Bine ați venit la Pensiunea Rozelor Stațiunea Climaterică Sâmbăta
אנו מתרגמים כעת תוכן זה. אנא חזור מאוחר יותר.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
Cabană pentru 10 pers. (se inchirieaza doar integral) (se poate solicita pat suplimentar)
1250 mp·Dormitor 1: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 2: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 3: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 4: 1 pat matrimonial ·10 persons
TowelsPapuci (contra cost)UmerașeHair dryerAparat de cafea/ceaiCuptor cu microundeRefrigeratorDraperieWi-FiConexiune la internetWardrobeTVCanapeaPropriu/Proprie baieComun(ă) baieToilet (in bathroom)balcon/terasă4 x Propriu/Proprie baie (duș)4 x WC (în baie)
FROM390 lei / night
PRACTICAL INFORMATION
House rules and policies
Check-in and Check-out
Sosire între 15:00 - 18:00, plecare până la ora până la 11:00.
Gazdele vă întâmpină personal.
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea!
Children and extra beds
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți.
Pets
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Quiet and parties
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare.
Ore de liniște între 22:00 și 08:00.
Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
WHAT IS AROUND
Six places worth the trip
Step out and you are on the road. Here are the most important landmarks in the area, with calculated distances and estimated driving times.
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Mediu/dificil · 6:15h11.6 km
Staţiunea Climaterică Sâmbăta de Sus - Cabana Valea Sâmbetei - Fereastra Mare a Sâmbetei
Descriere
Traseul TR leagă Popas Turistic Sâmbăta de Fereastra Mare a Sâmbetei, trecând pe la Cabana Valea Sâmbetei. Un traseu solicitant, cu peste 1600 m diferențe de nivel, în cca. 6 h de drumeție. Urcarea spre Fereastra Mare poate fi periculoasă pe timp de iarnă (expusă avalanșelor).Pornim de la Complexul Valea Sâmbetei și trecem pe lângă Mănăstirea Sâmbăta, ctitorită de Constantin Brâncoveanu (cu o frumoasă colecție de icoane pictate pe sticlă), apoi de Hotelul Pastravarie Popas Sambata. Drumul forestier modernizat urcă până la o microhidrocentrală, de unde continuăm pe potecă pe malul estic al văii, traversând o zonă de exploatare forestieră.Intrăm în pădure, străbatem câteva poieni unde se desprind marcajele PR - spre casa de vânătoare Drăguș, respectiv TA - spre Piatra Caprei, apoi la ieșirea din pădure, ajungem la Cabana Valea Sâmbetei.Odată ajunși la cabană (deschisă tot timpul anului), la limita golului alpin (1400 m alt), ne putem bucura de priveliștea frumoasă asupra văii, cu Fereastra Mare a Sâmbetei și creasta principală. Facem un popas, ne tragem sufletul și continuăm spre sud până la confluența celor două pâraie care formează Râul Sâmbăta, loc unde întâlnim PA - spre Curmătura Răcorelelor. TR continuă către Fereastra Mare, în timp ce o potecă nemarcată urcă pe firul pietros al văii către Fereastra Mică (pe un culoar de avalanșă).Continuăm pe vale și urcăm susținut până la ramificația potecii PR spre Vf. La Cheia Bândei. De-aici, poteca depășește o zonă bolovănoasă și ajunge în Căldarea La Fereastra Mare, unde ne atrage privirea Colţul Bălăceni și abruptul Vârfului Slănina. Traversăm căldarea prin grohotișurile unui prag, urmăm poteca în serpentine spre stânga și printr-un efort susținut, ajungem în creasta principală în Fereastra Mare a Sâmbetei (2188 m). De aici se poate continua pe traseul de creastă BR, fie spre vârfurile Dara și Hârtop la est, fie spre trapezul Viștea-Moldoveanu, toate cu altitudini peste 2500 m.
Descriere
Traseul PR traversează Muchia Drăguşului către creasta principală, trecând pe la Casa de Vânătoare Drăguş. Un traseu dificil, cu peste 1500 m diferențe de nivel, în cca. 6 h. Necesită echipament adecvat pentru alpinism de iarnă și bune cunoștințe tehnice în condiții de vizibilitate scăzută - traversează zone expuse.Intrarea în traseu se face fie din localitatea Viștișoara (Pârtia Drăguș) către Muchia Drăguşului, pe o potecă greu de identificat datorită marcajelor șterse, fie dinspre Păstrăvăria de pe Valea Sâmbetei. Cea de-a doua variantă urcă abrupt spre vest, în serpentine scurte, cca. 30 min, pe un drum forestier ce ne conduce în culme, în șaua denumită La comandă. Această denumire este cunoscută de pe vremea partizanilor din munții Făgăraș. Continuăm prin pădurea de foioase, urmând Muchia Drăgușului până în P. Lespezi, unde se află o casă de vânătoare (1650 m alt), chiar la ieșirea din pădure. Aici se desprinde la stânga PR care coboară la V. Sâmbetei, peste pârâurile Jneapăn și Crintei. După alte 10 min ieșim în golul alpin, apoi depășim câteva vârfuri mai stâncoase. Primul dintre acesta este Vf. Hoaghea (2012 m), pe care îl trecem pe versantul estic și continuăm până dincolo de vârfurile Crinta (2113 m). Urmează un sector peste mai multe vâlcele expuse, apoi ajungem în zona La Polițe, unde sunt montate cabluri. De aici poteca traversează piciorul estic al Vf. Piatra Roșie și ieșim sub Curmătura Răcorele, la intersecția cu varianta PA - dinspre căldarea Văii Viștișoara. Efortul depus ne este răsplătit de perspectiva vârfurilor stâncoase din creasta Drăgușului, a văii Sâmbetei, a crestei principale și a lacurilor din căldarea Răcorele.
Descriere
Traseul PA leagă V. Viștișoara de V. Sâmbetei, prin Curmătura Răcorelelor. Un traseu solicitant, cu peste 1700 m diferențe de nivel, în cca. 8 h de drumeție. Necesită echipament adecvat pentru alpinism de iarnă. Pornim din Viștișoara și urmăm drumul forestier Valea Viştişoara până dincolo de poiana Lunca Largă, la o microhidrocentrală. De aici poteca urcă pe malul estic al pârâului, într-o zonă afectată de viituri, până la golul alpin, o zonă sălbatică de sub Piatra Roșie. În drum spre Lacul Viștișoara, traversăm firul văii de câteva ori, trecem pe lângă un bordei ciobănesc, zărind în depărtare crestele fragmentate. Lacul Viştişoara (2040 m) se află sub Șaua Viștișoarei, în căldarea V. Viștișoara. De-aici începe urcușul anevoios pe o potecă greu de identificat datorită viiturilor care au spălat patul potecii şi marcajele. Urcăm prin Curmătura Răcorelelor, apoi ocolim fundul căldări pe o potecă care șerpuiește spre a doua terasă a căldării, unde se găsesc 2 bălți.Trecem câteva praguri și un pasaj scurt cu cabluri de siguranță (La cheie), ajungem la un prag mai lung și coborâm pe marginea înierbată a unui vâlcel ce ne scoate la Valea Sâmbetei. Pârâul Ferăstrăul formează cascada Răcorele sau Ferestrăul, cu o cădere de cca. 40 m, ce udă pantele muntelui Răcorele. La scurt timp ajungem la poteca nemarcată spre Fereastra Mică a Sâmbetei, apoi continuăm pe partea stângă a văi și ajungem la intersecția cu poteca TR - spre Fereastra Mare a Sâmbetei. În cca. 15 min, ajungem la Cabana Valea Sâmbetei, de unde ne putem întoarce spre Viștișoara peste Muchia Drăguşului, pe poteca PR.
Descriere
Traseul PA leagă localitatea Lisa de creasta principală (sub Vf. La Cheia Bândei), trecând pe la Refugiul Cațaveiu. Un traseul dificil (marcaje rare), cu peste 2000 m diferențe de nivel, în aprox. 9 h de drumeție. Poate pune probleme de orientare în condiții de vizibilitate scăzută - iarna, recomandat până sub Vf. Trăsnita (Plaiul Smidei).Pornim din localitatea Lisa pe drumul pietruit modernizat Valea Lisa, apoi pe drumul forestier valea Seacă a Lisei. Sub Plaiul Smidei căutăm drumul de TAF (nemarcat) ce urcă spre est, apoi un altul care răzbate pieptiș în culme, într-o zonă de exploatare forestieră. Ținem culmea și intrăm într-o zonă de jnepeniș, cu rulote ale culegătorilor, amplasate la izvoarele Lisei Seci (aprox. 1900 m). Există un alt drum forestier care urcă pe Plaiul Pleașa, pe sub Vârful Hoanca, greu accesibil mașinilor cu gardă joasă. De la rulote se poate urca la Vf.l Trăznita (2077 m). Poteca marcată ocolește vârful pe la vest şi urcă într-o şa în care este amplasat Refugiul Cațaveiu (2198 m). Culmea este alcătuită dintr-o succesiune de vârfulețe în spatele cărora se afla refugiul. De aici urmăm culmea aproape matematic, trecem pe sub Vf. Cațaveiu, urcăm într-o șa în zona vârfului Rezistoarele (2333 m), apoi trecem pe versantul NV al culmii Sâmbăta.După ce întâlnim poteca PR - ce urcă dinspre Valea Sâmbetei, continuăm spre creasta principală până în Șaua Colții Bândei, cu o frumoasă perspectivă spre Vf. Dara, flancat de Hârtop, stâncăriile Colțului Bălăceni și Căldarea Mare a Sâmbetei. Putem urma poteca de creastă BR spre Dara și Hârtop la est sau ne întoarcem la Cabana Valea Sâmbetei, prin Fereastra Mare a Sâmbetei, pe poteca TR.
Descriere
Traseul TR leagă localitatea Breaza de fosta Cabană Urlea, urmând Valea Pojorta pe sub Culmea Colții Brezei. Un traseu dificil, invadat de vegetație și afectat de viituri (închis temporar), cu peste 1000 m diferențe de nivel, în cca 6 h. Traseu periculos iarna.Pornim din Breaza însoțiți de marcajele PR - care urcă spre ruinele fostei cabane Urlea pe Culmea Colții Brezei și urmăm drumul până la bifurcația cu Valea Pojorta. Aici lăsăm PR în față, urmăm drumul spre SE și trecem printr-o zonă cu pensiuni şi case de vacanţă, apoi pe lângă o zonă de exploatare aflată pe versantul vestic al Culmii Scărişoara.După cca. 2.5 km, intrăm pe potecă și trecem de pe un mal pe altul, pe valea tot mai sălbatică. Admirăm apele cristaline şi înaintăm prin vegetaţie. După cca 2 h de la bifurcație, găsim un stâlp indicator care ne scoate de pe vale. Urcăm pe malul vestic,i tot mai pieptiș, în serpentine scurte, pe poteca Plaiul Hoțului, printr-o zonă de zmeuriș.După cca 1 h de la stâlp poteca ne conduce în poiana Curmătura Colților (1533 m), unde se află ruinele cabanei Urlea, prima cabană ridicată în Făgăraș de către SKV, actualmente în paragină. De la ruinele Cabana Urlea avem mai multe opțiuni. Fie urmăm poteca TA - ce urcă spre Vf. Urlea, peste Creasta Moșului, fie coborâm din Curm. Moșului spre L. Urlea, pe poteca PA, fie continuăm spre Curmătura Zârnei, prin Căldarea Urlea, pe poteca PR. Dacă dorim să ne întoarcem, putem încerca poteca TA - pe Valea Brezcioara înapoi spre Breaza.
Descriere
Traseul PR leagă zona Mănăstirii Breaza de creasta principală (Curmătura Zârnei), trecând pe sub Colții Brezei, prin Curmătura Moșului și prin Căldarea Urlea. Un traseu dificil, cu peste 2000 m diferențe de nivel, în aprox. 9.5 h de drumeție. Pune probleme în condiții de vizibilitate scăzută - iarna, recomandat până la refugiul Moșu.Pornim din localitatea Breaza, însoțiți de marcajele TR - care urcă tot spre ruinele fostei cabane Urlea, dar pe Valea Pojorta, pe drumul spre Popas Urlea (Popasul Vânătorilor). Aici facem dreapta pe drumul ce duce spre Mănăstirea Breaza, ajungem la mănăstire și trecem apoi de o pepinieră. În zonă se află și poteca spre Cetatea lui Negru Vodă, din care au mai rămas doar urmele celor două turnuri. Părăsim valea, urcând în culme pe un drum de TAF și ajungem într-o zonă de exploatare forestieră, de unde ocolim zona mai accidentată a Colţilor Brezei. Poteca PR ne conduce în poiana din Curmătura Colților (1533 m), unde se află ruinele cabanei Urlea, prima cabană ridicată în Făgăraș de către SKV.De la cabană suntem însoțiți de marcajele TA - ce urcă spre Vf. Urlea, peste Creasta Moșului și urcăm pieptiș printr-o tăietură în pădurea de molid, apoi prin jnepeniș, pe poteca care șerpuiește până la golul alpin. Traversăm o mică coamă și ajungem la platoul larg Şleaul Moşuleţei, ușor înclinat spre NV, unde se află Refugiul Moșu (2070 m).Până la Curmătura Moșului avem de străbătut o pantă ce devine din ce în ce mai înclinată. Atingem Creasta Moșului cu o frumoasă perspectivă către Țara Făgărașului, lăsăm TA la dreapta, PA - spre L. Urlea în față și coborâm spre SE până în firul pietros al P. Calului (cu o frumoasă cascadă), apoi tot mai pronunțat spre Căldarea Urlea. Urmăm o potecă invadată de vegetație, greu de identificat.După ce traversăm valea spre E-SE pe curbă de nivel, continuăm în urcuș ușor de-a coasta și ajungem în partea vestică a Curmăturii Zârna (1923 m), la poteca de creastă BR. Aici se află noul refugiu Salvamont Zârna, bine izolat, solid și trainic, cu priciuri de lemn și spațiu pentru a lua masa. În apropiere sunt mici pârâiașe de unde se poate lua apă, iar la cca. 100 m, ruinele vechiului refugiu. Popism pentru a admira priveliștea. În dreapta, în plan îndepărtat, putem vedea circul glaciar Urlea și abrupturile care îl mărginesc (V), iar sub noi, valea glaciară (în trepte) Zârna, cu un circ glaciar la izvoare. Undeva departe se zăresc vârfurile Dara și Hârtopul Darei, ambele peste 2500 m.Putem urma poteca de creastă BR spre acestea la vest, pe sub grohotișurile Vf. Leaota, cu priveliști spre Muntele Zârna și Muntele Langa, separați de valea Izvorul Langa. Din Vf. Leaota se desprinde către sud culmea Leaotei, ce desparte văile glaciare Zârna (E) și Leaota (V), în timp ce în față-stânga orizontul apropiat se închide prin Culmea Dara - M. Mușetescu, punctată de o suită de vârfuri înalte. Sub Șleaul Leaotei se pot observa în stânga, la poalele crestei, circul glaciar Hârtopul Darei, cu 9 mici lacuri glaciare, între care Mioarele, Scoica, Roșu, Geamăna de Sus, Geamăna de Jos, Hârtop I, Hârtop II ș.a.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
