Bine ați venit la Pensiunea Poiana Transilvaniei Viștișoara
Šiuo metu vertiname šį turinį. Prašome grįžti vėliau.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Dificil · 8:15h13.3 km
Viştişoara - Muchia Drăguşului - Valea Sâmbăta
Descriere
Traseul PA leagă V. Viștișoara de V. Sâmbetei, prin Curmătura Răcorelelor. Un traseu solicitant, cu peste 1700 m diferențe de nivel, în cca. 8 h de drumeție. Necesită echipament adecvat pentru alpinism de iarnă. Pornim din Viștișoara și urmăm drumul forestier Valea Viştişoara până dincolo de poiana Lunca Largă, la o microhidrocentrală. De aici poteca urcă pe malul estic al pârâului, într-o zonă afectată de viituri, până la golul alpin, o zonă sălbatică de sub Piatra Roșie. În drum spre Lacul Viștișoara, traversăm firul văii de câteva ori, trecem pe lângă un bordei ciobănesc, zărind în depărtare crestele fragmentate. Lacul Viştişoara (2040 m) se află sub Șaua Viștișoarei, în căldarea V. Viștișoara. De-aici începe urcușul anevoios pe o potecă greu de identificat datorită viiturilor care au spălat patul potecii şi marcajele. Urcăm prin Curmătura Răcorelelor, apoi ocolim fundul căldări pe o potecă care șerpuiește spre a doua terasă a căldării, unde se găsesc 2 bălți.Trecem câteva praguri și un pasaj scurt cu cabluri de siguranță (La cheie), ajungem la un prag mai lung și coborâm pe marginea înierbată a unui vâlcel ce ne scoate la Valea Sâmbetei. Pârâul Ferăstrăul formează cascada Răcorele sau Ferestrăul, cu o cădere de cca. 40 m, ce udă pantele muntelui Răcorele. La scurt timp ajungem la poteca nemarcată spre Fereastra Mică a Sâmbetei, apoi continuăm pe partea stângă a văi și ajungem la intersecția cu poteca TR - spre Fereastra Mare a Sâmbetei. În cca. 15 min, ajungem la Cabana Valea Sâmbetei, de unde ne putem întoarce spre Viștișoara peste Muchia Drăguşului, pe poteca PR.
Descriere
Traseul TR leagă Valea Viștei de Portiţa Viştei, aproape de Viștea - Moldoveanu, cu un ultim urcuș pronunțat. Traseu solicitant, cu peste 1800 m diferențe de nivel, în cca. 8 h de drumeție. Necesită echipament adecvat pentru alpinism de iarnă. Pornim din centrul orașului Victoria spre satul Viștea de Sus, apoi dreapta pe drumul spre Viștișoara, printr-o zonă de case de vacanță şi pensiuni. După aprox. 4 km, intrăm pe drumul forestier Viştea Mare și continuăm pe firul văii. Drumul devine potecă și urcă la limita de sus a pădurii. După ce trecem de Refugiul Izvorul Viștei (aprox. 1400 m), în scurt timp ieșim în zona de gol alpin. Urmează să urcăm 550 m D+ pe grohotișuri.După ce traversăm căldarea largă a Viștei Mari, ajungem pe un tăpșan înierbat și urcăm pieptiș în serpentine, pe fundul căldării, pe sub abruptul crestei principale până ieșim în Portița Viștei, unde întâlnim poteca de creastă BR și varianta TR - ce urcă pe Valea Viștei. În apropiere se află Refugiul Portița Viștei. Pentru o perspectivă panoramică asupra găleți glaciare Valea Rea și a V. Viștea, continuăm ascensiunea pe “trapezul” Viștea - Moldoveanu, pe poteca aeriană (2500 m alt.) cu marcaj PR - care ne va conduce pe cel mai înalt vârf din Carpații românești.
Descriere
Traseul TR leagă orașul Victoria de Şaua Podragului, trecând pe la Cabana Turnuri și Cabana Podragu. Un traseu dificil cu peste 3000 m diferențe de nivel, în cca. 9 h de drumeție. Iarna, Cabana Podragu este închisă. Sectorul Cabana Podragu - Șaua Podragu necesită echipament specific, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii.Pornim din orașul Victoria, însoțiți de marcajele BA pe V. Ucea, pe lângă un parc cu panouri fotovoltaice, cca. 2 km spre cătunul Sumerna, unde facem dreapta și continuăm pe drumul forestier ce trece peste Culmea Glăjăriei și ajunge pe Valea Arpaşului. Drumul forestier străbate versantul estic al văii Arpașului, apoi intrăm pe poteca ce urcă abrupt cca. 45 min până aproape de Pârâul lui Ban, cu cascade pitorești. După alte cca. 45 min ajungem la Gura Podragului, unde întâlnim poteca nemarcată spre L. Podrăgel. Ținem versantul estic al Muchiei Podragu, în urcuș moderat, aproape de firul văii, trecem apa pe două podețe și continuăm în serpentine, pieptiș. După acest segment abrupt, ajungem la Cabana Turnuri unde poteca se bifurcă. Varianta de iarnă urcă pe deasupra Cascadei Podragu, pe versantul vestic al Muchiei Tărâţa. Cascada Podragu are o înălțime de cca. 15 m, în două trepte, alimentată de apele L. Podragu. Ajungem la Cabana Podragu după cca. 2.5 h, prin Căldarea Podragului. Varianta de vară urcă prin căldarea inferioară a Podragului, pe versantul estic al Muchiei Podragului, apoi ajunge la cabană. Cabana Podragu (2136 m) este amplasată în valea glaciară Podragu, într-un cadru de poveste, alimentată încă cu măgăruși cărăuși, spre deliciul turiștilor. Iarna cabana este închisă. Este una din cele mai căutate cabane de munte, o excelentă bază de acces în creasta Făgărașului, fie spre Vârfurile Viștea Mare și Moldoveanu, fie spre creasta zimțată a Arpășelului, atât de iubită de alpiniști. De la Cabana Podragu merită coborât spre est, pe varianta BA, până în căldarea Podragu, unde găsim 4 lacuri frumoase, între care Podragul Mare și Podragul Mic, mai mari. L. Podragu alimentează lacul Podragul Mic prin intermediul unui pârâiaș de 31 m. Tot aici pornește și poteca CA spre Fereastra Zmeilor și apoi Lacul Capra.Poteca TR continuă spre Şaua Podragului, pe versantul de sub Muchia Podragulu, cu Muchia Tărâța la stânga, oglindindu-se în apele L. Podragu. Din mica căldare de sub creasta principală, continuăm pe sub peretele NE al Vf. Podragu, pe o potecă cu aspect de brână, ce trece apoi printr-un horn și iese în Şaua Podragului. Din linia crestei putem admira Căldarea Podul Giurgiului, încadrată de Piciorul Mircii, Culmea Scărișoara, desprinsă din Vf. Moldoveanu și Culmea Coastele Mari, cu Vârful Picuiata. Din Șaua Podragului putem coborî spre sud pe poteca TA, tocmai până la Lacul Vidraru, urmând Valea Buda.
Descriere
Traseul BA leagă orașul Victoria de Cabana Podragului, peste Muchia Tărâța, coborând în căldarea spectaculoasă a lacurilor Podragu. Un traseu dificil, cu peste 2000 m diferențe de nivel, în cca. 6-8 h de drumeție. Intrarea pe Muchia Tărâța necesită bună orientare în teren. Iarna, Cabana Podragu este închisă, zăpezile mari pot pune probleme.Porninm din orașul Victoria, însoțiți de marcajele TR - care urcă la Cabana Podragu printr-o zonă sălbatică și expusă, pe Valea Podragului. Urmăm V. Ucea, pe lângă un parc cu panouri fotovoltaice, cca. 2 km, trecem de cătunul Sumerna și continuăm pe drumul forestier de pe Valea Ucişoara Seacă. După cca. 2 km ajungem la o bifurcație de drumuri, unde spre stânga se desprinde drumul forestier spre văile Ucea Mare și Ucișoara. Lăsăm în față acest drum, trecem bariera și ținem drumul de pe Ucișoara Seacă, într-o zonă de exploatare forestieră masivă. Urcăm la marginea exploatării în creasta Piciorului Ucei, căutând poteca de intrare spre Muchia Tărâţa.După ce găsim patul potecii, ne angajăm într-un urcuș lung, străbătând câteva poienițe. Trecem de la fag la pădurea deasă de molid. Părăsim culmea spre SV, ajungem la izvorul ,,La Sipot”, luăm apă și ocolim Vârful Boldanu (1679 m), până la ruinele casei Boldanu. De-aici coboară la dreapta o poteca veche de vânătoare spre Cabana Turnuri. BA folosește o scurtătură care duce în Şaua Boldanu, în golul alpin, apoi ocolim câteva vârfuri de peste 1900 m, cu perspective spre Muchia Gârdomanu și Turnurile PodraguluiCoborâm puțin la vest, evitând porțiunile accidentate ale muchiei, ocolim porțiunea de custură dintre vârfurile La Pârâul Jneapănului și La Pârâul Cheii. Traseul are un caracter alpin, se apropie mult de creasta stâncoasă, ajunge în Curmătura Preluciilor, depășește vârfurile Preluciile și coboară în șaua largă Curmătura La Calea Carelor. Până aici am avut un traseu pe alocuri expus, dar peisajul este impresionant cu o panoramă fantastică.Din Curmătura Calea Carelor se coboară susținut spre Căldarea Podragu; părăsim Muchia Tărâța spre SV și ajungem pe malul nordic al lacului Podragu. În Căldarea Podragu se află defapt 4 lacuri, dintre care Podragul Mare și Podragul Mic, mai mari. Lacul Podragu alimentează lacul Podragul Mic, prin intermediul unui pârâiaș de 31 m. De la lacurile Podragu urcăm ușor spre vest cca. 200 m până la Cabana Podragu. Cabana Podragu (2136 m) este amplasată în valea glaciară Podragu, într-un cadru de poveste, alimentată încă cu măgăruși cărăuși, spre deliciul turiștilor. Iarna cabana este închisă. Este una din cele mai căutate cabane de munte, o excelentă bază de acces în creasta Făgărașului, fie spre Vârfurile Viștea Mare și Moldoveanu, fie spre creasta zimțată a Arpășelului, atât de iubită de alpiniști. Cei foarte bine pregătiți pot încerca să coboare pe Valea Arpașului, într-o zonă sălbatică şi greu accesibilă, cu praguri și cascade (atenție la urși!), iar de la Gura Podragului, pot reveni înapoi spre Victoria, încheind astfel un circuit.
Staţiunea Climaterică Sâmbăta de Sus - Cabana Valea Sâmbetei - Fereastra Mare a Sâmbetei
Descriere
Traseul TR leagă Popas Turistic Sâmbăta de Fereastra Mare a Sâmbetei, trecând pe la Cabana Valea Sâmbetei. Un traseu solicitant, cu peste 1600 m diferențe de nivel, în cca. 6 h de drumeție. Urcarea spre Fereastra Mare poate fi periculoasă pe timp de iarnă (expusă avalanșelor).Pornim de la Complexul Valea Sâmbetei și trecem pe lângă Mănăstirea Sâmbăta, ctitorită de Constantin Brâncoveanu (cu o frumoasă colecție de icoane pictate pe sticlă), apoi de Hotelul Pastravarie Popas Sambata. Drumul forestier modernizat urcă până la o microhidrocentrală, de unde continuăm pe potecă pe malul estic al văii, traversând o zonă de exploatare forestieră.Intrăm în pădure, străbatem câteva poieni unde se desprind marcajele PR - spre casa de vânătoare Drăguș, respectiv TA - spre Piatra Caprei, apoi la ieșirea din pădure, ajungem la Cabana Valea Sâmbetei.Odată ajunși la cabană (deschisă tot timpul anului), la limita golului alpin (1400 m alt), ne putem bucura de priveliștea frumoasă asupra văii, cu Fereastra Mare a Sâmbetei și creasta principală. Facem un popas, ne tragem sufletul și continuăm spre sud până la confluența celor două pâraie care formează Râul Sâmbăta, loc unde întâlnim PA - spre Curmătura Răcorelelor. TR continuă către Fereastra Mare, în timp ce o potecă nemarcată urcă pe firul pietros al văii către Fereastra Mică (pe un culoar de avalanșă).Continuăm pe vale și urcăm susținut până la ramificația potecii PR spre Vf. La Cheia Bândei. De-aici, poteca depășește o zonă bolovănoasă și ajunge în Căldarea La Fereastra Mare, unde ne atrage privirea Colţul Bălăceni și abruptul Vârfului Slănina. Traversăm căldarea prin grohotișurile unui prag, urmăm poteca în serpentine spre stânga și printr-un efort susținut, ajungem în creasta principală în Fereastra Mare a Sâmbetei (2188 m). De aici se poate continua pe traseul de creastă BR, fie spre vârfurile Dara și Hârtop la est, fie spre trapezul Viștea-Moldoveanu, toate cu altitudini peste 2500 m.
Descriere
Traseul PR traversează Muchia Drăguşului către creasta principală, trecând pe la Casa de Vânătoare Drăguş. Un traseu dificil, cu peste 1500 m diferențe de nivel, în cca. 6 h. Necesită echipament adecvat pentru alpinism de iarnă și bune cunoștințe tehnice în condiții de vizibilitate scăzută - traversează zone expuse.Intrarea în traseu se face fie din localitatea Viștișoara (Pârtia Drăguș) către Muchia Drăguşului, pe o potecă greu de identificat datorită marcajelor șterse, fie dinspre Păstrăvăria de pe Valea Sâmbetei. Cea de-a doua variantă urcă abrupt spre vest, în serpentine scurte, cca. 30 min, pe un drum forestier ce ne conduce în culme, în șaua denumită La comandă. Această denumire este cunoscută de pe vremea partizanilor din munții Făgăraș. Continuăm prin pădurea de foioase, urmând Muchia Drăgușului până în P. Lespezi, unde se află o casă de vânătoare (1650 m alt), chiar la ieșirea din pădure. Aici se desprinde la stânga PR care coboară la V. Sâmbetei, peste pârâurile Jneapăn și Crintei. După alte 10 min ieșim în golul alpin, apoi depășim câteva vârfuri mai stâncoase. Primul dintre acesta este Vf. Hoaghea (2012 m), pe care îl trecem pe versantul estic și continuăm până dincolo de vârfurile Crinta (2113 m). Urmează un sector peste mai multe vâlcele expuse, apoi ajungem în zona La Polițe, unde sunt montate cabluri. De aici poteca traversează piciorul estic al Vf. Piatra Roșie și ieșim sub Curmătura Răcorele, la intersecția cu varianta PA - dinspre căldarea Văii Viștișoara. Efortul depus ne este răsplătit de perspectiva vârfurilor stâncoase din creasta Drăgușului, a văii Sâmbetei, a crestei principale și a lacurilor din căldarea Răcorele.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
