חזור מאוחר יותר.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Pensiunea La Nicola cu Dor Frumușica
Spații de cazare disponibile
Suita superior cu 2 camere pentru 4 pers.
28 mp·Dormitor 1: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 2: 1 pat matrimonial (160 cm)·4 persons
Air conditioningBaby cot availablebalcon/terasăTowelsPapuciMasină de spălat vase (contra cost)Suport pentru uscat haineFlat-screen TVHair dryerFier de călcatAparat de cafea/ceai (contra cost)Cuptor cu microunde (contra cost)Plasă de țânțariStoveRefrigeratorVentilatorMașină de spălat rufe (contra cost)Wi-FiUstensile de bucătărie (contra cost)Conexiune la internetWardrobeTVPrivate bathroom (shower)WC (într-o altă încăpere)
FROM390 lei / night
Camera dubla
20 mp·1 pat matrimonial (160 cm)·2 persons
TVPrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
FROM390 lei / night
PRACTICAL INFORMATION
House rules and policies
Check-in and Check-out
Sosire între 12:00 - 22:30, plecare până la ora până la 11:30.
Gazdele vă întâmpină personal.
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea! Este posibil și self check-inul la unitatea de cazare, prin urmare se poate întâmpla ca administratorul cazării să nu fie prezent la check-in.
Children and extra beds
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți.
Pets
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Quiet and parties
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare.
Ore de liniște între 22:00 și 08:00.
Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
WHAT IS AROUND
Six places worth the trip
Step out and you are on the road. Here are the most important landmarks in the area, with calculated distances and estimated driving times.
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Uşor · 0:30h1.0 km
Traseu tematic Rezervaţia Naturală Secu
Descriere
Traseul TG este traseul tematic (educativ) al Rezervaţiei Naturale Forestiere Secu. Este un traseu ușor, de doar 1 km lungime, frumos amenajat, cu locații de educaţie, observare și conștientizare, în cca. 30 min de drumeție (dus-întors)Accesul se face din drumul forestier ce face legătura cu barajul Izvorul Muntelui. Este compus dintr-o locaţie de educaţie și observare și 4 puncte de educaţie și conștientizare. Pe panouri se regăsesc informații despre Rezervația naturală acvatică Lacul Izvorul Muntelui și Rezervația Forestieră Secu
Cabana Izvorul Muntelui - Piatra cu Apă - Cabana Dochia
Descriere
Traseul BA face legătura între Cabana Izvorul Muntelui și Cabana Dochia, trecând pe lângă unele din cele mai pitorești stânci ale Ceahlăului. Deși scurt, este un traseu solicitant, cu peste 1000 de m diferențe de nivel, în aprox. 3-3.5 h de drumeție. Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii.Cabana Izvorul Muntelui (900 m) reprezintă punctul de plecare pentru nu mai puțin de trei trasee turistice spre cabana Dochia. Traseul spre Curmătura Lutu Roşu, este cel mai utilizat de turişti și este practicabil atât vara cât şi iarna. Urcăm pe "La Arsuri", continuăm abrupt pe Culmea Răchitiş și ajungem la marginea unei rarişti de pădure, cu loc de popas. În această zonă de foioase, ca de altfel şi în zonele pădurilor cu poieni şi lăstărişuri, în cele cu izvoare, mlaştini şi bălţi, putem întâlni cerbul. În perimetrul Lutu Roşu deseori s-au observat, chiar pe potecă, frumoase exemplare din această specie. Cerbul, monument al naturii, este cel mai impunător reprezentant al faunei carpatine. Impresionează prin agerimea, armonia şi eleganţa sa, dar mai ales prin dimensiunea şi bogăţia coarnelor. Din locul de popas, printre copacii rari, se deschide o privelişte spre valea Izvorul Muntelui, o porţiune din Piatra Lată din Ghedeon, iar mai departe se văd ţancurile din Ocolaşul Mare. Poteca continuă când pe curbă de nivel, când în serpentine, de-o parte şi de alta a Culmii Răchitişului. După un suiş abrupt, aproape de jumătatea traseului, putem zări spre dreapta, piramida maiestuoasă a Vârfului Toaca (1904 m), flancată de Stânca Panaghia. Panta se mai domolește iar poteca urmărește limita rezervaţiei “Poliţa cu Crini” - interzis accesul turiștilor fără avizul administraţiei parcului naţional. Aici găsim pâlcurile compacte de larice sau zadă (Larix deciduas), singurul conifer care își pierde acele toamna, un arbore european care poate ajunge la 40 m înălțime, cu o longevitate de 600 - 700 de ani. Conurile feminine care apar primăvara înainte de apariția frunzelor, au o frumoasă culoare mov roz, motiv pentru care localnicii au dat zadelor denumirea de “crin de munte”. În zona de la obârşia Izvorului Muntelui există 12 poliţe, dintre care 7 sunt în apropierea traseului Lutul Roşu. Dintre acestea evidențiem poliţa de la Piatra cu Apă, pe unde trece poteca marcată, iar spre vale se remarcă “Poliţa lui Prună“ şi “Poliţa din Cremeniş“, poate cele mai frumoase poliţe cu larice din ţară. După “Poliţa cu Crini“, traseul continuă pe curbă de nivel, printre blocuri mari de calcar, pe la baza Turnului Răchitiş (cca. 4 km de la start) și ajunge în poiana dominată de un bloc masiv de calcar, numit "Piatra cu Apă". Cu o abatere de 20-30 de m de la potecă, putem vizita grota de circa 10 m adâncime și aprox. 6 m înălțime, prin tavanul căreia se infiltrează, printr-o fisură, apa ploilor și a zăpezilor topite. De la Piatra cu Apă se deschide o splendidă panoramă spre Detunate, cabana Dochia şi Ocolaşul Mare.Un alt urcuș aprig ne conduce la baza grupului stâncos denumit "Detunatele", marcată de o masă de blocuri de conglomerate uriașe prăbușite din cele două turnuri de piatră. După câteva serpentine abrupte, ajungem apoi în faţa a doi colţi de stâncă desprinși din peretele de conglomerate - “Cetăţuia și Călugării”.Ultimele serpentine ale traseului ne conduc prin pâlcurile cu jnepeniş şi molizi în faţa cabanei Dochia. În timpul iernii şi primăverii, pentru evitarea avalanşelor ce pot apărea pe ultima porţiune a traseului, acesta este deviat prin partea dreaptă, pe o potecă marcată cu stâlpi de orientare. Cabana Dochia este principala cabană din Munţii Ceahlău, bază de cazare la mare altitudine, prima cabană turistică construită în Carpaţii Orientali (1913). De-a lungul timpului au fost efectuate importante lucrări de restaurare, în prezent, fiind una din cele mai moderne cabane montane din Carpați. Se poate reveni la Cabana Izv. Muntelui pe poteca TA, pe Jgheabul cu Hotar, trecând pe sub Polițele cu Hotar și Stânca Dochia.
Descriere
Traseul TA face legătura între Cabana Izvorul Muntelui și Cabana Dochia, străbătând unele din cele mai pitorești văi și blocurile de conglomerate desprinse din abruptul Vf. Toaca (tânca Dochiei, “Vulturul lui Traian”, "Santinela" s.a.). Este un traseu destul de dificil, cu peste 1000 de m diferențe de nivel, în aprox. 3-4 h de drumeție.Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii. Periculos pe porțiunea Stânca Dochiei - Cabana Dochia.Masivul Ceahlău, maiestuos şi sălbatic, face să vibreze inima tuturor celor care se încumetă să-i urce cărările. Amenajat ca traseu tematic în cadrul unui program Life Natura, acest itinerar parcurge zone cu o biodiversitate și relief de mare interes turistic, unele dintre ele încărcate de legende.De lângă Cabana Izvorul Muntelui, urmăm drumul județean modernizat și ajungem aproape de Curmătura Lutu Roșu, într-o mică poieniță numită La Arsuri (1.041 m). de pe șosea ne bucurăm de priveliști spre vârful Toaca şi stânca Panaghia, apoi ajungem la intersecția cu pârâul Izvorul Alb. Aici (la podul de beton), facem stânga și părăsim drumul județean pe un vechi drum forestier în lungul pârâului. În amonte traversăm pădurea care formează aici o adevărată boltă de frunziş. Printre crengi sau căţărându-se repede pe trunchiurile copacilor, putem întâlni veverița, care îşi construieşte adăpost cu două deschideri: una mai mare spre răsărit, ca să o trezească soarele, şi una mai mică prin care se face nevăzută în caz de pericol.Urcușul este domol și ajungem într-un luminiş în care străjuiește o stâncă mare, impresionantă, înconjurată de stânci mai mici de culoare alb cenușiu, Stânca Dochiei. Izvorul de sub ea este una dintre obârşiile Izvorului Alb, izvor din care este bine să ne aprovizionăm cu apă deoarece până la Cabana Dochia nu mai găsim alte surse. Despre această formațiune calcaroasă se cunosc o sumedenie de legende interesante.După ce trecem de stânca Dochiei, poteca devine tot mai anevoioasă, pădurea se răreşte şi ajungem în poiana "La Izvoare", la confluența văilor Jgheabul Mare cu Jgheabul cu Hotar, pe care o urmăm prin pădurea deasă de rășinoase din care, pe alocuri, se vede Lacul Izvorul Muntelui (Bicaz). Poteca devine apoi tot mai îngustă și trece pe la baza unor pereţi abrupţi, unde natura a sculptat o formă asemănătoare unui vultur cu aripile întinse şi pe care localnicii au numit-o "Vulturul lui Traian".Odată ce intrăm efectiv în Jgheabul cu Hotar, străbatem un culoar strâmt cu o pantă accentuată, din care ieșim într-o zonă cu jnepeni şi blocuri mari de piatră (Poarta de Piatră și Cetatea de Piatră). Intrarea în jgheab este străjuită de o stâncă înaltă denumită "Santinela". Ultima porţiune a acestui traseu străbate o zonă anevoioasă, acoperită în special cu jneapăn, Jneapănul are un rol complex în echilibrul ecologic al zone (hidrologic și fixarea solului).Cărarea străbate jnepenișul de sub Toaca și ocolește prin stânga vârful Lespezi (1805 m), după care în scurt timp ajunge la cabana Dochia (1760 m). În imediata apropiere a cabanei Dochia se observă o intensificare a eroziunii solului datorită lipsei jneapănului, motiv pentru care s-a interzis accesul spre rezervația Ocolașul Mare.Cabana Dochia este principala cabană din Munţii Ceahlău, bază de cazare la mare altitudine, prima cabană turistică construită în Carpaţii Orientali (1913). De-a lungul timpului au fost efectuate importante lucrări de restaurare, în prezent, fiind una din cele mai moderne cabane montane din Carpați. Se poate reveni la Cabana Izv. Muntelui pe poteca TA, pe Culmea Răchitiş, trecând pe lângă unele din cele mai pitorești stânci ale Ceahlăului - “Poliţa cu Crini”, Polița Piatra cu Apă, Detunatele și doi colţi de stâncă desprinși din peretele de conglomerate, “Cetăţuia și Călugării”.
Cabana Izvorul Muntelui - Platoul Ocolașului Mic - Cabana Dochia
Descriere
Traseul BR face legătura între Cabana Izvorul Muntelui și Cabana Dochia, urcând pe la granița rezervațiilor Ocolașului Mic și Ocolașului Mare și vizitând unele din cele mai pitorești formațiuni stâncoase din țară, între care și Clăile lui Miron. Este un traseu destul de solicitant, cu peste 1200 m diferențe de nivel, în aprox. 3 - 4.5 h de drumeție.Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii, periculos pe porțiunea Poiana Maicilor - Cabana Dochia.Traseul pornește din fața Centrului de vizitare al Parcului Naţional Ceahlău, traversează două serpentine ale drumului județean prin pădure și intră pe potecă, în lungul Pârâului Maicilor. Traseul este mai lung decât cele două trasee de legătură anterioare, dar are un caracter turistic deosebit (recomandat vara și toamna).După cca. 1 h în lungul coastei Piciorului Maicilor, părăsim valea pentru a ajunge în Poiana Maicilor, unde întâlnim CA - dinspre satul Neagra. Destul de des, prin Poiana Maicilor trec ciurde de mistreţi și, din ce în ce mai rar (datorită vânării sale excesive), lupul. Urmele mistreţilor se întâlnesc în special în timpul iernii şi primăverii. Din Poiana Maicilor (1326 m alt.) se deschide o panoramă superbă spre abruptul spectaculos Ocolaşul Mic. Creasta lui este marcată de vârfuri semeţe: "Turnul lui Butu" și Ana, Turnul Crucii, Căciula lui Ciupercă, Vânturișul, Vârful Ascuţit, Turnul Ocolașului Mic, și este brăzdată de jgheaburi și hornuri întunecoase. Peisajul este completat de poliţe înierbate sau acoperite cu pâlcuri de zadă.Continuăm pe coamă și urcăm abrupt sub Turnul lui Butu, situat în stânga, apoi admirăm silueta Clăile lui Miron, două ţancuri semeţe de conglomerate, asemănătoare unor clăi de fân. Traseul continuă pe o brână "La Strungă", șerpuiește într-un jgheab, unde se înalță o stâncă (apreciată de alpiniști) și iese în golul alpin al Ocolaşului Mic. Spre N se vede vârful Toaca. Primăvara şi vara, platoul de pe Ocolaşul Mic este presărat cu multe flori, printre ele floarea de colţ şi, mai rar, sângele voinicului. Marea varietate a cadrului natural, bogăţia florei şi faunei a creat posibilitatea ca zona vârfului Ocolașul Mare (1907 m), cel mai înalt din Ceahlău, să primească statutul de rezervaţie ştiinţifică. Aici se întâlnesc cinci specii floristice declarate monumente ale naturii (Floarea de colţ, Papucul doamnei, Ghintura galbenă, Sângele voinicului şi Bulbucii de munte) și specii rare de faună protejate ca broasca râioasă cenuşie sau verde, broasca roşie de pădure, vulturul negru, acvila de munte, capra neagră, ursul, lupul, cerbul, râsul, pisica sălbatică s.a. În zona Rezervaţiei ştiinţifice Ocolaşul Mare (care include și Masa Dacică, Coloana Dorică, o parte din platoul Ocolașului Mic, Bâtca Lui Ghedeon și vârful în sine), este interzis accesul turiștilor fără avizul administraţiei Parcului Naţional. Pe platou se află un izvor unde este amenajat un loc de popas.și un refugiu. Continuăm pe poteca străjuită de o parte şi de alta de mici stânci calcaroase albe care vin în contrast cu peisajul din jur, intrăm apoi în pădure, peste Jgheabul Bârloagelor, de unde vom urca pieptiș în curbe strânse, între peretele Pietrei Late a Ghedeonului, în dreapta și Stânca Viperei, în stânga, până la locul de campare de pe platoul Pietrei Late a Ghedeonului. Șerpuind prin jnepeniș, în cca. 10 min, ajungem apoi la Cabana Dochia, principala cabană din Munţii Ceahlău, bază de cazare la mare altitudine, prima cabană turistică construită în Carpaţii Orientali (1913). De-a lungul timpului au fost efectuate importante lucrări de restaurare, în prezent, fiind una din cele mai moderne cabane montane din Carpați. Se poate reveni la Cabana Izv. Muntelui pe BA sau TA, potecile întâlnite la start.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
