Apartament·Floreşti·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
FROM
388 lei/ night
Double room · 2 persons
|
Optional breakfast
Hot tub and sauna
3,000 sqm courtyard
Local hosts
Unit type
Apartament
Capacity
1 rooms · 5 guests
Check-in / Check-out
15:00 - 22:00 · până la 11:00
Host
Arghir Tunde
ABOUT THE PROPERTY
An oasis of peace between mountain ridges
Aħna qegħdu nitraduxu dan il-kontenut. Jekk jogħġbok urieħu lura aktar tard.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Rainbow Apartments Floreşti
COMFORT & FACILITIES
What you will find at Rainbow Apartments Floreşti
Comfort and relaxation
Wood-burning fireplace in the main living room
Heated cedar wood hot tub (on request)
Dry sauna with pine aromas
Rustic gazebo and panoramic terrace
Rooms and bathroom
Private bathroom in each room with walk-in shower
Hotel-quality satin cotton linens
Hair dryer, soft towels and included toiletries
Ergonomic memory foam mattresses
Kitchen and dining
Cooking and kitchen
Espresso machine with homemade bean coffee
Covered grill / barbecue and cauldron area
Generous dining hall for all guests
Connectivity and workspace
High-speed fiber optic Wi-Fi (300 Mbps)
Desk / quiet space for remote work
Smart TV with Netflix / cable channels
Excellent mobile signal for all carriers
Outdoor
3,000 sqm courtyard surrounded by pine trees
Free private parking on the property grounds
Deck chairs and lawn beach area
Direct access to mountain trails behind the courtyard
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Mediu · 10:00h22.5 km
Cabana Râmeţ - Brădești - Sălciua de Jos
Descriere
Traseul CA face legătura între Cheile Mănăstirii și Depresiunea Sălciua, traversând sălbaticele chei ale Râmețului și cătunele aproape izolate ale Trascăului: Cheia, Brădești și Valea Poienii. Este un traseu lung, destul de solicitant, cu peste 1000 m diferențe de nivel, în cca. 9 - 10 h de drumeție. Accesibil cu precădere vara (se traversează prin apă).Pornim în traseu de la Cabana Râmeţ, accesibilă pe drumul dinspre Teiuș care însoțește pârâul Geoagiului și trece de Cheile Mănăstirii, ce se ivesc ca o poartă de intrare în Munții Trascău. Aspectul zimţat, ca nişte colţi şi ace, mărginite de versanţi care se continuă spre bază cu grohotiş, i-au oferit în anii ’80, dreptul de desfășurare a câtorva finale ale CM de Alpinism. Suntem însoțiți de marcajele TA - spre Cheile Întregalde și CG - spre Poiana cu narcise Tecșești. La cca 3 km de Mănăstirea Râmeț, una dintre cele mai vechi așezăminte de acest fel din Transilvania, trecem de ultimele cabane, câteva case vechi și intrăm în tărâmul sălbatic al Cheilor Râmețului. TA urcă abrupt pe Brâna Caprei.Cheile Râmețului, o rezervație naturală ce se întinde pe o suprafață de 150 ha, îi răsplăteşte pe cei ce se încumetă să o străbată, cu privelişti de o măreţie unică şi cu impresia unei călătorii de basm. Cheile iau forma unui „canion” strâmt, greu de străbătut, pe alocuri primejdios, o trecătoare îngustă tăiată în stâncă, prin arcade de piatră între două masive săpate în calcare jurasice - Uzmezeu la N și Fundoi la S.CA urmează cursul râului Geoagiu sau Stremţ, care pe cursul său superior poartă şi numele de Râul Râmeţ, printre pereţii de piatră, și folosim pe alocuri mânere de oțel fixate în stâncă, scoabe și cabluri. După ce trecem de renumita “Poartă a Râmețului”, înaltă de circa 5 m, lată de 3 m și lungă de 8 m, intrăm, pentru cca 350- 400 m, efectiv prin apă, când până Ia genunchi, când până Ia brâu. Nu e un drum uşor, ci pe un râu de munte rece și iute, şi, de aceea, se recomandă să fie parcurs pe timp de vară.La ieșirea din chei ne așteaptă satul izolat Cheia, unde doi tineri inimoși au demarat un proiect de reamenajare și recondiționare a caselor tradiționale, cu obiecte vechi, în care se poate locui la fel cum se trăia aici în urmă cu 100 de ani. Proiectul a fost denumit de inițiatori situl de conservare etnografică ”Satul Cheia”.În continuare, poteca își schimbă direcția spre N, de-a lungul văii Brădeștilor, urcă în satul Brădești, pe culmea dealului, apoi continuă pe un drumeag de-a lungul satului răsfirat Valea Poieni, până deasupra rezervației Vânătările Ponorului, lângă o troiță unde întâlnim BA - care străbate dolinele Bedeleului și Cheile Siloșului spre Colțești (cu Cetatea Trascăului). Numele de vânătări provine de la fâșiile vinete de pe stâncă, desenate de apele cascadei care se revarsă deasupra depresiunii (Cascada Dalbina), drenată subteran cu un fund plat pe care curge permanent sau temporar o reţea de ape. La ploi puternice, apa nu poate fi drenată rapid şi se formează un lac temporar, motiv pentru care aici este amenajat un balcon suspendat de belvedere.Revenim la troiță și coborâm prin pădure până aproape de peștera Huda lui Papară, înaltă de 35 m și lată de 4-5 m (peștera are o lungime măsurată de 2200 m). Sifonul de Ia capăt a împiedicat traversarea până Ia Vânătare, ponorul unde 3 pâraie sunt înghițite de peștera Dâlbina.Peștera Huda lui Papară, înaltă de 35 m și lată de 4-5 m, are o lungime măsurată de peste 2000 m, fiind cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cu cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran din România, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa. În 2013 peștera a fost închisă cu poartă metalică și vizitarea a fost interzisă publicului care rămânea adesea blocat în peșteră și salvarea lor era problematică. Vechea pasarelă de acces a fost luată de viituri.De la Peștera Huda lui Papară, trecem de centrul de informare și coborâm la drumul de acces spre Mănăstirea sub Piatră, drum care ne conduce apoi de-a lungul defileului Valea Morilor, printre mai multe pensiuni, cabane și case vechi, locuite de moți din cele mai vechi timpuri. În cele din urmă ajungem în localitatea Sălciua de Jos, un alt sat specific Țării Moților.
Descriere
Traseul TA face legătura între Cheile Mănăstirii și Întregalde, depășind Cheile Râmețului pe Brâna Caprelor. Este un traseu aerian destul de dificil, ce necesită atenție sporită, cu peste 700 m diferențe de nivel, în cca. 6 - 7 h de drumeție. Periculos iarna!Pornim în traseu de la Cabana Râmeţ, accesibilă pe drumul dinspre Teiuș care însoțește pârâul Geoagiului și trece de Cheile Mănăstirii, ce se ivesc ca o poartă de intrare în Munții Trascău. Aspectul zimţat, ca nişte colţi şi ace, mărginite de versanţi care se continuă spre bază cu grohotiş, i-au oferit în anii ’80, dreptul de desfășurare a câtorva finale ale CM de Alpinism. Suntem însoțiți de marcajele CA - ce traversează Cheile Râmețului prin apă și CG - spre Poiana cu narcise Tecșești.La cca 2.5 km de Mănăstirea Râmeț, una dintre cele mai vechi așezăminte de acest fel din Transilvania, lăsăm CG la stânga (peste Muntele Cetii), trecem de ultimele cabane, câteva case vechi și intrăm în tărâmul sălbatic al Cheilor Râmețului.Spre deosebire de traseul CA care parcurge cheile prin apă, TA urcă abrupt pe versantul stâng (dreapta cum urcăm), pe Brâna Caprelor, cu o cățărare asistată de un cablu de oțel. Lângă o cruce este amplasată și o tablă care ne avertizează că traseul este periculos și este indicat numai turiștilor experimentați, obișnuiți cu cățărări pe stânci.Continuăm pe versantul stâncos al cheilor, urcând pe alocuri la 100 m deasupra pârâului. Există mai multe locuri de belvedere, iar priveliștea asupra cheilor este minunată. După ce depășim sectorul de chei, coborâm cu atenție pe grohotiș, la satul izolat Cheia, unde doi tineri inimoși au demarat un proiect de reamenajare și recondiționare a caselor tradiționale, cu obiecte vechi, în care se poate locui la fel cum se trăia aici în urmă cu 100 de ani. Proiectul a fost denumit de inițiatori ”situl de conservare etnografică Satul Cheia”.În centrul satului, cele două trasee se despart (cel prin apă și pe Brâna Caprei). TA urmează direcția S, traversează pârâul pe o punte și continuă aproape de Cheile Piatra Bălţii, scurte dar frumoase, eclipsate de mult mai cunoscutele chei ale Râmețului. În patul albiei sunt prezente marmite torențiale în care, în perioadele secetoase, apa râului băltește, de unde și denumirea dată de localnici.Câștigăm rapid altitudine și continuăm aproape de Cheile Pravului, o zonă sălbatică, rar umblată de turiști, cu abrupturi și piscuri izolate care pot fi o adevărată provocare pentru cățărători. Pe stânga Pârâului Pravului, în zona satului Boțani, se găsesc trei peșteri, dintre care Peștera cu Ape, cea mai însemnată, este străbătută de un curs subteran ce cade în cascade și care a generat marmite torențiale.Urmăm apoi drumul care străbate, rând pe rând, cătunele Boțani - cu mai multe case răsfirate, Dealul Geoagiului și Modolești, și ajungem la drumul județean spre Întregalde, loc unde reîntâlnim CG venind din Cheile Întregalde.
Descriere
Traseul PR face legătura între Cheile Mănăstirii și Pădurea Sloboda, un ținut piemontan care mustește primăvara de peisaje verzi, în timp ce toamna cucerește privirile prin culori fermecătoare. Este un traseu destul de solicitant, cu peste 500 m diferențe de nivel, în aprox. 4 - 5 h de drumeție, care poate fi parcurs și cu MTB. Pornim în traseu de la Cabana Râmeţ, accesibilă pe drumul dinspre Teiuș care însoțește pârâul Geoagiului și trece de Cheile Mănăstirii, care se ivesc ca o poartă de intrare în Munții Trascău. Aspectul zimţat, ca nişte colţi şi ace, mărginite de versanţi care se continuă spre bază cu grohotiş, i-au oferit în anii ’80, dreptul de desfășurare a câtorva finale ale CM de Alpinism. Ne îndreptăm spre Mănăstirea Râmeț, una dintre cele mai vechi așezăminte de acest fel din Transilvania și pătrundem prin scurta Cheie a Mănăstirii (amenajată cu panouri), ce s-a format prin tăierea de către pârâul Râmeț a crestei de calcar care culminează în Vârful Pleșa Râmețului și Vârful Prisaca Geoagiului, de un farmec pitoresc.La capătul Cheilor Mănăstirii se desprinde un drum precar care urcă în satul Râmeţ,, sus pe deal. Ascensiunea cumulează aprox. 500 m diferenţă de nivel, fiind una solicitantă. Efortul depus ne este răsplătit de peisajul înconjurător, cu Pleșa Râmețutui și stâncăria Cheilor Râmețului, Mănăstirea Râmeţ, Fața Pietrii ș.a.m.d. În zonă există și alternativa unei poteci urmărind șirul de stâlpi de curent, care ne ghidează Ia escaladarea Vârfului Pleșa Râmețului, punct dominant al zonei, ce conferă un peisaj de excepție.Din satul Râmeț urmăm drumul modernizat spre Aiud prin frumoasa pădure Sloboda, rezervație botanică de interes național. La capătul traseului se ajunge la fosta Cabană Sloboda, tăind serpentinele drumului sau paralel prin pădure. Marcajul este anemic, dar existența drumului destul de intens circulat nu pune probleme de orientare. Acest traseu, în forma actuală, este destul de rar utilizat, deoarece Cabana Sloboda nu mai e funcţională.
Descriere
Traseul CG face legătura între Cabana Râmeț și localitatea Ampoiţa, traversând Trascăul de la N la S, pe un itinerariu pitoresc care vizitează rând pe rând Poiana cu Narcise Tecșești, Cheile Întregalde, Platoul carstic Ciumerna, Iezerul Ighiel ș.a Este un traseu lung, destul de solicitant, cu peste 2000 m diferențe de nivel, în cca. 18 - 19 h de drumeție. Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii. Pornim în traseu de la Cabana Râmeţ, accesibilă pe drumul dinspre Teiuș care însoțește pârâul Geoagiului și trece de Cheile Mănăstirii, ce se ivesc ca o poartă de intrare în Munții Trascău. Aspectul zimţat, ca nişte colţi şi ace, mărginite de versanţi care se continuă spre bază cu grohotiş, i-au oferit în anii ’80, dreptul de desfășurare a câtorva finale ale CM de Alpinism. Suntem însoțiți de marcajele CA - ce traversează Cheile Râmețului prin apă și TA - spre Întregalde, pe Brâna Caprelor. La cca 2.5 km de Mănăstirea Râmeț, una dintre cele mai vechi așezăminte de acest fel din Transilvania, lăsăm în față potecile ce intră în Cheile Râmețului și cotim stânga (S) pentru a ajunge la TecșeștiO potecă anevoioasă, prin pădure, pe un bot de deal, care folosește uneori porţiuni dintr-un drum forestier, ne conduce la o troiţă de lemn, de unde coborâm în sat. De aici urcăm în șaua dintre Piatra Cetii și Muntele Cetii, la intersecția cu TR care coboară aici de pe Vf. Piatra Cetii (1233 m). Continuăm spre E către gospodăria Avram (fostă Petric), în jurul căreia primăvara găsim narcise. Poienile cu narcise de la Tecșești este o rezervație naturală, de tip botanic, care conservă și ocrotește o specie de narcisă, numită de localnici rușculiță. În ultimii ani, datorită reducerii păşunatului, s-a constatat o creştere semnificativă a apariţiei narciselor pe păşunile din Tecşeşti.Din livadă coborâm abrupt pe firul Pârâului Cailor, în Valea Galdei, la drumul județean care ne conduce pe cca 13 km, prin localitățile Modolești, Întregalde și Necrilești, depășind o serie de chei care dau farmec acestui drum auto. Primele pe care le traversăm sunt Cheile Întregalde, în inima Munților Trascău, cu versanţi golaşi, vârfuri sub formă de turnuri, creste, grote, blocuri calcaroase şi grohotişuri îmbinate cu pajişti de stâncărie. Proporţiile sunt pe măsură. Rezervaţia naturală Cheile Întregalde se întinde pe o lungime de 800 m şi prezintă două mari vârfuri calcaroase, Plaiul (1.174 m, în partea nordică) şi Pleşa Caprei (1.139 m, în partea sudică). Ambele sunt resturi ale unui vechi platou, în care apa Gălzii a săpat această trecătoare gigantică, specifică reliefului carstic al Apusenilor.Dincolo de comuna Întregalde, traseul continuă pe drumul carosabil de pe Valea Găldiței, peste podul văii lviniș, prin Cheile Găldiței și Cheile Turcului. Complexul de chei format dintr-un relief pitoresc de creste, ţancuri şi abrupturi sculptate în calcar este situat în bazinul superior al Găldiței și deține statutul de rezervație naturală. Frumusețea locului impresionează prin alternanța dintre versanții abrupți și pâlcurile de fag în amestec cu gorun, pășuni și fânețe.De la Necrilești urcăm în direcția SV până pe platoul carstic Ciumerna, la intersecția cu magistrala BR a Apusenilor - sectorul Trascăului. Relieful carstic al platoului Ciumerna ne scoate în față doline și crovuri, iar cu puțin noroc putem găsi și niște peșteri foarte puțin umblate. Stâlpii noi de marcaj ne ajută să păstrăm drumul cu ușurinţă, iar după mai puțin de 1 km, ajungem la intersecția cu marcajul CA - un alt traseu cu mari satisfacții din Trascău (legătura cu Vf. Dâmbău, cel mai înalt din Munții Trascău)Coborâm prin pădure, pe albia unui pârâu secat, până la Iezerul Ighiel, cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România. Lacul are o culoare frumoasă, iar locul în care este așezat, între culmi împădurite, îi dă un farmec aparte. După o pauză binemeritată lângă lacul turcoaz, lăsăm CA și continuăm spre S, urcând pe unul din drumurile folosite la transportul lemnelor. Ajungem la o poiană cu fenomene carstice, apoi coborâm la Pârâul Braicului. De aici urmează urcarea până în șaua de unde se poate vizita Vf. Prislopului (1032 m), cu vedere spre Lunca Ampoiței. De sub vârf coborâm spre SE pe un drumeag, depășim niște pâlcuri de case și după cca. 1 km, ajungem la biserica din Lunca Ampoiţei. De aici urmăm drumul comunal care traversează Cheile Ampoiţei și localitatea Remetea până în Ampoiţa. Cheile Ampoiţei conservă un permanent spaţiu de cercetare pentru speologi, iar lungimea cheilor este de 1.300 m, despărţite în trei sectoare, cu pereţii înalţi, până la 100 m. Satul Ampoița pare rupt de lume, flancat de o parte și de alta a râului ce-i poartă numele, de două formațiuni stâncoase spectaculoase: Calcarele Ampoiței, aproape de intrarea în sat, și Piatra Boului.
Descriere
De la Cheile Mănăstirii, traseul BR traversează câteva culmi domoale, coboară la drumul care urca pe fundul văii prin Cheile Tecșesti, continuă prin localitatea Răicani și urcă la intersecția cu TR - care vizitează cele mai frumoase obiective din zonă: Băile Romane din Cheile Cetii, Vârful Piatra Cetii și Poiana cu Narcise Tecșești. Rezervația naturală Piatra Cetii se remarcă printr-o mare diversitate floristică, cu specii care necesită ocrotire. Piatra Cetii constituie de asemenea un obiectiv turistic datorită detaşării sale ca înălţime faţă de culmile din jur, bine vizibilă dinspre Valea Mureşului. Cel mai înalt punct al masivului este Vârful Piatra Cetii (1233 m). De aici se văd Piatra Bulzului şi Piatra Craivii, următoarele obiective pe care le vizitează traseul BR.Trecem Defileul Gâldei, continuăm pe albia pârâului Bulz, apoi pe o potecă care urcă pe o culme de unde putem admira silueta fotogenică a Pietrei Bulzului. După ce trecem pe lângă mai multe adăposturi folosite de crescătorii de animale și ajungem aproape de Vf. Piatra Craivii (1078 m). Dacă mulți urcă pe Piatra Craivii strict pentru priveliști, există, totuși, câțiva care merg acolo doar pentru că le place istoria. Pe Piatra Craivii, la baza versantului, se află cetatea dacică Apoulon, găsită accidental în timpul unor săpături arheologice, acum peste 50 de ani.Următorul obiectiv de interes este platoul carstic Ciumerna, cu două vârfuleţe împădurite care străjuiesc lacul Iezerul Ighiel, cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România. Lacul are o culoare frumoasă, iar locul în care este așezat, între culmi împădurite, îi dă și mai mult farmec. Relieful carstic al platoului Ciumerna îți scoate în față doline și crovuri, iar cu puțin talent poți găsi și niște peșteri foarte puțin umblate.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
