Cabin·Sarmizegetusa·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
FROM
388 lei/ night
Double room · 2 persons
|
Optional breakfast
Hot tub and sauna
3,000 sqm courtyard
Local hosts
Unit type
Cabin
Capacity
2 rooms · 4 guests
Check-in / Check-out
14:00 - 00:00 · până la 12:00
Host
ZAMOLXE SRL
ABOUT THE PROPERTY
An oasis of peace between mountain ridges
Mēs šobrīd tulkojam šo saturu. Lūdzu, atgriezieties vēlāk.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Camping Zamolxe Sarmizegetusa
COMFORT & FACILITIES
What you will find at Camping Zamolxe Sarmizegetusa
Comfort and relaxation
Wood-burning fireplace in the main living room
Heated cedar wood hot tub (on request)
Dry sauna with pine aromas
Rustic gazebo and panoramic terrace
Rooms and bathroom
Private bathroom in each room with walk-in shower
Hotel-quality satin cotton linens
Hair dryer, soft towels and included toiletries
Ergonomic memory foam mattresses
Kitchen and dining
Cooking and kitchen
Espresso machine with homemade bean coffee
Covered grill / barbecue and cauldron area
Generous dining hall for all guests
Connectivity and workspace
High-speed fiber optic Wi-Fi (300 Mbps)
Desk / quiet space for remote work
Smart TV with Netflix / cable channels
Excellent mobile signal for all carriers
Outdoor
3,000 sqm courtyard surrounded by pine trees
Free private parking on the property grounds
Deck chairs and lawn beach area
Direct access to mountain trails behind the courtyard
Friendly policies
Children welcome of any age
Baby cot and high chair (on request)
Pets accepted (on request)
Smoking is only allowed in outdoor areas
ACCOMMODATION SPACES
Choose the right room
Cabană pentru 2 pers. (se inchirieaza doar integral)
2000 mp·2 paturi single (90 cm)·2 persons
RefrigeratorWi-FiTVbalcon/terasăComun(ă) baie (duș)Toilet (in bathroom)
FROM388 lei / night
Camera dubla (se poate solicita pat suplimentar)
10 mp·1 pat matrimonial (160 cm)·2 persons
Plasă de țânțariWi-FiWardrobeComun(ă) baieToilet (in bathroom)
FROM388 lei / night
PRACTICAL INFORMATION
House rules and policies
Check-in and Check-out
Sosire între 14:00 - 00:00, plecare până la ora până la 12:00. Gazdele vă întâmpină personal.
Children and extra beds
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Pets
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Quiet and parties
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
WHAT IS AROUND
Six places worth the trip
Step out and you are on the road. Here are the most important landmarks in the area, with calculated distances and estimated driving times.
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Uşor · 4:15h9.2 km
Valea Cernişoara - Stânca Roşie - Pasul Jiu-Cerna
Descriere
Traseul TA face legătura între Izbucul Cernei și Pasul Jiu-Cerna, pe la Observatorul de urşi. Un traseu în urcare cu peste 800 m diferențe de nivel, în cca. 4 - 4.5 h de drumeție, pretabil în mare parte și cu MTB. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.După ce am vizitat Moara de apă și Izbucul Cernei - considerat cel mai mare izbuc din țară, cu un zgomot pe măsura debitului lui impresionant (vezi descriere traseu PG), ținem PR, pe V. Cernişoarei, printre vile și pensiuni și ajungem la 250 m în aval de Cheile Cernişoarei, situate la poalele rezervației Ciucevele Cernei, o zonă de creste calcaroase de vârstă jurasică (vezi descriere traseu PR).TA urmăreşte poteca prin pădure spre o mică poiană unde găsim un observator de urşi. La scurt timp ieșim în drumul național, apoi urmăm o potecă la stânga, spre Stânca Roşie, un loc de belvedere excelent spre Ciucevele Cernei - creste spectaculoase de calcar în care micii afluenţi ai Cernişoarei s-au adâncit, formând chei şi canioane sălbatice.De-aici ținem drumul în serpentine, trecând prin zona Poiana cu măcriş, un loc unde ciobanii sărbătoreau duminica petreceri câmpenești. Continuăm pe sub Ciuceava Neagră și Muntele Oslea până la Pasul Jiu-Cerna, aflat pe drumul spre CF Câmpușel.
Descriere
Traseul TG face legătura între Cracul Fântânii și Vf. Gârdomanu, din creasta principală a Munţilor Godeanu. Un traseu solicitant cu peste 1500 m diferențe de nivel, în cca. 4 - 5 h de drumeție (de la Izbuc). Iarna, pe zăpezi mari, este greu de parcurs fără echipament adecvat - necesită bune cunoștințe de orientare.După ce am vizitat Moara de apă și Izbucul Cernei - considerat cel mai mare izbuc din țară, cu un zgomot pe măsura debitului lui impresionant (vezi descriere traseu PG), ținem PG în serpentine peste Cracul Fântânii şi ajungem în Poiana cu Ferigă, un alt loc frumos unde merită să facem un popas. Urmăm apoi poteca TG care urcă pieptiș spre Cracul Gârdomanul, străbătând o serie de poieni, până la pășunea alpină.Aici putem avea probleme de orientare pe timp de ceață, însă ținem creasta matematică pe o veche potecă ciobănească, pe cumpăna de ape dintre văile Cărbunele și Gârdomanu. Ajungem la cota 1700 de unde putem observa mai bine culmea principală (cu abruptul Pietrei Sturului), iar dincolo de Valea Cernei, Oslea și Piatra Cloșanilor.Continuăm pe sub Vf. Gârdomanu (2072 m), sub care se deschide Căldarea Gârdomanului, cu Lacul Gârdomanu, din care izvorăşte pârâul cu acelaşi nume. TG sfârșește în Şaua dintre vârfurile Gârdomanu şi Scurtu, lângă o bornă, zonă cu izvoare. Aici întâlnim traseul principal de creastă BR, pe care se poate ajunge în cca. 4 h, pe Piatra Iorgovanului (traseul BG), în Retezatul Mic.
Descriere
Traseul PG face legătura între Izbucul Cernei și Poiana cu Ferigă, suind în serpentine Cracu Fântânii. Un traseu cu aprox. 500 m diferențe de nivel, în cca. 1.5 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme (marcaje vechi).De la izvoare şi până la vărsarea în Dunăre, Valea Cernei străbate peste 500 km. O parte din izvoarele Cernei pornesc de la peste 2.000 m, din căldările glaciare din Munţii Godeanu, în timp ce o parte însemnată provine din subteran - prin „Izbucul” Cernei, considerat cel mai puternic izvor din România cu un debit mediu de 1-1,5 m³/s. Izbucul Cernei este format din trei izvoare distincte care ţâşnesc din grohotişul Ogaşului Chicerii, din Ciucevele Chicerii şi Ogaşului Cald (849m).După spusele localnicilor, apa rezultă defapt din 11 izvoare care ies la suprafață aproape din același loc, iar primăvara, după ploi, debitul este atât de mare încât apa țâșnește printre bolovanii cu muşchi, spumegând şi formând o mulţime de mici cascade, într-o perdea fină de aburi. Mai jos apele izbucului se unesc cu apele Cernişoarei - ale cărui izvoare se află la cca. 10 km amonte (sub Vârful Paltina), iar în apropiere găsim o veche Moară de apă.Lângă izbuc găsim o construcție de lemn în ruine pe care se văd marcajele PG. Urcăm pe V. Ogaşul Sec pentru scurt timp apoi continuăm în serpentine spre Cracul Fântânii şi Poiana cu Ferigă, un alt loc frumos unde merită să facem un popas. După ce ajungem pe culme, putem urma poteca TG peste Cracul Gârdomanu, străbătând o serie de poieni, apoi creasta matematică, până sub Vf. Gârdomanu din Creasta Godeanului. (3 - 4 h).
Descriere
Traseul CR face legătura între Barajul Iovan și creasta principală (sub Vf. Scărișoara), pe un parcurs solicitant la urcare. Un traseu cu peste. 1800 m diferențe de nivel, în cca. 6 - 8 h de drumeție. Iarna, pe zăpezi mari, este greu de parcurs fără echipament adecvat - necesită bune cunoștințe de orientare.Pentru a ajunge la locul de start, trebuie să urmăm Valea Cernei, din Băile Herculane spre Barajul Iovan pe un drum de pământ. De la gura de vărsare a Pârâului Iovanu, urmăm drumul forestier care șerpuiește pe sub Plaiul Bulzului, câștigând altitudine până la niște izvoare (cota 1200). După cca 1 h, trecem de stâna din Bulz și ajungem la păşunea alpină.și drumul de culme. O potecă ciobănească coboară Plaiul Bulzului până în zona Șesu Bulzului.Continuăm urcarea cca. 2,5 km și trecem pe lângă „Bisăricile din Bulz", trei stânci înalte, care par a fi ruinele unei biserici. Poposim ca să ne tragem răsuflarea și să admirăm spre V, Culmea Mocirliul şi piramida Varfului Godeanu. La E, avem Vf. Cărbunelui. Le ocolim prin dreapta și continuăm alți 2,5 km, pe culmea dintre văile adânci Bulzul (cu Căldarea Bulzului) şi Scăriţa, la izvoarele cărora zăpada persistă până la începutul verii. Atingem drumul de creastă BR, pe platoul bombat al Vf. Piatra Scărişoarei. Dacă continuăm spre V putem coborî peste Muntele Moraru și Vf. Gugu, pe poteca CR, ca parte a magistralei care lega odinioară Valea Cernei de Gura Apei. drumul de culme continuă la E, luând ca reper profilul rotunjit al Muntelui Micuşa, pe cumpăna de ape dintre căldările Vlăsia Mică și Scărișoara - cu Lacul Scărişoara (1896 m), cel mai mare şi cel mai frumos lac din Munţii Godeanu. Aici avem câteva izvoare.
Descriere
Traseul BR face legătura între creasta Munților Cernei și Retezatul Mic, trecând peste culmea Munților Godeanu. Un traseu lung și solicitant, cu peste. 1500 m diferențe de nivel, în cca. 12-13 h de drumeție, recomandat pt 2 zile. Iarna, pe zăpezi mari, este greu de parcurs fără echipament adecvat - necesită bune cunoștințe de orientare.Grupa Retezat-Godeanu se constituie ca nod orografic și hidrografic al Carpaților Meridionali, iar particularitatea cea mai importantă a lor o reprezintă marea extensie a suprafețelor de nivelare, cu forme glaciare ample şi bine reprezentate. caracterul alpin pronunțat este “îndulcit” de platformele de eroziune glaciară la mare altitudine, numite platforme de nivelare Borăscu (2.000 - 2.200 m).Munții Godeanu constituie cumpăna de ape dintre Bazinele Cernei și Râului Mare, iar versanții dinspre văile Lăpușnicul Mare și Râul Șes sunt abrupți și stâncoși, dificil de urcat. Din această cauză majoritatea traseelor se desfășoară dinspre Valea Cernei.Traseul de creastă BR pornește din Curmătura Olanelor (legătură cu Munţii Cernei), după ce am coborât de pe Varful Dobrii (vezi descriere traseul BR). Pornim spre Vf. Olanelor, lăsând de-o parte și de alta, Cracul Matichii, apoi Cracul Olanulul. Trecem pe sub vârf, unde urcă diferite poteci ciobănești dinspre Munții Țarcu, fie peste vârfurile Ciocănașu - Șincu, fie de la izvoarele Râului Șes, cu Lacul Iezer și „platforma Râului Şes”, unde ciobanii îşi plimbă turmele pe imensa pajişte alpinăContinuăm spre şaua de sub Vf. Balmoş, unde întâlnim poteca TR - peste Oslea Românească, dinspre Cerna Sat. Ținem culmea spre NE, ghidați de momâi, lăsând la stânga valea adâncă a Râului Șes și Muntele Tucila, legătura cu Munții Țarcu. Poposim pe Vârful Godeanu (2229 m) și ne bucurăm de priveliștile largi, care în zilele senine se deschid până spre Munţii Semenicului, Poiana Ruscă, Oslea, Piatra Cloşanilor. La N deslușim Masivul Ţarcu cu Muntele Baicu și Vf. Pietrii, căldarea Gropiţa, cu lacul Gropiţa, mărginită de Cracul Zânei, iar la S, P. Izv Godeanu cu oglinda Iezerului Godeanu.Poteca continuă pe versantul nordic al Vf. Godeanu, unde întâlnim varianta PR - legătura cu Munții Țarcu peste Culmea Prislopului. Urmăm momâile de pe Culmea Mocirliu sub care zărim căldările glaciare Bonţica şi Cârnea. Ajungem la Cracul Mocirliu, peste care coboară o potecă ciobănească spre Lacul Iovan, apoi continuăm domol pe Muntele Moraru. Din punctul cel mai înalt al potecii putem apuca spre N varianta CR, care străbate Culmea Moraru-Gugu, pentru a coborî la cabana Gura Apei (vezi traseul CR).Coborâm lin la obârșia P. Mâțului, unde găsim un izvor, apoi urcăm pe sub Vf. Bulzului, pe platoul bombat al Scărişoarei, unde întâlnim poteca CR - dinspre (Lacul Iovanul), ca parte a magistralei care lega odinioară Valea Cernei de Gura Apei peste Muntele moraru și Vf. Gugu. Platoul e mărginit din toate părţile de căldări și trebuie să fim atenți la momâi. Luăm ca reper profilul rotunjit al Muntelui Micuşa, pe cumpăna de ape dintre căldările Vlăsia Mică și Scărișoara - cu Lacul Scărişoara (1896 m), cel mai mare şi cel mai frumos lac din Munţii Godeanu. Vara putem campa. întrucât avem câteva izvoare.Ținem poteca dintre vârfurile Micuşa şi Stâna Mare, care adună picioarele sudice Micușa și Cărbunele Această porţiune necesită atenţie pe ceaţă - poteca nu e bine definită. Direcția se schimbă spre NE, spre culme, unde întâlnim o zonă cu grohotișuri, trecem de șaua Vârfului Galbena și poposim pe proeminența acestuia (2194 m), locul de unde pornește o potecă ciobănească spre N, spre Platforma Borăscu, care încadrează Lacul Borăscu.De lângă borna de pe Muntele Galbena putem observa platforma de nivelare Borăscu, reprezentativă pentru suprafețele de nivelare, care alături de Scărişoara, apar ca niște podişuri suspendate deasupra căldărilor adânci. La E distingem silueta Muntelui Paltina, care precedă creasta spre Piatra Iorgovanului, iar la S, reapar Oslea și Piatra Cloșani.Din vârf coborâm aprig spre Șaua Gârdomanu, unde urcă poteca TG peste Cracul Gârdomanului, de la Izbucul Cernei. Continuăm în urcare spre Vârful Paltinei, cu vederi tot mai largi spre Valea Lăpuşnicului Mare şi Cracu Slăveiului (Retezat).Traseul de creastă Godeanu ia sfârșit în Şaua Paltina (Soarbele) - legătură cu Retezatul Mic, de unde putem coborî fie pe varianta PR, pe la Tăul Fără Fund, către Valea Jiului de Vest, fie în Lunca Berhina sau Câmpușel (peste Piatra Iorgovanului), pe marcaj TR. Sectorul de creastă BR continuă peste Retezat (Culmea Custura-Gruniu, Văcarea) și Munții Tulișa, tocmai până în orașul Vulcan (traseul BG), de la poalele Munților Vulcan și creasta Parângului (traseul BR).
Cerna Sat - Vârful Oslea Românească - Creasta Masivului Godeanu
Descriere
Traseul TR face legătura între Valea Cernei și creasta principală (sub Vf. Godeanu), pe un parcurs solicitant la urcare. Un traseu cu peste. 1400 m diferențe de nivel, în cca. 5-6 h de drumeție. Iarna, pe zăpezi mari, este greu de parcurs fără echipament adecvat - necesită bune cunoștințe de orientare.Pentru a ajunge la locul de start, trebuie să urmăm Valea Cerne, din Băile Herculane cca. 40 km spre Barajul Iovan pe un drum de pământ. Când ajungem aproape de Cheile Corcoaia, la ieşirea din satul Cerna Sat, căutăm cu atenție indicatorul TR care ne conduce prin poieni, livezi şi pădure pe culmea dintre Văile Curmezişul şi Naiba. Urcăm până pe Culmea Oslea, unde trecem de stâna din Buza Oslei, apoi continuăm pieptiș spre Vârful Oslea Românească (1781 m). Poteca ocolește vârful dar e păcat să ratați priveliștea de pe el. Este cel mai bun loc de belvedere de pe picioarele sudice, cu priveliști largi spre creasta principală, căldarea Groapa Balmoşului, Barajul Iovan, Oslea, Piatra Cloşanilor ș.a.Continuăm urcarea pe cumpăna de ape dintre văile Stârminosu şi Balmeşu, până atingem drumul de creastă, la obârșia Văii Stârminosu, unde întâlnim traseul principal de creastă BR. De aici mai facem aprox. 2 h până pe Vf. Godeanu, cu priveliști spre potecile ciobănești dinspre Munții Țarcu, dinspre vârfurile Ciocănașu-Șincu sau izvoarele Râului Șes cu Lacul Iezer și „platforma Râului Şes”, unde ciobanii îşi plimbă turmele pe imensa pajişte alpină. Sub. Vf Godeanu ajunge și poteca PR peste Muntele Tucila.
Descriere
Traseul TA este traseul de legătură dinspre localitatea Cerna Sat și Valea Motrului Sec, traversând Creasta M. Mehedinți pe sub Vârful Cioaca Înaltă (1137 m). Este un traseu relativ ușor, cu ascensiuni peste 700 m diferență de nivel, în cca. 8 - 8.5 h de drumeție, accesibil iarna în funcție de cantitatea și calitatea zăpezii.Ajungem în Cerna Sat urmând Valea Cernei dinspre Băile Herculane aprox. 45 de km, din care ultima porțiune pe drum neasfaltat, dar modernizat. Trecem puntea peste Cerna prin apropierea şcolii și urcăm în serpentine prin pădure, pieptiș, până atingem creasta Munţilor Mehedinţi, puţin mai la sud de Vârful Cioaca Înaltă (1137 m) loc din care admirăm priveliștea fermecătoare asupra Masivului Godeanu și Piatra Cloșanilor. Pătrundem apoi în bazinul Motrului, pe drumul forestier de pe Valea Motrului Sec, în coborâre și ajungem în apropiere de gura Peșterii Lazului, aflată pe malul drept, pe terasamentul bine conturat al fostului tren forestier. Explorarea peșterii necesită ghid experimentat, deoarece după cca. 50 m de la intrare, peștera devine un sector cu zeci de culoare și galerii, de dimensiuni diferite, care se ramifică în toate direcțiile, numit pe bună dreptate în cărțile de specialitate, “Labirintul”. În apropiere se află și Peștera Martel. Deschiderea inițială a peșterii a fost dublată prin prăbușirea unui bloc, cu două intrări, ambele foarte mici. Este o peșteră greu de parcurs, din cauza inundațiilor repetate, necesită echipament de protecție și mijloace de iluminare. Traseul urmează mai departe drumul până în localitatea Motru Sec, la N căreia se află și traseul de acces la rezervația Piatra Cloșcani, marcat PR.
Lacul de Acumulare Poiana Ruscă - Cornereva - Arsuri - Lacul de Acumulare Poiana Ruscă
Descriere
Acest traseu traversează munţii Cernei între Lacul Poiana Ruscă și satele comunei Cornereva, traversând M. Domașnei. Un parcurs antrenant cu peste 3000 m diferențe de nivel, pe cca. 47 km. Alt. max. se înregistrează în coama Muntelui Domașnei (1364 m).Amplasată pe versantul sudic al munţilor Ţarcu, la cca 8 km în amonte de comuna Rusca, într-o zonă mai îngustă a Râului Rece (Hideg), amenajarea Poiana Ruscă beneficiază de mica depresiune naturală care îi conferă potențialul de a deveni o stațiune. Încă de la debut, avem o adevărată provocare: urcarea către coama impresionantului munte al Domaşnei, aprox. 700 m D+. Odată ce ajungem aproape de Vf. Poiana Mare (1364 m) atingem alt. max. a traseului și cu o scurtă abatere pe vârf, ne putem bucura de priveliștea largă spre satele Domaşnea (din culoarul depresionar Timis-Cerna) și Cornereva, cea mai mare comună din România, cu 40 de sate și cătune componente. Suntem la aprox. 1300 - 1400 m alt și avem în jur Munţii Ţarcu şi Munţii Cernei de 2000 m. Coborârea (downhill) este la fel de provocatoare precum urcarea: avem de străbătut drumuri cu pietre şi stânci spălate de ape (Pietrele Ilișoavei) apoi un single trail către satele împrăştiate ce aparţin de comuna Cornereva, comuna cu cele mai multe localităţi arondate din România. Satele din Valea Bela Reca îți dau senzaţia că te-ai întors în timp.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
