Tourist guesthouse·Hârtoape·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
FROM
388 lei/ night
Double room · 2 persons
|
Optional breakfast
Hot tub and sauna
3,000 sqm courtyard
Local hosts
Unit type
Tourist guesthouse
Capacity
1 rooms · 3 guests
Check-in / Check-out
16:00 - 17:00 · până la 10:00
Host
BLEJUŞCĂ LIVIU ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ
ABOUT THE PROPERTY
An oasis of peace between mountain ridges
Stiamo attualmente traducendo questo contenuto. Torna più tardi.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Pensiunea Poenița 112267 Hârtoape
COMFORT & FACILITIES
What you will find at Pensiunea Poenița 112267 Hârtoape
Comfort and relaxation
Wood-burning fireplace in the main living room
Heated cedar wood hot tub (on request)
Dry sauna with pine aromas
Rustic gazebo and panoramic terrace
Rooms and bathroom
Private bathroom in each room with walk-in shower
Hotel-quality satin cotton linens
Hair dryer, soft towels and included toiletries
Ergonomic memory foam mattresses
Kitchen and dining
Cooking and kitchen
Espresso machine with homemade bean coffee
Covered grill / barbecue and cauldron area
Generous dining hall for all guests
Connectivity and workspace
High-speed fiber optic Wi-Fi (300 Mbps)
Desk / quiet space for remote work
Smart TV with Netflix / cable channels
Excellent mobile signal for all carriers
Outdoor
3,000 sqm courtyard surrounded by pine trees
Free private parking on the property grounds
Deck chairs and lawn beach area
Direct access to mountain trails behind the courtyard
Friendly policies
Children welcome of any age
Baby cot and high chair (on request)
Pets accepted (on request)
Smoking is only allowed in outdoor areas
ACCOMMODATION SPACES
Choose the right room
Camera tripla
20 mp·3 paturi single (90 cm)·3 persons
Comun(ă) baieToilet (in bathroom)
FROM388 lei / night
PRACTICAL INFORMATION
House rules and policies
Check-in and Check-out
Sosire între 16:00 - 17:00, plecare până la ora până la 10:00. Gazdele vă întâmpină personal.
Children and extra beds
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Pets
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Quiet and parties
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
WHAT IS AROUND
Six places worth the trip
Step out and you are on the road. Here are the most important landmarks in the area, with calculated distances and estimated driving times.
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Uşor · Durata necunoscută45.7 km
Suceava - Mănăstirea Dragomirna - Suceava
Descriere
Acest traseu face un circuit larg la nord de municipiul Suceava, pe colinele din zona Dragomirna. Un itinerar relativ ușor, cu aprox. 500 m diferențe de nivel, pe 45 km lungime.Putem porni fie de lângă CNIPT Suceava, fie din cartierul Burdujeni, pe drumul spre municipiul Botoşani, apoi la stânga, pe drumul asfaltat către aeroportul Salcea. După ce trecem de parcarea acestuia, urmăm un drum de ţară ce face legătura cu satul Feteşti, într-o coborâre frumoasă. La intrarea în sat schimbăm direcția la stânga spre comuna Adâncata.În centrul comunei Adâncata urmăm drumul spre Dragomirna, care merge în stânga (vest), în urcare destul de pronunţată spre culmea dealului, loc de unde putem admira panorama comunei Mitocu Dragomirnei. În continuare, drumul coboară la liziera pădurii, observând la NV, Mănăstirea Dragomirna. Mănăstirea Dragomirna este un important complex de mănăstiri din Bucovina, construite la începutul anilor 1600, în prezent inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. De importanță comunitară este și Muzeul Mănăstirii Dragomirna.De la mănăstire schimbăm direcția spre sud, traversând comuna Mitocu Dragomirnei, apoi coborâm ușor la intrarea în municipiul Suceava în cartierul Iţcani.
Descriere
Acest traseu face un circuit cicloturistic la vest de municipiul Suceava, prin localitățile Şcheia, Mihoveni și Costâna. Un parcurs relativ ușor, cu aprox. 400 m diferențe de nivel, pe 30 km lungime. Altitudinea maximă se înregistrează în Pădurea Mihoveni.Dacă ajungeți în orașul Suceava, nu trebuie ratată Cetatea Sucevei, construită la sfârşitul secolului al XIV-lea în apropierea oraşului medieval, principala reședință a domnilor Moldovei timp de aproape 200 de ani, astăzi un monument istoric de nivel naţional, Hanul Domnesc și Ruinele Curții Domnești, Muzeul de Istorie. De asemenea, vă recomandăm să vizitați Muzeul Satului Bucovinean, o expoziție etnografică aparte care respectă particularitățile zonale, cu gospodării și anexe cu mobilier tradițional, textile de interior, piese de port popular, ateliere și obiecte meșteșugărești ș.a.m.d.Pornim de la ieşirea din municipiul Suceava spre Gura Humorului, printre casele comunei Şcheia, pe drumul spre satul Mihoveni. Începem un urcuș constant, traversăm satul, apoi o mică pădure (Pădurea Mihoveni), apoi coborâm la primele case ale satului Costâna. De-aici urmărim drumul spre comuna Dărmăneşti, iar apoi un drum pietruit Dărmăneşti - Barajul Mihoveni, de-a lungul Râului Suceava.
Mănăstirea Dragomirna - Călineşti - Mănăstirea Dragomirna
Descriere
Acest traseu face un circuit cicloturistic la nord de municipiul Suceava, plecând de la Mănăstirea Dragomirna. Un itinerar destul de solicitant, cu peste 1000 m diferențe de nivel, pe 45 km lungime. Altitudinea maximă se înregistrează în Făgetul Dragomirnei.Mănăstirea Dragomirna este un important complex de mănăstiri din Bucovina, construite la începutul anilor 1600, în prezent inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. De importanță comunitară este și Muzeul Mănăstirii Dragomirna.Pornim din vecinătatea lacului de lângă mănăstire (Lacul Lipoveni) pe direcția vest, spre culmea dealului, apoi lăsăm drumul principal în față și urmăm un drum de ţară la dreapta, aproape de DN 2. După puțin timp, schimbăm direcția spre N, urmând culmea Dl. Viei (deasupra comunei Pătrăuţi). Traversăm câteva păduri cu direcția nord, până în satul Călineşti, de unde urmăm drumul de legătură cu comuna Zvoriştea.Revenim la mănăstire traversând spre sud culmea împădurită a dealului Dragomirnei, pe o urcare de aprox. 4 km, apoi în coborâre alți 6,5 km.
Descriere
Traseul TG este traseul tematic (educativ) al Rezervaţiei Naturale Forestiere Secu. Este un traseu ușor, de doar 1 km lungime, frumos amenajat, cu locații de educaţie, observare și conștientizare, în cca. 30 min de drumeție (dus-întors)Accesul se face din drumul forestier ce face legătura cu barajul Izvorul Muntelui. Este compus dintr-o locaţie de educaţie și observare și 4 puncte de educaţie și conștientizare. Pe panouri se regăsesc informații despre Rezervația naturală acvatică Lacul Izvorul Muntelui și Rezervația Forestieră Secu
Descriere
Traseul TG face legătura între Cabana Fântânele și traseul de acces la Cascada Duruitoarea, cea mai spectaculoasă din Ceahlău. Este un traseu relativ ușor, cu diferențe mici de nivel, în aprox. 1 h. Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpeziiPentru a ajunge la Cabana Fântânele, urmăm BR din Durău, prin pădure și prin câteva poieni mici, în care se pot remarca bulbucii și o lume animală foarte diversă (melci, păianjeni, libelule, cosaşi, ploşniţe, albine, bondari etc). În Poiana Fântânele se află câteva dintre izvoarele care au debitul cel mai mare din Ceahlău, lucru care favorizează prezența reprezentativă în pădurile umbroase şi umede din zonă, a salamandrelor, a tritonului și a broscuței roșii de munte.Cabana Fântânele (1230 m) este o cabană modernă, bine amenajată, amplasată chiar pe locul unde se găsea vechiul refugiu ridicat în secolul trecut, sub creasta împădurită a Culmii Fântânele. Din faţa cabanei se deschide o panorama către Staţiunea Durau și Munţii Bistriţei, către partea vestică a Vârfului Toaca și Stânca Panaghiei.De la Cabana Fântânele urmăm poteca TG pe curbă de nivel, apoi coborâm lin și urcăm din nou (scurt), până în Poiana Nicanului. Ne intersectăm în drumul nostru cu pârâul Nican, apoi după cca. 20 de min, ajungem într-o altă poiană care ne oferă o privelişte superbă – jgheaburile care coboară pe sub Piatra Lată şi impunătoarea stânca "Panaghia", încărcată de legende.Traseul continuă scurt printre stâncile rostogolite și ajunge apoi la Poiana Viezuri - legătura cu poteca CR - traseu care se strecoară anevoios printre blocuri mari de conglomerate desprinse din abrupturile Pietrei Ciobanului şi Toaca și ajunge la albia pârâului Rupturi, unde se aude zgomotos, cascada "Duruitoarea". În pădurea și poienile din zonă se pot observai diferite specii de ciocănitori: ciocănitorile pestriţe şi ciocănitoarea neagră, păsări răpitoare de noapte (între care bufnița) și viezurele sau bursucul (Meles meles).De la Cascada Duruitoarea putem reveni în Durău, fie pe varianta CR , înapoi prin Poiana Viezuri, fie pe poteca CA - peste Piciorul lui Bucur (mai ușor).
Cabana Izvorul Muntelui - Platoul Ocolașului Mic - Cabana Dochia
Descriere
Traseul BR face legătura între Cabana Izvorul Muntelui și Cabana Dochia, urcând pe la granița rezervațiilor Ocolașului Mic și Ocolașului Mare și vizitând unele din cele mai pitorești formațiuni stâncoase din țară, între care și Clăile lui Miron. Este un traseu destul de solicitant, cu peste 1200 m diferențe de nivel, în aprox. 3 - 4.5 h de drumeție.Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii, periculos pe porțiunea Poiana Maicilor - Cabana Dochia.Traseul pornește din fața Centrului de vizitare al Parcului Naţional Ceahlău, traversează două serpentine ale drumului județean prin pădure și intră pe potecă, în lungul Pârâului Maicilor. Traseul este mai lung decât cele două trasee de legătură anterioare, dar are un caracter turistic deosebit (recomandat vara și toamna).După cca. 1 h în lungul coastei Piciorului Maicilor, părăsim valea pentru a ajunge în Poiana Maicilor, unde întâlnim CA - dinspre satul Neagra. Destul de des, prin Poiana Maicilor trec ciurde de mistreţi și, din ce în ce mai rar (datorită vânării sale excesive), lupul. Urmele mistreţilor se întâlnesc în special în timpul iernii şi primăverii. Din Poiana Maicilor (1326 m alt.) se deschide o panoramă superbă spre abruptul spectaculos Ocolaşul Mic. Creasta lui este marcată de vârfuri semeţe: "Turnul lui Butu" și Ana, Turnul Crucii, Căciula lui Ciupercă, Vânturișul, Vârful Ascuţit, Turnul Ocolașului Mic, și este brăzdată de jgheaburi și hornuri întunecoase. Peisajul este completat de poliţe înierbate sau acoperite cu pâlcuri de zadă.Continuăm pe coamă și urcăm abrupt sub Turnul lui Butu, situat în stânga, apoi admirăm silueta Clăile lui Miron, două ţancuri semeţe de conglomerate, asemănătoare unor clăi de fân. Traseul continuă pe o brână "La Strungă", șerpuiește într-un jgheab, unde se înalță o stâncă (apreciată de alpiniști) și iese în golul alpin al Ocolaşului Mic. Spre N se vede vârful Toaca. Primăvara şi vara, platoul de pe Ocolaşul Mic este presărat cu multe flori, printre ele floarea de colţ şi, mai rar, sângele voinicului. Marea varietate a cadrului natural, bogăţia florei şi faunei a creat posibilitatea ca zona vârfului Ocolașul Mare (1907 m), cel mai înalt din Ceahlău, să primească statutul de rezervaţie ştiinţifică. Aici se întâlnesc cinci specii floristice declarate monumente ale naturii (Floarea de colţ, Papucul doamnei, Ghintura galbenă, Sângele voinicului şi Bulbucii de munte) și specii rare de faună protejate ca broasca râioasă cenuşie sau verde, broasca roşie de pădure, vulturul negru, acvila de munte, capra neagră, ursul, lupul, cerbul, râsul, pisica sălbatică s.a. În zona Rezervaţiei ştiinţifice Ocolaşul Mare (care include și Masa Dacică, Coloana Dorică, o parte din platoul Ocolașului Mic, Bâtca Lui Ghedeon și vârful în sine), este interzis accesul turiștilor fără avizul administraţiei Parcului Naţional. Pe platou se află un izvor unde este amenajat un loc de popas.și un refugiu. Continuăm pe poteca străjuită de o parte şi de alta de mici stânci calcaroase albe care vin în contrast cu peisajul din jur, intrăm apoi în pădure, peste Jgheabul Bârloagelor, de unde vom urca pieptiș în curbe strânse, între peretele Pietrei Late a Ghedeonului, în dreapta și Stânca Viperei, în stânga, până la locul de campare de pe platoul Pietrei Late a Ghedeonului. Șerpuind prin jnepeniș, în cca. 10 min, ajungem apoi la Cabana Dochia, principala cabană din Munţii Ceahlău, bază de cazare la mare altitudine, prima cabană turistică construită în Carpaţii Orientali (1913). De-a lungul timpului au fost efectuate importante lucrări de restaurare, în prezent, fiind una din cele mai moderne cabane montane din Carpați. Se poate reveni la Cabana Izv. Muntelui pe BA sau TA, potecile întâlnite la start.
Descriere
Traseul TA face legătura între Cabana Izvorul Muntelui și Cabana Dochia, străbătând unele din cele mai pitorești văi și blocurile de conglomerate desprinse din abruptul Vf. Toaca (tânca Dochiei, “Vulturul lui Traian”, "Santinela" s.a.). Este un traseu destul de dificil, cu peste 1000 de m diferențe de nivel, în aprox. 3-4 h de drumeție.Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii. Periculos pe porțiunea Stânca Dochiei - Cabana Dochia.Masivul Ceahlău, maiestuos şi sălbatic, face să vibreze inima tuturor celor care se încumetă să-i urce cărările. Amenajat ca traseu tematic în cadrul unui program Life Natura, acest itinerar parcurge zone cu o biodiversitate și relief de mare interes turistic, unele dintre ele încărcate de legende.De lângă Cabana Izvorul Muntelui, urmăm drumul județean modernizat și ajungem aproape de Curmătura Lutu Roșu, într-o mică poieniță numită La Arsuri (1.041 m). de pe șosea ne bucurăm de priveliști spre vârful Toaca şi stânca Panaghia, apoi ajungem la intersecția cu pârâul Izvorul Alb. Aici (la podul de beton), facem stânga și părăsim drumul județean pe un vechi drum forestier în lungul pârâului. În amonte traversăm pădurea care formează aici o adevărată boltă de frunziş. Printre crengi sau căţărându-se repede pe trunchiurile copacilor, putem întâlni veverița, care îşi construieşte adăpost cu două deschideri: una mai mare spre răsărit, ca să o trezească soarele, şi una mai mică prin care se face nevăzută în caz de pericol.Urcușul este domol și ajungem într-un luminiş în care străjuiește o stâncă mare, impresionantă, înconjurată de stânci mai mici de culoare alb cenușiu, Stânca Dochiei. Izvorul de sub ea este una dintre obârşiile Izvorului Alb, izvor din care este bine să ne aprovizionăm cu apă deoarece până la Cabana Dochia nu mai găsim alte surse. Despre această formațiune calcaroasă se cunosc o sumedenie de legende interesante.După ce trecem de stânca Dochiei, poteca devine tot mai anevoioasă, pădurea se răreşte şi ajungem în poiana "La Izvoare", la confluența văilor Jgheabul Mare cu Jgheabul cu Hotar, pe care o urmăm prin pădurea deasă de rășinoase din care, pe alocuri, se vede Lacul Izvorul Muntelui (Bicaz). Poteca devine apoi tot mai îngustă și trece pe la baza unor pereţi abrupţi, unde natura a sculptat o formă asemănătoare unui vultur cu aripile întinse şi pe care localnicii au numit-o "Vulturul lui Traian".Odată ce intrăm efectiv în Jgheabul cu Hotar, străbatem un culoar strâmt cu o pantă accentuată, din care ieșim într-o zonă cu jnepeni şi blocuri mari de piatră (Poarta de Piatră și Cetatea de Piatră). Intrarea în jgheab este străjuită de o stâncă înaltă denumită "Santinela". Ultima porţiune a acestui traseu străbate o zonă anevoioasă, acoperită în special cu jneapăn, Jneapănul are un rol complex în echilibrul ecologic al zone (hidrologic și fixarea solului).Cărarea străbate jnepenișul de sub Toaca și ocolește prin stânga vârful Lespezi (1805 m), după care în scurt timp ajunge la cabana Dochia (1760 m). În imediata apropiere a cabanei Dochia se observă o intensificare a eroziunii solului datorită lipsei jneapănului, motiv pentru care s-a interzis accesul spre rezervația Ocolașul Mare.Cabana Dochia este principala cabană din Munţii Ceahlău, bază de cazare la mare altitudine, prima cabană turistică construită în Carpaţii Orientali (1913). De-a lungul timpului au fost efectuate importante lucrări de restaurare, în prezent, fiind una din cele mai moderne cabane montane din Carpați. Se poate reveni la Cabana Izv. Muntelui pe poteca TA, pe Culmea Răchitiş, trecând pe lângă unele din cele mai pitorești stânci ale Ceahlăului - “Poliţa cu Crini”, Polița Piatra cu Apă, Detunatele și doi colţi de stâncă desprinși din peretele de conglomerate, “Cetăţuia și Călugării”.
Cabana Izvorul Muntelui - Piatra cu Apă - Cabana Dochia
Descriere
Traseul BA face legătura între Cabana Izvorul Muntelui și Cabana Dochia, trecând pe lângă unele din cele mai pitorești stânci ale Ceahlăului. Deși scurt, este un traseu solicitant, cu peste 1000 de m diferențe de nivel, în aprox. 3-3.5 h de drumeție. Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii.Cabana Izvorul Muntelui (900 m) reprezintă punctul de plecare pentru nu mai puțin de trei trasee turistice spre cabana Dochia. Traseul spre Curmătura Lutu Roşu, este cel mai utilizat de turişti și este practicabil atât vara cât şi iarna. Urcăm pe "La Arsuri", continuăm abrupt pe Culmea Răchitiş și ajungem la marginea unei rarişti de pădure, cu loc de popas. În această zonă de foioase, ca de altfel şi în zonele pădurilor cu poieni şi lăstărişuri, în cele cu izvoare, mlaştini şi bălţi, putem întâlni cerbul. În perimetrul Lutu Roşu deseori s-au observat, chiar pe potecă, frumoase exemplare din această specie. Cerbul, monument al naturii, este cel mai impunător reprezentant al faunei carpatine. Impresionează prin agerimea, armonia şi eleganţa sa, dar mai ales prin dimensiunea şi bogăţia coarnelor. Din locul de popas, printre copacii rari, se deschide o privelişte spre valea Izvorul Muntelui, o porţiune din Piatra Lată din Ghedeon, iar mai departe se văd ţancurile din Ocolaşul Mare. Poteca continuă când pe curbă de nivel, când în serpentine, de-o parte şi de alta a Culmii Răchitişului. După un suiş abrupt, aproape de jumătatea traseului, putem zări spre dreapta, piramida maiestuoasă a Vârfului Toaca (1904 m), flancată de Stânca Panaghia. Panta se mai domolește iar poteca urmărește limita rezervaţiei “Poliţa cu Crini” - interzis accesul turiștilor fără avizul administraţiei parcului naţional. Aici găsim pâlcurile compacte de larice sau zadă (Larix deciduas), singurul conifer care își pierde acele toamna, un arbore european care poate ajunge la 40 m înălțime, cu o longevitate de 600 - 700 de ani. Conurile feminine care apar primăvara înainte de apariția frunzelor, au o frumoasă culoare mov roz, motiv pentru care localnicii au dat zadelor denumirea de “crin de munte”. În zona de la obârşia Izvorului Muntelui există 12 poliţe, dintre care 7 sunt în apropierea traseului Lutul Roşu. Dintre acestea evidențiem poliţa de la Piatra cu Apă, pe unde trece poteca marcată, iar spre vale se remarcă “Poliţa lui Prună“ şi “Poliţa din Cremeniş“, poate cele mai frumoase poliţe cu larice din ţară. După “Poliţa cu Crini“, traseul continuă pe curbă de nivel, printre blocuri mari de calcar, pe la baza Turnului Răchitiş (cca. 4 km de la start) și ajunge în poiana dominată de un bloc masiv de calcar, numit "Piatra cu Apă". Cu o abatere de 20-30 de m de la potecă, putem vizita grota de circa 10 m adâncime și aprox. 6 m înălțime, prin tavanul căreia se infiltrează, printr-o fisură, apa ploilor și a zăpezilor topite. De la Piatra cu Apă se deschide o splendidă panoramă spre Detunate, cabana Dochia şi Ocolaşul Mare.Un alt urcuș aprig ne conduce la baza grupului stâncos denumit "Detunatele", marcată de o masă de blocuri de conglomerate uriașe prăbușite din cele două turnuri de piatră. După câteva serpentine abrupte, ajungem apoi în faţa a doi colţi de stâncă desprinși din peretele de conglomerate - “Cetăţuia și Călugării”.Ultimele serpentine ale traseului ne conduc prin pâlcurile cu jnepeniş şi molizi în faţa cabanei Dochia. În timpul iernii şi primăverii, pentru evitarea avalanşelor ce pot apărea pe ultima porţiune a traseului, acesta este deviat prin partea dreaptă, pe o potecă marcată cu stâlpi de orientare. Cabana Dochia este principala cabană din Munţii Ceahlău, bază de cazare la mare altitudine, prima cabană turistică construită în Carpaţii Orientali (1913). De-a lungul timpului au fost efectuate importante lucrări de restaurare, în prezent, fiind una din cele mai moderne cabane montane din Carpați. Se poate reveni la Cabana Izv. Muntelui pe poteca TA, pe Jgheabul cu Hotar, trecând pe sub Polițele cu Hotar și Stânca Dochia.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
-20101203131233.jpg)
