Apartament·Petroşani·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
FROM
388 lei/ night
Double room · 2 persons
|
Optional breakfast
Hot tub and sauna
3,000 sqm courtyard
Local hosts
Unit type
Apartament
Capacity
1 rooms · 4 guests
Check-in / Check-out
14:00 - 15:00 · până la 12:00
Host
EURO CARRIAGE S.R.L.
ABOUT THE PROPERTY
An oasis of peace between mountain ridges
Stiamo attualmente traducendo questo contenuto. Torna più tardi.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Apartament Dream Petroșani
COMFORT & FACILITIES
What you will find at Apartament Dream Petroșani
Comfort and relaxation
Wood-burning fireplace in the main living room
Heated cedar wood hot tub (on request)
Dry sauna with pine aromas
Rustic gazebo and panoramic terrace
Rooms and bathroom
Private bathroom in each room with walk-in shower
Hotel-quality satin cotton linens
Hair dryer, soft towels and included toiletries
Ergonomic memory foam mattresses
Kitchen and dining
Cooking and kitchen
Espresso machine with homemade bean coffee
Covered grill / barbecue and cauldron area
Generous dining hall for all guests
Connectivity and workspace
High-speed fiber optic Wi-Fi (300 Mbps)
Desk / quiet space for remote work
Smart TV with Netflix / cable channels
Excellent mobile signal for all carriers
Outdoor
3,000 sqm courtyard surrounded by pine trees
Free private parking on the property grounds
Deck chairs and lawn beach area
Direct access to mountain trails behind the courtyard
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Mediu · 2:00h6.2 km
DN 66 - Cantonul silvic Cutreasa - Valea Căpriorul
Descriere
Traseul PG este traseul de acces spre Valea Căpriorul,, prin Cheile Polatiștea, cu pereți verticali pitorești Este un traseu relativ ușor, cu aprox. 500 de m diferențe de nivel, în cca. 1.5 -2 h de drumeție. Turiștii bine pregătiți pot continua pe vale spre zona Vf. Recii (loc de belvedere excelent asupra crestei principale)În Munții Parâng, natura a desăvârșit unele dintre cele mai sălbatice peisaje din Carpații românești, iar Cheile Polatiștea sunt printre cele mai spectaculoase din munții noștri, în special sub culorile ruginii ale toamnei. Pornind din Petroșani se străbate DN 66 cca 13 km spre Parcul Național Defileul Jiului până la Gura Polatiștei, de unde se urmează marcajele pe un drum forestier. pătrundem în Cheile Polatiștea, cu pereți verticali de stânca în ambele părți, inaccesibili. La partea inferioară a văii se află cristalinul (închis la culoare), iar la cea superioară calcarul. În această suprapunere de roci, apa Polatiștei și-a săpat o vale îngustă, cu versanți abrupți cu pereți de peste 100 de m, cu praguri de rocă unde se formează cascade pitorești. După aprox. 6.5 km de la Gura Polatiștei, ajungem la Cantonul silvic Cutreasa, loc în care valea se lărgește și se împarte în două: pârâul Cutreasa și pârâul Căpriorul. Cei antrenați pot urma valea pârâului Căpriorul pe drumul forestier, spre cantonul Reciu, situat în etajul coniferelor. Dacă timpul permite, putem continua pe poteci nemarcate, cu un urcuș mai abrupt, dar nu foarte lung până în golul alpin (la aprox. 1400 m), în zona Vârfului Recii, punct de belvedere excelent asupra crestei principale a Parângului.
Vulcan (Paroşeni) - Vârful Pilugu (Bilugu) Mare - Piatra Iorgovanului - spre Munţii Godeanu
Descriere
Traseul BR este unul dintre drumurile turistice dificile ale Munților Retezat, pe direcția M. Tulișa - Godeanu. recomandat doar drumeților avansați, care vor să depășească provocarea terenurilor accidentate, în condiții de marcaje slabe. Este un traseu dificil, la mare altitudine, străbătut de obicei în 2-3 zile de drumeție, cu cortul (lipsă adăposturi).De la I.M.Paroşeni, trecem un pod peste Jiul de Vest şi peste calea ferată și urmăm un drum nemodernizat care trece o cale ferată industrială şi începe să urce pe deal, drum marcat TG (marcaj nou). Odată cu altitudinea priveliştea e tot mai cuprinzătoare: vedem Munţii Vulcan, staţiunea Straja şi instalaţiile de schi din Straja şi din Pasul Vulcan, oraşele miniere din vale, Parângul ș.a.. Mai sus, ajungem la un drum de exploatare care ne conduce spre stâna Paroşenilor, nefolosită, în stare avansată de degradare.Odată ajunși în creastă, marcajul TG dispare, depășim o stână și urcăm în Vf. Pietrei, calcaros, un frumos punct de belvedere. Pe vreme favorabilă putem urmări creasta fără probleme, peste Vf. Zănoaga, înierbat, apoi peste un vârf cu jnepeni arşi și o porţiune de pădure. La ieşirea din pădure, dacă ne abatem spre stânga cca.200 m, vom găsi un izvor. De aici urmăm drumul folosit la construirea parcului eolian, ajungem la o bifurcație de 4 drumuri, continuăm înainte, depășim câteva vârfuri mai mici și intrăm într-un pâlc de pădure de molid. Lăsăm drumul bun (pe culmea Baru) și cotim stânga pe un drum mai puţin umblat care ne conduce în culmea Tulişa, ocolind vf. Tulişa prin N. De aici se coboară în curmătura Tulişa, unde sunt instalate 2 cruci în memoria eroilor din Primul Război Mondial, la intersecția cu marcajul CG - care urcă din Uricani și duce până la Bucura.Din Curmătura Tulişa şi până în Vârful Custura, străbatem golul alpin cu Vârful Făgețel și apoi coborâm uşor până în Curmătura Făgeţel, cel mai jos punct de pe creastă în această zonă. Urcăm pe un drum care merge pe creastă (lipsă marcaje!), apoi intrăm în pădure și ieșim într-o zonă de jnepeni greu de depășit. Ajungem pe muntele Pilugu Mic, apoi trecem peste vf. Pilugu Mare (1755 m) și urmăm culmea Văcărea prin jnepeniș, anevoios.Câștigăm altitudine și ne apropiem de vârful Văcărea, marcat cu o momâie mare. De aici intrăm în tărâmul lespezile de piatră pe care păşim cu atenţie. Din când în când câte o lespede ridicată de binevoitori ne arată drumul (marcajul lipseşte). De pe vârf avem o frumoasă perspectivă asupra crestei pe care o avem de parcurs, cu Vârful Custura la finalul ei, și la sud creasta Piule-Pleşa, Oslea și munţii Vâlcan. De-aici, traseul urmează culmea înspre V, trecând printr-o serie de șei și pe lângă piscurile crestei: vf. Lazărului (2282 m), vf. Gruniu (2294 m) și vf. Ciomfu Mare (2335 m). Din vârful Lazărului putem vedea Retezatul în toată splendoarea sa, dominat de giganţii Custura, Peleaga, Păpuşa ș.a. Culmea Custura-Gruniu este înierbată spre sud şi prăpăstioasă spre nord, asemeni crestei FăgăraşuluiDupă vf. Ciomfu Mare, traseul părăsește poteca ciobănească, urcă pe vf. Valea Mare, depășește o serie de mici piscuri și de șei și atacă pantele vârfului Custura. E recomandat să nu vă abateți de la acest dificil drum de creastă, deoarece, de-o parte și de alta sunt versanți prăvăliți cu lespezi și bolovani mari, care fac dificilă (chiar periculoasă) drumeția.Sus ne permitem un moment de odihnă, Vf. Custura fiind un punct de referinţă important în Retezat, cu o privelişte frumoasă asupra tăurilor din căldarea Custurii. Din vârf, marcajul BR este bine realizat, fiind prezenţi şi stâlpi metalici, utili mai ales în caz de ceaţă. Coborâm pe creasta lată înierbată, presărată cu pietre, apoi pe lângă jnepeni până în şaua Plaiul Mic, lângă Tăurile Păpușii - important nod de poteci. Aici întâlnim traseul principal BA și CR - care vin dinspre Cârnic, respectiv Cheile Buții spre BucuraUrmează un sector mai puțin solicitant, unde poteca merge pe curba de nivel din nordul culmii Drăgşanu până la izv. La Bolboroşi. Este bine să luăm apă, deoarece vom străbate o zonă calcaroasă unde apa e mai greu de găsit. Avem de urcat din nou în creastă (Munții Piule - Iorgovanu), depășind câteva pajiști frumoase cu tufe de jnepeni şi pietre albe.Ocolim Vf. Albele pe la sud şi ajungem sub Piatra Iorgovanului, unde întâlnim marcajul TR - care urcă de la Câmpușel. Pe timp favorabil, putem urca până pe vârf (10-15 min), cu o panoramă frumoasă asupra crestei Oslea.Coborâm cu atenție pe o potecă tăiată în fața nordică a vârfului, cu grijă să nu alunecăm, până într-o şa lată, înierbată, care are (la sud) o stână. Ținem direcția spre Stănuleţii Mari, apoi coborâm în şaua Paltina. Peisajul se schimbă, apar şisturi cristaline în loc de calcare, făcând trecerea în Munţii Godeanu, uşor, fără a fi nevoie să coborâm în pasuri sau văi joase. Marcajul BR continuă spre Vf. Sturu.
Defileul Jiului - Șaua Prisloapelor - Vârful Parângul Mare
Descriere
Traseul PR este traseul de acces spre Vârful Parângul Mare (2519 m), dinspre Defileul Jiului, străbătând o culme secundară (Vf. Recii - Culmea Prisloapelor - Vf. Mândra). Este un traseu dificil, potrivit drumeților cu experiență montană și cu o condiție fizică bună, pe parcursul a 11 -12 h de drumeție. Se recomandă înnoptarea la una dintre stânele întâlnite în cale (Prisloapele, Mormântul Florii etc)Fie că venim dinspre Petroşani, fie din S, de la Tg. Jiu, vom parcurge frumosul defileu al Jiului, peste numeroase viaducte, pe „brâne" artificiale sau printr-o puzderie de tuneluri (trenul). După acest periplu, ajungem în halta Lainici, în apropiere de mănăstirea Lainici, unul dintre cele mai importante obiective religioase și turistice din jud. Gorj. De aici începe acest traseu pitoresc pe latura sudică a Parângului,La cca 300 m de gară, trecem Jiul și cotim dreapta (S) pe drumul ce merge paralel cu râul. Intrăm pe Valea Chițului cale de 6 km, câștigând altitudine.și ajungem la gura V. Strâmbele. Continuăm în lungul muntelui Cheafa până în locul numit "La Văcărie". Merită să facem un popas și să ne bucurăm de priveliștea spre poiana cu stână de sub Piatra Argelelor, fotogenică, adăpostită de pereţii albi care răsar din mijlocul pădurii de fagi mari.Următorul sector străbate un drum care ne conduce pe sub o culme împădurită spre Vârful Recii, cu o privelişte bună asupra muntelui Cheafa. Zona vârfului Recii ne oferă o nouă surpriză: două vârfuri cu mult calcar și lapiezuri, pe care putem să le vizităm, dacă timpul ne permite. (Vf. Pietriceaua și Vf. Sapa). Continuăm spre NE, pe deasupra obârşiei Polatiştei (zonă în care urcă vechiul traseu PG).De pe pantele Reciului putem urmări cu uşurinţă desfăşurarea traseului nostru peste culmile împădurite ale Prisloapelor şi ale Mormântului Florii (ambele cu stâne) până în Ciocârliul Grivelor, care este urmat în spate de un pisc înalt. La prima vedere am putea crede că este vorba de vf. Parângul Mare, dar este vf. Mândra (2360 m), care acoperă tot muntele cu masivitatea sa. La capătul poienii în care se află stâna Mormântul Florii (posibilitate de înnoptare), suntem la cca. 6.5 -7.5 h de la plecare. Până aici am străbătut o zonă cu munţi scunzi, cu cocoașe mai răsărite, acoperiţi cu păduri întrerupte de poieni frumoase, cu perspective largi spre V și N.Avem de urcat alți 500 m diferenţă de nivel pentru a pătrunde în zona alpină a Ciocârliului Grivelor (2032 m), peste care domină panorama Retezatului şi a Vâlcanului, apoi vom urma o potecă ciobănească care ne scoate în şaua Ţapu, de unde ni se dezvăluie pentru prima oară.Parângul Mare. Începe un nou urcuș spre Vârful Ţapul care spre N se uneşte aproape fără şa cu Vârful Mândra (2309 m). Din vf. Mândra ni se deschide o minunată privelişte spre creastă principală, cu vf. Gruiul în prim plan,și spre creasta Buila-Vânturariţa, care după-amiaza străluceşte asemeni Pietrii Craiului. Pe vreme bună se poate dibui la E și Transalpina care urcă de la Rânca pe pantele Păpuşii.După încă 200 m diferenţă de nivel ajungem pe cel de-al patrulea pisc al României, Parângul Mare (2519 m), pe traseul de creastă BR, la mai mult de 10 h de la plecare. Facem un tur de orizont spre împrejurimi și ne bucurăm de perspectiva largă spre culmile Slivei, Gruiu, Ieșu, Vf. Mândra, linia crestei (spre Cârja și spre Setea Mare) căldările Gemănarea, Zănoaga Stânei ș.a. În vale vedem drumul de coborâre spre Cab. Groapa Seacă, prin Căldarea Roșiile, împodobită cu o salbă de lacuri fermecătoare.Trebuie reamintit că parcurgerea acestui traseu necesită o condiţie fizică foarte bună și abilităţi de orientare deoarece în cea mai mare parte traseul e nemarcat. Câteva marcaje foarte vechi, cu punct roșu putem distinge în zona Piatra Argelii - sub Vf. Pietriceaua.
Descriere
Traseul TR este traseul de acces spre Lacul Gâlcescu, coborând Hornul Lacurilor dinspre Șaua Pleșcoaia (creasta principală). Este un traseu dificil cu o înclinaţie considerabilă pe porțiunea de horn cu grohotiș. Nerecomandat iarna sau pe vreme rea. Efortul depus compensează cu imaginea de ansamblu a lacului Gâlcescu (cel mai întins lac din masiv) cât și a lacurilor Pencu și Vidal.Munții Parâng sunt asemănători cu Munții Făgăraș și Munții Retezat, având atât creste alpine impresionante cât și numeroase lacuri glaciare, iar cele din Căldarea Gâlcescu și pragurile superioare, invită la o drumeție de explorare a acestor locuri sălbatice unice, declarate monumente ale naturii, cu o biodiversitate ce merită conservată.Din traseul de creastă BR, în direcţia Pasul Urdele - Vf. Setea Mare, trecem de unduirile crestei Mohoru și poposim în Șaua Pleșcoaia, cu stâlp indicator. Ne aflăm sub uriașul Vf. Setea Mare (2366 m) desprins din creasta principală spre SE. Din șaua lată coborâm scurt o porțiune lină, apoi coborâm aprig (cu atenție) în Hornul Lacurilor. Este un horn cu grohotiș, ce are o înclinaţie considerabilă, însă efortul ne este răsplătit de perspective unice asupra lacului Gâlcescu (cel mai întins lac din masiv) cât și a lacurilor Pencu și Vidal.Sub vârfurile Setea Mică (2278 m) și Setea Mare (2366 m), acum milioane de ani s-a format circul glaciar Gâlcescu care în timp s-a modelat în mai multe praguri cu căldări glaciare, între care Căldarea Dracului, unică în sălbăticia ei, pe cea mai înaltă treaptă. Căldarea Dracului adăpostește în partea de jos trei ochiuri de apa, între care lacul Păsări (de sub creasta omonimă) este cel mai mare. Ceva mai jos și spre E se află căldarea lui Vidal, în care sclipește oglinda de apă a lacurilor Vidal și Pencu, iar pe ultima treaptă se afla căldarea Gâlcescu, cea care adăpostește lacul cu același nume și care este cea mai întinsă.Lacul Gâlcescu este declarat monument al naturii încă din 1932, iar împrejurimile constituie o rezervație naturală (geologică, floristică și peisagistică). Lacul Gâlcescu (denumit pe hărțile vechi Câlcescu) se află la 1.925 m alt și este mărginit de blocuri mari de grohotiș sau maluri înierbate de toată frumusețea. Se poate campa. Putem coborî la Transalpina pe marcajul CR, pe care în întâlnim în capătul lacului.
Descriere
Traseul CG face legătura între Uricani și Vârful Peleaga, străbătând mai multe vârfuri pe un traseu anevoios și lung. Un traseu dificil, cu peste 3000 m D+, potrivit turiștilor cu experienţă, bine echipaţi, în cca. 11 - 14 h de drumeție.Iarna periculos, accesibil în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii.Din partea de vest a oraşului Uricani, lângă podul peste pârâul Sterminosu, găsim un marcaj CG pictat pe o casă. Străbatem ulițele din localitate, ieșim în poieni și fânațe, până sub linia de înaltă tensiune. Urmăm în general culmea Dealul Şerpilor, apoi ajungem sub vârful Şerpilor (un grup de stânci) într-o frumoasă poiană în care se află un izvor. Ocolim vârful prin dreapta (est) și poposim într-o șa cu stână (Stâna din Dealul Șerpilor). De-aici urcuşul este mai lin şi traseul urmăreşte un drum care urcă în Curmătura Tulişa, unde întâlnim traseul crestei principale BR - care străbate Munții Tulișa dinspre Vulcan. Aproape de creastă trecem pe lângă o cruce, din lemn, lângă izvorul Gheorghe Tătărăscu.Din șa urmăm parcursul traseului de creastă până dincolo de Vârful Custura, ucare ce devine dificilă, chiar periculoasă pe timp de iarnă. Trecem pe lângă Monumentul Eroilor, străbatem golul alpin cu Vf. Făgețel și coborâm uşor până în Curmătura Făgeţel, cel mai jos punct de pe creastă din această zonă. De aici ținem un drum de creastă (lipsă marcaje!), intrăm în pădure, ieșim la o zonă de jnepeni greu de depășit și răzbatem pe muntele Pilugu Mic (1532 m). Continuăm pe sub Pilugu Mare (1755 m), apoi urcăm în creasta culmii Văcărea prin jnepeniș, anevoios. Până pe Vf. Văcărea, marcat cu o momâie mare, avem de urcat cca. 500 m D+. Peisajul devine tot mai arid și pășim cu atenţie.prin tărâmul lespezile de piatră. Câte o lespede ridicată de binevoitori ne arată calea (marcajul lipseşte).De pe vârful Văcărea putem observa creasta care urcă spre Vârful Custura, depresiunea Petroșani spre Câmpul lui Neag, culmea Piule-Pleşa (din Retezatul Mic) creasta Oslea, munţii Vâlcan etc. Următorul vârf (Lazărului) completează peisajul cu imaginea Retezatului Mare, dominat de giganţii Custura, Peleaga, Păpuşa, Vârful Mare și bazinul Văii Râul Bărbat spre Stâna de Râu, la poalele lor.Mai departe, trecem pe sub piscurile crestei (Gruniu, Ciomfu Mare). Culmea Custura-Gruiu este înierbată spre sud şi prăpăstioasă spre nord, asemeni crestei Făgăraşului. Aceasta se arcuiește puternic și traseul părăsește poteca ciobănească. Urcăm pe Vf. Valea Mării, apoi depășim o serie de mici piscuri și atacăm pantele Vf. Custura. Nu vă abateți de la drumul de creastă, deoarece, de-o parte și de alta sunt versanți prăvăliți cu lespezi și bolovani mari, care fac dificilă (chiar periculoasă) drumeția.Vârful Custura este un punct de referinţă important în Munții Retezat, al 5 vârf ca înălțime din masiv, cu o privelişte fermecătoare spre tăurile din căldarea Custurii. De pe vârful Custura poteca coboară spre nord, în şaua Custurii, trecând prin Fereastra Custurii, loc unde întâlnim poteca TA dinspre Stâna de Râu. Perspectiva culmilor înconjurătoare, a lacurilor din căldarea Custurii și, de cealaltă parte, bazinul V. Lăpușnicu Mare cu Poiana Pelegii, ne răsplătesc efortul. Din Șaua Custurii ocolim vârful Păpuşa Mică şi coborâm într-o șa adâncă, numită Spintecătura Păpuşii, de unde se urcă aprig și solicitant până în vârful Păpuşa, unul din giganţii Retezatului. Vârful Păpușa (2508m) se clasează pe locul 2 în Masivul Retezat, după Vârful Peleaga, și este al 8-lea din țară.O coborâre pe lespezi mărunte ne duce în șaua Pelegii, important nod de trasee. Aici întâlnim traseul de creastă BR, CR dinspre Lacul Galeș, TG dinspre Pietrele și traseul PA - dinspre Poiana Pelegii. Ne cufundăm privirea în apropiere, admirând Lacul Ghimpele (Peleaga). Din șaua Pelegii (2274 m) urcăm din nou pieptiș spre Vf. Peleaga (2509 m).Izolat de celelalte vârfuri ale masivului, Vf. Peleaga, cel mai înalt din Retezat, ne oferă prilejul de a avea o vedere panoramică a cărei frumusețe este greu de egalat. Înspre N putem observa căldarea glaciară V Rea, vastă zănoagă pe fundul căreia se află tăurile Văii Rele. De partea stângă a văii, stă de strajă Culmea Pietrele, cu Vârful Pietrele și dincolo de aceasta culmea Stânișoara, acoperind poalele Vf. Retezat. De aici Vârful Retezat (2484 m) ne apare ascuțit. Vârful Bucura I (2433 m) se vede teșit, iar vis-a-vis, Vârful Judele (2398 m), completează orizontul. La SV, culmea Slăveiu străjuiește semeț valea Lăpușnicu Mare alături de culmea Drăgșanului (Retezatul Mic), iar spre SE, Vârful Custura (2457 m), completează lanțul vârfurilor ce se înșiruie înspre est până la Munții Tulișa. Din Vf. Păpușa (2508m), răsfirate ca degetele de la mână, se lasă în vale culmile Valea Rea, Galeșu, Vf. Mare și Lăncița. La 500 m alt sub noi, uriașa căldare glaciară a Bucurei se înfățișează.cu întreaga salbă de lacuri glaciare, 16 la număr, o parte vizitate de poteca “Circuitul Lacurilor”. Magistrala CG continuă spre E, coborând prin căldarea Berbecilor, spre Bucura.
Descriere
Traseul CR face legătura între localitatea Crasna și Vârful Parângul Mare (2519 m), cu o panorama deosebită către zona alpină și subalpină. La picior, este un traseu dificil, potrivit drumeților cu experiență montană și cu o condiție fizică bună, cu peste 2000 m diferențe de nivel, în cca. 11 -12 h de drumeție. Se recomandă înnoptarea la una din stânele întâlnite în cale (Brusturel, Voișanu, Tărtărău etc).Din satul Crasna se urmează drumul spre schitul Crasna, unul dintre cele mai frumoase din țară, cu o catapeteasmă sculptată în lemn și îmbrăcată în foiță de aur. Schitul Crasna este considerat de vizitatori o oază de liniște și rugăciune, la marginea pădurii, cu un nume predestinat, „crasna“ însemnând „frumos“.Următori 11 km se desfășoară de-a lungul drumului ce iniţial însoţește V. Sunătoarea apoi urcă în serpetine pe Dealul Drăgoieștilor și se îndreaptă spre culme. Până aici se poate ajunge cu autoturisme cu gardă mică, drumul e plăci de beton. Următorul sector de drum spre Muntele Molidvișu, urcă pe un drum accesibil numai cu mașini de teren.Odată ce ajungem în gol alpin, ținem un drum de culme, ocolind Vârful Molidvișu, până în Șaua Izvorul Cald (izv.), de unde avem în faţă întreaga creastă principală. Aici ajunge și varianta TA - dinspre Cărpiniș. Coborâm într-o șa adâncă (Șaua Groapa), de unde avem aproape 1.000 m diferenţă de nivel până pe Parângul Mare. Drumul de culme continuă cca. 1 km până la o stână (stâna Tărtărău), de unde urcăm pieptiș pe o potecă firavă, marcată din loc în loc cu momâi, aprox. 5 km, trecând peste vârfurile Tărtărău și Mândra (2309 m). Din vf. Mândra ni se deschide o minunată privelişte spre creastă principală, cu vf. Gruiul în prim plan și spre creasta Buila-Vânturariţa, care după-amiaza străluceşte asemeni Pietrii Craiului. Pe vreme bună se poate dibui la E și Transalpina care urcă de la Rânca pe pantele Păpuşii.După încă 200 m diferenţă de nivel ajungem pe cel de-al patrulea pisc al României, Parângul Mare (2519 m), pe traseul de creastă BR, la mai mult de 11 h de la plecare. Facem un tur de orizont spre împrejurimi și ne bucurăm de perspectiva largă spre culmile Slivei, Gruiu, Ieșu, Vf. Mândra, linia crestei (spre Cârja și spre Setea Mare) căldările Gemănarea, Zănoaga Stânei ș.a. În vale vedem drumul de coborâre spre Cab. Groapa Seacă, prin Căldarea Roșiile, împodobită cu o salbă de lacuri fermecătoare.Trebuie reamintit că parcurgerea acestui traseu necesită o condiţie fizică foarte bună și abilităţi de orientare deoarece în cea mai mare parte traseul e nemarcat. Câteva marcaje foarte vechi putem distinge în zona Șaua Groapa - Vf. Parângul Mare, sector periculos iarna. În caz de vreme rea, reprezenta o alternativă de retragere din creasta principală.
Descriere
Traseul CR face legătura între Câmpu lui Neag și Lacul Bucura, pe un segment comun cu traseul de creastă BA. Un traseu destul de dificil, cu aprox. 2000 m diferențe de nivel, în cca.8 - 10 h. Iarna, accesibil în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii.De la Câmpul lui Neag până la complexul de cabane Cheile Buţii urmăm șoseaua principală, apoi marcajul se desprinde la dreapta prin pădure, într-o urcare destul de aprigă, preţ de 45 min. Odată ajunși la drumul de acces al Cabanei Buta, urmăm serpentinele și urcăm pe drumul tot mai abrupt, impracticabil pentru maşini jose. Cabana Buta este una dintre cele mai cunoscute cabane montane din Retezat. Situată la 1580 m altitudine, în afara ariei protejate, este deschisă tot timpul anului și oferă 20 de locuri amenajate în camere cu 4 sau 6 paturi. De la Câmpu lui Neag pânã la cabana Buta se fac aprox. 3.5 - 4.5.h.În continuare, trecem de locul de campare şi refugiul Salvamont, apoi de un izvor puternic și urcăm prin poieni și prin pădure. Jnepenișul ia locul pădurilor, iar apoi traversăm o zonă mai golașă, ajungând în Şaua Plaiul Mic. Porțiune solicitantă cu o urcare aprigă a versantului sudic al culmii Drãgășanu - Pãpușa, dar efortul ne este răsplătit de orizontul panoramic care se deschide din șaua Plaiului Mic (1879 m): largi perspective atât asupra Retezatului Mare spre nord cât şi spre Retezat Mic înspre sud. În șa întâlnim traseul de creastă BR - spre Piatra Iorgovanului.Drumeția spre Lacul Bucura continuă trecând pe lângă două ochiuri de apă pitorești: Tăurile Păpuşii - două mici lacuri alpine de coamã, apoi coborâm continuu și abrupt prin poieni, jnepeni, apoi pădure, pentru aprox. 30 min. până la confluența Bucurei cu Peleaga, într-un loc generos de campare, cunoscut ca Poiana Pelegii, cu un Refugiu Salvamont. Poiana Pelegii (1633m), situată la 31 km de Gura Zlata este un loc ideal de pornire spre culmile Retezatului, o oază de liniște sub Piciorul Pelegii. În poiană există izvor, iar parcarea este la 5 min. de zona de corturi.Din Poiana Pelegii poteca lată, bine marcată, urcă întâi prin pădure, apoi străbate câteva luminișuri și poieni cu stâlpi rãzleți de marcaj (orientare pe ceață), traversează câteva pârâiaşe şi ajunge în zona de jnepeni. Un ultim torent ne scoate la dreapta, pe pragul uneia dintre terasele vãii, apoi pe cea de-a doua, de pe care putem observa deja Lacul Bucura.Coborâm de-a lungul tãpșanului înierbat până la Bucura, ce domină cu autoritate acest peisaj fermecător. Lacul Bucura, cel mai întins ca suprafaţă dintre lacurile glaciare ale Carpaţilor, ne îndeamnă la popas, admirând piscurile Retezatului, între care se remarcă Vârful Judele și Vârfurile Bucura. De partea cealaltă a lacului, Vârful Peleaga (2509m), cel mai înalt vârf din masiv, se ivește tentant. Este probabil cel mai folosit loc de campare din masiv, motiv pentru care aici se află și un Refugiu Salvamont. Bucura este nod de poteci spre vârfurile masivului, între care CG - spre Peleaga, BG - spre Bucura I și Retezat, ori TR - spre Vf. Judele, la marginea rezervației Gemenele.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
