În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea!
Host
Jakab Eniko
CUI: Mai
Prezentare Pensiunea Jalasza Gyöngye Lupeni
Bine ați venit la Pensiunea Jalasza Gyöngye Lupeni
Trenutno prevodimo ovaj sadržaj. Molimo vratite se kasnije.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Pensiunea Jalasza Gyöngye Lupeni
Spații de cazare disponibile
Casă de vară pentru 6 pers. (se inchirieaza doar integral)
50 mp·Dormitor: 2 paturi single (90 cm), Dormitor: 1 pat matrimonial (160 cm), Living: 1 canapea extensibilă (140 cm)·5 persons
TowelsFlat-screen TVAparat de cafea/ceaiRefrigeratorDraperieWi-FiWardrobeTVCanapeaPrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
FROM390 lei / night
PRACTICAL INFORMATION
House rules and policies
Check-in and Check-out
Sosire între 12:00 - 00:00, plecare până la ora până la 10:00.
Gazdele vă întâmpină personal.
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea!
Children and extra beds
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți.
Pets
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Quiet and parties
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare.
Ore de liniște între 22:00 și 08:00.
Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
WHAT IS AROUND
Six places worth the trip
Step out and you are on the road. Here are the most important landmarks in the area, with calculated distances and estimated driving times.
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Dificil · 22:00h48.0 km
Vulcan (Paroşeni) - Vârful Pilugu (Bilugu) Mare - Piatra Iorgovanului - spre Munţii Godeanu
Descriere
Traseul BR este unul dintre drumurile turistice dificile ale Munților Retezat, pe direcția M. Tulișa - Godeanu. recomandat doar drumeților avansați, care vor să depășească provocarea terenurilor accidentate, în condiții de marcaje slabe. Este un traseu dificil, la mare altitudine, străbătut de obicei în 2-3 zile de drumeție, cu cortul (lipsă adăposturi).De la I.M.Paroşeni, trecem un pod peste Jiul de Vest şi peste calea ferată și urmăm un drum nemodernizat care trece o cale ferată industrială şi începe să urce pe deal, drum marcat TG (marcaj nou). Odată cu altitudinea priveliştea e tot mai cuprinzătoare: vedem Munţii Vulcan, staţiunea Straja şi instalaţiile de schi din Straja şi din Pasul Vulcan, oraşele miniere din vale, Parângul ș.a.. Mai sus, ajungem la un drum de exploatare care ne conduce spre stâna Paroşenilor, nefolosită, în stare avansată de degradare.Odată ajunși în creastă, marcajul TG dispare, depășim o stână și urcăm în Vf. Pietrei, calcaros, un frumos punct de belvedere. Pe vreme favorabilă putem urmări creasta fără probleme, peste Vf. Zănoaga, înierbat, apoi peste un vârf cu jnepeni arşi și o porţiune de pădure. La ieşirea din pădure, dacă ne abatem spre stânga cca.200 m, vom găsi un izvor. De aici urmăm drumul folosit la construirea parcului eolian, ajungem la o bifurcație de 4 drumuri, continuăm înainte, depășim câteva vârfuri mai mici și intrăm într-un pâlc de pădure de molid. Lăsăm drumul bun (pe culmea Baru) și cotim stânga pe un drum mai puţin umblat care ne conduce în culmea Tulişa, ocolind vf. Tulişa prin N. De aici se coboară în curmătura Tulişa, unde sunt instalate 2 cruci în memoria eroilor din Primul Război Mondial, la intersecția cu marcajul CG - care urcă din Uricani și duce până la Bucura.Din Curmătura Tulişa şi până în Vârful Custura, străbatem golul alpin cu Vârful Făgețel și apoi coborâm uşor până în Curmătura Făgeţel, cel mai jos punct de pe creastă în această zonă. Urcăm pe un drum care merge pe creastă (lipsă marcaje!), apoi intrăm în pădure și ieșim într-o zonă de jnepeni greu de depășit. Ajungem pe muntele Pilugu Mic, apoi trecem peste vf. Pilugu Mare (1755 m) și urmăm culmea Văcărea prin jnepeniș, anevoios.Câștigăm altitudine și ne apropiem de vârful Văcărea, marcat cu o momâie mare. De aici intrăm în tărâmul lespezile de piatră pe care păşim cu atenţie. Din când în când câte o lespede ridicată de binevoitori ne arată drumul (marcajul lipseşte). De pe vârf avem o frumoasă perspectivă asupra crestei pe care o avem de parcurs, cu Vârful Custura la finalul ei, și la sud creasta Piule-Pleşa, Oslea și munţii Vâlcan. De-aici, traseul urmează culmea înspre V, trecând printr-o serie de șei și pe lângă piscurile crestei: vf. Lazărului (2282 m), vf. Gruniu (2294 m) și vf. Ciomfu Mare (2335 m). Din vârful Lazărului putem vedea Retezatul în toată splendoarea sa, dominat de giganţii Custura, Peleaga, Păpuşa ș.a. Culmea Custura-Gruniu este înierbată spre sud şi prăpăstioasă spre nord, asemeni crestei FăgăraşuluiDupă vf. Ciomfu Mare, traseul părăsește poteca ciobănească, urcă pe vf. Valea Mare, depășește o serie de mici piscuri și de șei și atacă pantele vârfului Custura. E recomandat să nu vă abateți de la acest dificil drum de creastă, deoarece, de-o parte și de alta sunt versanți prăvăliți cu lespezi și bolovani mari, care fac dificilă (chiar periculoasă) drumeția.Sus ne permitem un moment de odihnă, Vf. Custura fiind un punct de referinţă important în Retezat, cu o privelişte frumoasă asupra tăurilor din căldarea Custurii. Din vârf, marcajul BR este bine realizat, fiind prezenţi şi stâlpi metalici, utili mai ales în caz de ceaţă. Coborâm pe creasta lată înierbată, presărată cu pietre, apoi pe lângă jnepeni până în şaua Plaiul Mic, lângă Tăurile Păpușii - important nod de poteci. Aici întâlnim traseul principal BA și CR - care vin dinspre Cârnic, respectiv Cheile Buții spre BucuraUrmează un sector mai puțin solicitant, unde poteca merge pe curba de nivel din nordul culmii Drăgşanu până la izv. La Bolboroşi. Este bine să luăm apă, deoarece vom străbate o zonă calcaroasă unde apa e mai greu de găsit. Avem de urcat din nou în creastă (Munții Piule - Iorgovanu), depășind câteva pajiști frumoase cu tufe de jnepeni şi pietre albe.Ocolim Vf. Albele pe la sud şi ajungem sub Piatra Iorgovanului, unde întâlnim marcajul TR - care urcă de la Câmpușel. Pe timp favorabil, putem urca până pe vârf (10-15 min), cu o panoramă frumoasă asupra crestei Oslea.Coborâm cu atenție pe o potecă tăiată în fața nordică a vârfului, cu grijă să nu alunecăm, până într-o şa lată, înierbată, care are (la sud) o stână. Ținem direcția spre Stănuleţii Mari, apoi coborâm în şaua Paltina. Peisajul se schimbă, apar şisturi cristaline în loc de calcare, făcând trecerea în Munţii Godeanu, uşor, fără a fi nevoie să coborâm în pasuri sau văi joase. Marcajul BR continuă spre Vf. Sturu.
Descriere
Traseul CG face legătura între Uricani și Vârful Peleaga, străbătând mai multe vârfuri pe un traseu anevoios și lung. Un traseu dificil, cu peste 3000 m D+, potrivit turiștilor cu experienţă, bine echipaţi, în cca. 11 - 14 h de drumeție.Iarna periculos, accesibil în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii.Din partea de vest a oraşului Uricani, lângă podul peste pârâul Sterminosu, găsim un marcaj CG pictat pe o casă. Străbatem ulițele din localitate, ieșim în poieni și fânațe, până sub linia de înaltă tensiune. Urmăm în general culmea Dealul Şerpilor, apoi ajungem sub vârful Şerpilor (un grup de stânci) într-o frumoasă poiană în care se află un izvor. Ocolim vârful prin dreapta (est) și poposim într-o șa cu stână (Stâna din Dealul Șerpilor). De-aici urcuşul este mai lin şi traseul urmăreşte un drum care urcă în Curmătura Tulişa, unde întâlnim traseul crestei principale BR - care străbate Munții Tulișa dinspre Vulcan. Aproape de creastă trecem pe lângă o cruce, din lemn, lângă izvorul Gheorghe Tătărăscu.Din șa urmăm parcursul traseului de creastă până dincolo de Vârful Custura, ucare ce devine dificilă, chiar periculoasă pe timp de iarnă. Trecem pe lângă Monumentul Eroilor, străbatem golul alpin cu Vf. Făgețel și coborâm uşor până în Curmătura Făgeţel, cel mai jos punct de pe creastă din această zonă. De aici ținem un drum de creastă (lipsă marcaje!), intrăm în pădure, ieșim la o zonă de jnepeni greu de depășit și răzbatem pe muntele Pilugu Mic (1532 m). Continuăm pe sub Pilugu Mare (1755 m), apoi urcăm în creasta culmii Văcărea prin jnepeniș, anevoios. Până pe Vf. Văcărea, marcat cu o momâie mare, avem de urcat cca. 500 m D+. Peisajul devine tot mai arid și pășim cu atenţie.prin tărâmul lespezile de piatră. Câte o lespede ridicată de binevoitori ne arată calea (marcajul lipseşte).De pe vârful Văcărea putem observa creasta care urcă spre Vârful Custura, depresiunea Petroșani spre Câmpul lui Neag, culmea Piule-Pleşa (din Retezatul Mic) creasta Oslea, munţii Vâlcan etc. Următorul vârf (Lazărului) completează peisajul cu imaginea Retezatului Mare, dominat de giganţii Custura, Peleaga, Păpuşa, Vârful Mare și bazinul Văii Râul Bărbat spre Stâna de Râu, la poalele lor.Mai departe, trecem pe sub piscurile crestei (Gruniu, Ciomfu Mare). Culmea Custura-Gruiu este înierbată spre sud şi prăpăstioasă spre nord, asemeni crestei Făgăraşului. Aceasta se arcuiește puternic și traseul părăsește poteca ciobănească. Urcăm pe Vf. Valea Mării, apoi depășim o serie de mici piscuri și atacăm pantele Vf. Custura. Nu vă abateți de la drumul de creastă, deoarece, de-o parte și de alta sunt versanți prăvăliți cu lespezi și bolovani mari, care fac dificilă (chiar periculoasă) drumeția.Vârful Custura este un punct de referinţă important în Munții Retezat, al 5 vârf ca înălțime din masiv, cu o privelişte fermecătoare spre tăurile din căldarea Custurii. De pe vârful Custura poteca coboară spre nord, în şaua Custurii, trecând prin Fereastra Custurii, loc unde întâlnim poteca TA dinspre Stâna de Râu. Perspectiva culmilor înconjurătoare, a lacurilor din căldarea Custurii și, de cealaltă parte, bazinul V. Lăpușnicu Mare cu Poiana Pelegii, ne răsplătesc efortul. Din Șaua Custurii ocolim vârful Păpuşa Mică şi coborâm într-o șa adâncă, numită Spintecătura Păpuşii, de unde se urcă aprig și solicitant până în vârful Păpuşa, unul din giganţii Retezatului. Vârful Păpușa (2508m) se clasează pe locul 2 în Masivul Retezat, după Vârful Peleaga, și este al 8-lea din țară.O coborâre pe lespezi mărunte ne duce în șaua Pelegii, important nod de trasee. Aici întâlnim traseul de creastă BR, CR dinspre Lacul Galeș, TG dinspre Pietrele și traseul PA - dinspre Poiana Pelegii. Ne cufundăm privirea în apropiere, admirând Lacul Ghimpele (Peleaga). Din șaua Pelegii (2274 m) urcăm din nou pieptiș spre Vf. Peleaga (2509 m).Izolat de celelalte vârfuri ale masivului, Vf. Peleaga, cel mai înalt din Retezat, ne oferă prilejul de a avea o vedere panoramică a cărei frumusețe este greu de egalat. Înspre N putem observa căldarea glaciară V Rea, vastă zănoagă pe fundul căreia se află tăurile Văii Rele. De partea stângă a văii, stă de strajă Culmea Pietrele, cu Vârful Pietrele și dincolo de aceasta culmea Stânișoara, acoperind poalele Vf. Retezat. De aici Vârful Retezat (2484 m) ne apare ascuțit. Vârful Bucura I (2433 m) se vede teșit, iar vis-a-vis, Vârful Judele (2398 m), completează orizontul. La SV, culmea Slăveiu străjuiește semeț valea Lăpușnicu Mare alături de culmea Drăgșanului (Retezatul Mic), iar spre SE, Vârful Custura (2457 m), completează lanțul vârfurilor ce se înșiruie înspre est până la Munții Tulișa. Din Vf. Păpușa (2508m), răsfirate ca degetele de la mână, se lasă în vale culmile Valea Rea, Galeșu, Vf. Mare și Lăncița. La 500 m alt sub noi, uriașa căldare glaciară a Bucurei se înfățișează.cu întreaga salbă de lacuri glaciare, 16 la număr, o parte vizitate de poteca “Circuitul Lacurilor”. Magistrala CG continuă spre E, coborând prin căldarea Berbecilor, spre Bucura.
DN 66 - Cantonul silvic Cutreasa - Valea Căpriorul
Descriere
Traseul PG este traseul de acces spre Valea Căpriorul,, prin Cheile Polatiștea, cu pereți verticali pitorești Este un traseu relativ ușor, cu aprox. 500 de m diferențe de nivel, în cca. 1.5 -2 h de drumeție. Turiștii bine pregătiți pot continua pe vale spre zona Vf. Recii (loc de belvedere excelent asupra crestei principale)În Munții Parâng, natura a desăvârșit unele dintre cele mai sălbatice peisaje din Carpații românești, iar Cheile Polatiștea sunt printre cele mai spectaculoase din munții noștri, în special sub culorile ruginii ale toamnei. Pornind din Petroșani se străbate DN 66 cca 13 km spre Parcul Național Defileul Jiului până la Gura Polatiștei, de unde se urmează marcajele pe un drum forestier. pătrundem în Cheile Polatiștea, cu pereți verticali de stânca în ambele părți, inaccesibili. La partea inferioară a văii se află cristalinul (închis la culoare), iar la cea superioară calcarul. În această suprapunere de roci, apa Polatiștei și-a săpat o vale îngustă, cu versanți abrupți cu pereți de peste 100 de m, cu praguri de rocă unde se formează cascade pitorești. După aprox. 6.5 km de la Gura Polatiștei, ajungem la Cantonul silvic Cutreasa, loc în care valea se lărgește și se împarte în două: pârâul Cutreasa și pârâul Căpriorul. Cei antrenați pot urma valea pârâului Căpriorul pe drumul forestier, spre cantonul Reciu, situat în etajul coniferelor. Dacă timpul permite, putem continua pe poteci nemarcate, cu un urcuș mai abrupt, dar nu foarte lung până în golul alpin (la aprox. 1400 m), în zona Vârfului Recii, punct de belvedere excelent asupra crestei principale a Parângului.
Descriere
Traseul BR face legătura între localitatea Baru și Vf. Porumbelu Mare din M. Orăștiei pe interfluviul dintre bazinele râurilor Petros (Strei) și Ponor (Ohaba). Un traseu lung cu peste 1000 m diferențe de nivel, în aprox. 8 - 9 h. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.Traseul pornește din comuna Baru și urmează Valea Streiului înspre amonte prin satul Petros, pe un drum care ne conduce până la intrarea în pădure (peste râul Strei). Trecem apa prin vad și însoțim malul până la o râpâ roșie, de unde începe urcarea abruptă, în serpentine, până deasupra unui loc de belvedere asupra văii - șaua Lola. Lăsăm apoi în urmă câteva poieni și ponoare mici, o stână, pâlcuri de pădure și o pășune împădurită cu aluni care ne scoate în vârful Piatra Poienii, loc de belvedere asupra văii Petros (Strei).De aici marcajele sunt mai rare și greu de urmărit, dar continuăm spre NV, din nou printre aluni, până pe vârful Bulzu, cu un alt loc de belvedere pitoresc la marginea abruptului. Facem stânga și coborâm într-o șa, la un adăpost de vară, unde întâlnim un drumeag pe care îl vom urmări spre N. Urcăm apoi scurt la o pădure, din care ieșim spre N-NE la sălașe de vară, printre garduri. Părăsim drumul înierbat pentru o potecă care intră în pădure și ocoleşte Vârful Paltinului, trecând pe lângă câteva izvoare, înapoi la drumul de căruțe.Păstrăm culmea spre Vf. Ponoare, apoi intrăm din nou în pădure și coborâm în Lunca Ponorului pe lângă stâne. Un drumeag care șerpuiește de-a lungul văii Ponorului, ne conduce într-o luncă plată, unde marcajele sunt rare și orientarea se face mai dificil. Când pârâul face dreapta, părăsim cursul printr-un pâlc de pădure cu copaci mari și ieșim la o pășune în zona Porumbei (cu mai multe sălaşe) - sub Vf. Porumbelu Mare. Aici întâlnim traseul de creastă BA - spre Culmea Steaua.
Baru - Valea Baruşorului - DF Corbu - Refugiul Tulişa
Descriere
Traseul CG este un traseu lesne de parcurs, potrivit pentru MTB, folosind mai multe drumuri de acces către stânele din Poiana Smida Mare, de unde se ajunge la Refugiul Tulișa. Pe jos drumeția are cca. 4 -5 h, câștigând aproape 1000 m altitudine.Pornim de la Centrul de informare turistică Baru, pe o stradă paralelă cu DN66, până la podul peste Valea Bărușorului, unde un indicator ne îndrumă să cotim spre stânga . După ce trecem pe sub calea ferată, continuăm pe drumul din stânga, asfaltat. Drumul ne scoate din localitate, într-o urcare ușoară de-a lungul pârâului Bărușor, într-un peisaj frumos cu fânațe și pâlcuri de copaci. La o răscruce de drumuri, traseul părăsește Valea Bărușorului pe un drum spre stânga. Trecem Valea Bărușorului pe un pod și începem urcarea prin pădurea de foioase câștigând altitudine.La km 5 întâlnim o hartă cu descrierea traseului,.din păcate inexacte. Aici găsim primele semne CG, șterse și aplicate doar în sensul de urcare. Drumul urcă în serpentine, depășind câteva pâraie mici și ajunge la un nou panou despre drumul reabilitat în 2008. Din pădurea de foioase ieșim direct la pășune, iar apoi la o stână, dotată cu apă curentă și sobă, ce poate fi folosită ca adăpost în caz de vreme rea. De-aici până la refugiu mai avem mai bine de 2 km în urcuș. Continuăm pe drum până observăm înspre stânga refugiul, aflat într-un pâlc de molizi. Refugiul Montan Tulișa este o cabană în toată regula cu cabanier, apă curentă, sobe, mini bucătărie, curent electric și un dormitor cu 14 locuri. Muntele Tulișa din apropiere poate fi parcurs pe bicicletă până aproape de muntele Pilugu Mic
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
