Apartament·Târgu Secuiesc·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
FROM
388 lei/ night
Double room · 2 persons
|
Optional breakfast
Hot tub and sauna
3,000 sqm courtyard
Local hosts
Unit type
Apartament
Capacity
2 rooms · 8 guests
Check-in / Check-out
15:00 - 18:00 Este posibil și self check-inul la unitatea de cazare, prin urmare se poate întâmpla ca administratorul cazării să nu fie prezent la check-in. · până la 12:00
Host
SZÉKELY J. ERIKA ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ
ABOUT THE PROPERTY
An oasis of peace between mountain ridges
Aħna qegħdu nitraduxu dan il-kontenut. Jekk jogħġbok urieħu lura aktar tard.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Stone House Târgu Secuiesc
COMFORT & FACILITIES
What you will find at Stone House Târgu Secuiesc
Comfort and relaxation
Wood-burning fireplace in the main living room
Heated cedar wood hot tub (on request)
Dry sauna with pine aromas
Rustic gazebo and panoramic terrace
Rooms and bathroom
Private bathroom in each room with walk-in shower
Hotel-quality satin cotton linens
Hair dryer, soft towels and included toiletries
Ergonomic memory foam mattresses
Kitchen and dining
Cooking and kitchen
Espresso machine with homemade bean coffee
Covered grill / barbecue and cauldron area
Generous dining hall for all guests
Connectivity and workspace
High-speed fiber optic Wi-Fi (300 Mbps)
Desk / quiet space for remote work
Smart TV with Netflix / cable channels
Excellent mobile signal for all carriers
Outdoor
3,000 sqm courtyard surrounded by pine trees
Free private parking on the property grounds
Deck chairs and lawn beach area
Direct access to mountain trails behind the courtyard
Baby cot availableTowelsDetector de monoxid de carbonAparat de cafea/ceaiStoveRefrigeratorUstensile de bucătărieTVCanapeaPrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
Baby cot availableTowelsUmerașeÎncălzire prin pardosealăAparat de cafea/ceaiStoveRefrigeratorSobă de teracotăUstensile de bucătărieTVPrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
FROM388 lei / night
PRACTICAL INFORMATION
House rules and policies
Check-in and Check-out
Sosire între 15:00 - 18:00 Este posibil și self check-inul la unitatea de cazare, prin urmare se poate întâmpla ca administratorul cazării să nu fie prezent la check-in., plecare până la ora până la 12:00. Gazdele vă întâmpină personal.
Children and extra beds
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Pets
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Quiet and parties
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
WHAT IS AROUND
Six places worth the trip
Step out and you are on the road. Here are the most important landmarks in the area, with calculated distances and estimated driving times.
Descriere
Traseul TR leagă Cabana Muntele Roşu de Curmătura Stânii (creasta principală). Un urcuș destul de solicitant, cu peste 600 m diferențe de nivel, în cca. 3 - 4 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme. Nu pune probleme de orientare.TR pornește de la cabana Muntele Roşu (1280 m) - închisă momentan (într-un litigiu, se va deschide după soluționare). În poiana cabanei ajung traseele BG - pe drumul auto, PA - pe V. Tâmpa și PR - dinspre Valea Berii. Urcăm prin poiana largă spre nord, apoi prin pădure spre obârşia P. Roşu, trecând pe lângă stația seismologică și continuăm pieptiș pe un pinten înierbat spre obârşia P. Fugarilor. Poteca ține piciorul sudic domol al Muntelui Roşu, ocolind vârful Muntele Roşu (1766 m) și ajunge în punctul „La Răscruce” (1805 m), unde întâlnim traseul CR - ce străbate creasta Zăganu-Gropșoarele dinspre Cheia. Tot aici ajunge și varianta TG - prin Cheile Pârâului Alb.De aici urmăm poteca marcată cu stâlpi metalici ce coboară de-a lungul pajiştii alpine a culmii Gropșoarele (150 m D-). În şaua Gropşoarele, TR lasă în stânga CR spre Cabana Vf. Ciucaș și coboară spre est (230 m D-), pe Culmea Albele, până la Curmătura Stânii.Priveliștea din Șaua Gropșoarele (1663 m) este pur și simplu minunată. În condiții de vreme bună și vizibilitate, avem perspective deosebite asupra crestei Gropșoarele - Zăganu cu colții stâncoși și asupra Muntelui Chirușca. În perioada mai-iunie, ne putem bucura de un covor de rhododendroni (bujori de munte).
Descriere
Traseul BR este o variantă rapidă de acces din Poiana Stânii spre Pasul Boncuța. Un traseu ușor, potrivit și pt MTB, pentru a urca mai departe spre Colții Boncuței. Marcajul pornește din capătul de sus al Poienii Stânii, lasă în față drumul forestier ce duce în Cheile Văii Stâni şi urmează drumul forestier ce urcă în direcția E-NE spre pasul Boncuţa (marcaje rare, inexistente) pentru aprox 2 km. În Pasul Boncuța întâlnim capătul estic al traseului de creastă BR.
Descriere
Traseul TG leagă Poiana Stânii de pajiștea alpină a culmii Gropșoarele (Șaua „La Răscruce”), în aprox. 2 - 3 h, prin cheile Pârâului Alb. Un traseu dificil, solicitant, potrivit celor obișnuiți cu peste 600 m diferență de nivel, pe văi sălbatice cu pereți înalți și săritori. Zonă frecventată des de urși (posibilă viitoare rezervație cinegetică). Până la cota 1160, locul de unde pornește marcajul TG, trebuie să urcăm din Poiana Stânii, pe Drumul Vânătorilor (valea P. Alb) - pe marcaj TA, aprox. 1 h. Lăsăm mașina pe DN1A în zona Păstrăvăriei din partea de jos a Poienii Stânii.La scurt timp după ce intrăm pe vale, pătrundem în Cheile Pârâului Alb, lungi de cca. 300 m şi înalte de 70-100 m pe alocuri. Valea urcă sinuos printre pereţii stâncoși printr-o zonă sălbatică, plină de vegetație, frecventată de animale. În zonă sunt prezente și două peșteri de interes carstic: Peștera Mică, pe versantul estic al Muntelui Zăganu și Peștera Aven, în amonte de intrarea în chei. Pe măsură ce înaintăm, pereții încep să se mai domolească, valea devine puțin mai largă, iar panta se micșorează. Intrăm apoi în Cheile Mici ale Pârâului Alb, de doar 100 m, dar la fel de spectaculoase. Continuăm prin păduri umbrite şi poieni luminoase pline de vegetaţie. Lăsăm în stânga o vale care vine de sub pereţii Zăganului (potecă nemarcată până sub Vf. Gropșoarele) și continuăm pe firul îngust al văii Pârâului Alb. În două locuri, valea are mai puţin de un 1 m lăţime şi e necesară atenţie crescută la depăşirea săritorilor. Continuăm apoi pe firul sec al văii, pe sub Culmea Stâncoasă şi ieșim la pajiştea alpină, străbatem o porțiune de tufe de jnepeni şi ienupăr mărunt și ajungem în punctul „La răscruce” (1805 m), unde întâlnim traseul CR - ce străbate creasta Zăganu - Gropșoarele dinspre Cheia și varianta TR - dinspre Cabana Muntele Roşu.
Descriere
Traseul TA leagă Poiana Stânii de traseul de creastă Zăganu-Gropșoarele, sub Vf. Zăganu. Deși scurt, este un traseu solicitant, cu peste 700 m diferențe de nivel, în cca. 2-2.5 h de drumeție. Iarna, urcarea finală poate pune probleme. TA pornește de la casa de vânătoare din Poiana Stânii în direcția NV pentru cca. 500 m până la intersecția cu drumul forestier de pe valea Pârâului Alb (Drumul Vânătorilor). De aici ținem drumul de exploatare ce urcă pe versantul stâng al văii şi după cca. 1,6 km, ajungem lângă un foişor de vânătoare. Aici pornește marcajul TG - care străbate Cheile Pârâului Alb spre șaua "La Răscruce", o altă variantă de a urca în creastă. De la foișor continuăm pe valea seacă a Pârâului Sterp, întâlnind un izvor temporar pe lângă care vom urca continuu pe o pantă mare (circa 40%), pentru 1 km (400 m D+). Ajungem în căldarea superioară a Pârâului Sterp, plină de arbuşti înalţi, apoi urcăm în serpentine înguste spre partea stângă, până în punctul cel mai de jos al buzei căldării Vf. Zăganu, unde întâlnim traseul de creastă BR - spre Poarta de Aramă.
Descriere
Traseul PR leagă V. Berii de Cabana Muntele Roşu, în urcare pe cursul Pârâului Roşu. un traseu scurt dar destul de solicitant, pe 200 m diferență de nivel, în cca. 1 - 1.5 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme. Ajungem pe V. Berii dinspre satul Cheia, pe marcaj CA. De la Podul Berii urcăm pe vâlcelul / cursul Pârâului Roşu 1, 9 km (aprox. 170 m D+), până la 1240 m alt, apoi ne angajăm într-o urcare pe o pantă accentuată, ieșind în capătul sudic al cabanei Muntele Roșu. Cabana este închisă momentan (într-un litigiu, se va deschide după soluționare). Din această poiană pornesc alte 2 trasee: TR spre Curmătura Stânii, peste M. Roșu și Culmea Gropșoarele şi varianta PA - spre satul Cheia, pe la izvoarele V. Tâmpa (prin Poiana Gropșoarele). Se poate face un popas la Cabana Muntele Roşu sau la Cabana Silva (spre est, la cca 250 m).
Descriere
Traseul TR face legătura între Lunca Jariștei și Lacul Vulturilor sau “Lacul fără Fund” - cel mai cunoscut obiectiv din Munții Siriului. Un traseu lung, dificil la pas, cu peste 1500 m diferențe de nivel, în cca 8 -9 h de drumeție, accesibil și pentru cicloturism.Pornim din DN 10 Buzău - Braşov, din dreptul localității Muşceluşa, loc marcat de un panou cu harta (eronată!) a traseelor. Urmăm drumul forestier lung (13 km) și întortocheat spre Gura Milei, ce face conturul unui golf al lacului Siriu, urcând pe Plaiul Caprei, una din culmile nordice ale muntelui Monteoru. Trecem de câteva izvoare, apoi ținem aproape de apele râului Siriu, trecând prin Cheile Bisericii, de sub Piatra Bisericuța. La Gura Milei, traversăm apele Siriului pe un pod, depășim un loc de campare marcat de o hartă și ne încadrăm la dreapta, pe un drum forestier care urmărește apele P. Milea, încadrat de Culmea Milea şi de Culmea Blojii. În capătul drumului forestier ne orientăm spre dreapta, traversăm pădurea, două poieni și după aprox. 1 h ieșim la golul alpin. Pe acest sector întâlnim marcaje vechi TA. În aprox. 15 min ajungem la Lacul Vulturilor, cu cabana de vânătoare omonimă (nu este deschisă circuitului turistic).Lacul Vulturilor sau “Lacul fără Fund”, cum îi mai spun localnicii se află în cadrul unui triunghi determinat aproximativ de localităţile Crasna - jud. Covasna, Chiojdu - jud. Buzău şi Tabla Buţii din jud. Prahova. Lacul Vulturilor este unul dintre obiectivele turistice cele mai îndrăgite din Munţii Siriului (1.420 m), situat pe partea estică a versantului Mălâia (1662 m) - - cel mai înalt din Masivul Siriu. La baza abruptului Mălâia se găsesc două locuri de popas, fiecare într-o mică depresiune. În prima găsim Cabana şi Lacul Vulturilor, în cea de-a doua se află zona mlăștinoasă Lacul Sec. În trecut, Lacul Sec avea caracteristici similare Lacului Vulturilor, dar izvorul de alimentare al lacului a secat. În preajma acestei zone, la Colții Măgăreții, pe stânci, pot fi văzute capre negre.
Descriere
Traseul CR leagă Poiana Stânii de Pasul Tabla Buții, peste Plaiul Cetății. Un traseu relativ ușor, fără mari dificultăți, cu aprox. 350 m diferențe de nivel, în cca. 1.5 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme. CR se desprinde din partea de jos a Poienii Stânii, din marcajul BA la dreapta și urcă pe culmea Plaiului împădurit al Cetății. După aprox. 800 m, cotim stânga, pentru a urca uşor prin pădurea de foioase. De-aici poteca formează o curbă la dreapta şi apoi alta la stânga pentru a urca încă aprox. 700 m (100 m D+) până la Plaiul Boncuţa, capătul estic al traseului de creastă BR. Urmăm drumul de exploatare, comun cu BR, prin păşunea alpină până ajungem în şaua Tabla Buţii (1326 m alt). Din acest punct, marcajul Bandă Roşie face legătura cu munţii Tătaru și munții Siriu, continuând astfel traseul transcarpatic.
Pasul Bratocea - Vârful Ciucaş - Pasul Tabla Buţii
Descriere
Traseul BR străbate creasta principală a masivului, din Pasul Bratocea spre Pasul Tabla Buții, trecând peste Vf. Ciucaș. Este un traseu dificil, de aprox. 21 km, cu peste 1200 m diferențe de nivel, în cca. 9-10 h de drumeție. Iarna, urcarea spre vf. Ciucaș - Tigăile Mari este recomandată doar turiştilor bine antrenaţi, cu echipament adecvat. Pe vreme potrivnică, există porțiuni unde orientarea se face dificil (mai ales pe ceață), care necesită experiență.Munții Ciucaș, parte a Carpaților de Curbură din Carpații Orientali, au o suprafață relativ restrânsă, dar deosebit de bogată în frumuseți naturale. Culmile lor împădurite se ridică mai întâi domol, apoi se umplu brusc de stâncării sculptate în fel și chip de forțele naturii. Cele mai multe din aceste forme le întâlnim în preajma Vârfului Ciucaș (1954 m), unde Tigăile Mari, Tigăile Mici, Babele la Sfat, Turnu lui Goliat, Mâna Dracului și alte stânci izolate ne vor cuceri instant. Ceva mai departe, spre SE, creasta ascuțită a Gropșoarelor și Zăganului cu Colții Zăganului fac deliciul drumețului ce trece prin Poarta de Aramă.Ciucașul e un munte al uriașilor încremeniți, un muzeu al figurilor de stâncă, o împărăție cucerită definitiv de vântul neobosit. Trebuie amintită și Culmea Bratocea, întinsă pe mai bine de 5 km, o înșeuare stâncoasă presărată și ea din când în când cu forme pitorești de tipul colților stâncoși (Sfinxul Bratocei și Colții Bratocei).Primăvara, pajiștile alpine și tufele bogate de smirdar, dau un colorit deosebit acestui masiv.Din Pasul Bratocea (1263 m), pornim spre nord spre culmea Bratocea, pe drumul ce conduce la releul TV, ieșind într-o poiană mare (Poiana Bratocea), unde se află și o stână. Privirea ne fuge spre NV, unde Colţii Bratocei marchează perspectiva. Izolat şi mic, parcă uitat în pădure, răsare și ‘Sfinxul Bratocei’, deasupra releului de televiziune.De la baza releului de transmisiuni (1460 m alt), continuăm prin pădurea de molid care treptat lasă loc păşunilor alpine. În stânga avem Colţii Bratocei (ce includ şi formaţiunile Sfinxul şi Porumbelul), un grup de stânci din conglomerat ca nişte căciuli ciobăneşti. Depășim Colții, apoi urcăm în serpentine într-o şa, locul de intrare în creasta propriu-zisă.Drumul marcat cu stâlpi metalici ne poartă printre două stânci de conglomerate (Porţile Bratocei), ocolim prin stânga un vârf de 1683 m, apoi un altul mai mic pe stânga şi după o uşoară urcare printre jnepeni, ajungem într-o şa de unde se vede partea cea mai înaltă a masivului, dominată de vârful Ciucaş şi de Tigăile MariCoborâm uşor, printr-o vegetaţie bogată în tufe de smirdar şi afin, ocolim Vf. Bratocea (1844 m), uşor în urcare peste culmea Tigăile Mici, pe versantul estic al culmii Bratocea şi ajungem în Șaua Tigăilor, unde întâlnim marcajele CR și TR . În față ni se prezintă semeț stâncile Turnul lui Goliat (Ciobanul cu Oile), apoi descoperim complexul de stânci Colţii Nitrii, care îmbracă versantul vestic al masivului.Urcăm agale spre Vf. Ciucaş, prin iarbă şi printre stânci, ocolind vâlcele ce coboară spre est în Valea Tigăilor, apoi urcăm continuu pe pășunea de sub vârf. Aici ajunge și marcajul CR dinspre Poiana Dălghiu. Privirea ne alunecă spre Valea Dălghiului, care îşi face loc la nord printre culmea Dobromir şi Măgura, iar în plan apropiat, creasta se arcuiește domol spre est, prelungindu-se cu munţii Urlătoarea şi Strâmbu (cca. 1400 m alt).Poziţia centrală a Vârfului Ciucaş şi izolarea masivului faţă de munţii înconjurători, mai scunzi, fac perspectivele largi spre toate zările. În zilele senine, apar în depărtare, peste Țara Bârsei, coamele munţilor Perşani, Baraolt şi Bodoc, străjuite de munţii Ciuc și Nemira, iar la vest, culmea ascuţită a Pietrei Craiului, răsare din spatele Postavarului şi Pietrei Mari.Din vârf coborâm pe un vâlcel (pe stânga crestei principale) până în şaua lângă în care se află „Babele la sfat”. Continuăm pe stânga Tigăilor Mari și ajungem în şaua largă de sub Tigăi. De aici poteca ocoleşte domol culmea, printre ienupări și afiniș, trecem de un mic lac temporar, ocolim stâna de sub Vf. Piscul cu Apă și ajungem la cabana Ciucaş (1600 m), una din cele mai cochete cabane din țară - necesită rezervare din timp. Aici ajung mare parte din traseele din sudul și estul masivului.Continuăm spre şaua Chiruşca, ocolind văiugile seci de la obârşia Văii Berii. Poteca de creastă a Culmii Gropşoarele - Zăganu (marcaj CR) rămâne în dreapta, în timp ce BR coboară prin pădurea de conifere,.la o poiană cu o frumoasă panoramă a munţilor Siriu. De-aici ajungem la Izv. Hoţului, iar apoi începem o uşoară urcare până la stâna de sub Curmătura Stânii, pe care o lăsăm pe stânga, continuând urcarea.Din Curmătura Stânii ne bucurăm de perspectiva asupra culmii Piatra Laptelui, un mic masiv de calcar albicios aflat în apropiere, apoi lăsăm în dreapta BA (traseul prin Cheile Văii Stânii) și urcăm culmea Văii Stânii, lungă de aprox 4 km, pe la izvoarele V. Albiile, trecând de un grup izolat de stânci - Colții Boncuței.DIn capătul de sus al poienii Boncuţa, coborâm printre urmele de căruţă, până în în Pasul Boncuța, unde găsim o variantă a traseului BR - spre Poiana Stânii. Continuăm pe drumul de exploatare care urcă pe Plaiul Boncuţa spre Pasul Tabla Buţii - legătura cu munţii Siriu, continuând astfel traseul transcarpatic.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
