Prezentare Camere de închiriat Floare de Maramureș 2 Sighetu Marmației
Bine ați venit la Camere de închiriat Floare de Maramureș 2 Sighetu Marmației
Obecnie tłumaczymy tę treść. Prosimy o powrót później.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Camere de închiriat Floare de Maramureș 2 Sighetu Marmației
Spații de cazare disponibile
Camera dubla
16 mp·1 pat matrimonial (160 cm)·2 persons
Wi-FiPrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
FROM390 lei / night
PRACTICAL INFORMATION
House rules and policies
Check-in and Check-out
Sosire între 16:00 - 20:00, plecare până la ora până la 11:00.
Gazdele vă întâmpină personal.
Children and extra beds
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți.
Pets
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Quiet and parties
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare.
Ore de liniște între 22:00 și 08:00.
Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
WHAT IS AROUND
Six places worth the trip
Step out and you are on the road. Here are the most important landmarks in the area, with calculated distances and estimated driving times.
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Dificil · 5:30h17.5 km
sat Hărniceşti - sat Breb - intersecţie traseul BR-CR
Descriere
Traseul CR face legătura între satul Hărniceşti și Creasta Cocoșului, cu derivații spre alte câteva destinații frumoase din ținutul Mara-Cosău-Creasta Cocoşului, cum sunt Rezervaţia Naturala Tăurile şi Turbăria de la Hoteni, Tăurile Morărenilor și Tăurile Chendroaiei. Un traseu r dificil din prisma lungimii, cu peste 900 m diferențe de nivel, în cca. 5 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.Odată ajunși în satul Hărniceşti, ne aflăm în ținutul Mara-Cosău-Creasta Cocoşului, o destinație turistică a Maramureșului istoric, cu 12 sate tradiționale, experienţe autentice, departe de stresul citadin. Proiectul de dezvoltare a zonei, derulat în urmă cu câțiva ani, a îmbunătățit infrastructura turistică, iar aici găsim primul indicator spre Tăurile de la Hoteni.Rezervaţia Naturala Tăurile şi Turbăria de la Hoteni, numită și „Tinoavele plutitoare de la Hoteni” grupează pe 2,51 ha, trei lacuri și o mlaștină, cu o importanță deosebită pentru biologi, ecologiști și nu numai. Particularitatea lor constă în stratul de turbă care plutește peste un strat de apă, cu floră și faună specifice zonelor umede, între care plante carnivore – care au supraviețuit, spun biologii, erei glaciare – 150 de specii de alge, specii de pești unice în zonă și, de necrezut, broaște țestoase de apă dulce. La începutul verii, peisajul este completat de o plantă asemănătoare unui ghem de vată, Bumbăcărița. Aici se întâlnesc și două plante carnivore, roua cerului și otrățelul de baltă.Din satul Hoteni urmăm drumul asfaltat spre Breb, unde găsim gospodării tradiționale dar și moderne: porți și case de lemn, grădini pitorești cu pomi fructiferi, crânguri cu arini și aluni, bisericuța din lemn veche din sec. XVI-lea, moara și vâltoarea din centrul satului. Prințul Charles a rămas îndrăgostit de aceste locuri, drumuri și poteci șerpuite care te ademenesc să rămâi îni această lume autentică, măcar pentru câteva zile.Din sat traseul CR urmează un drum pietruit pe Valea Caselor, care apoi devine drum de care, prin fânațele satului, dublat de un marcaj pentru cicloturism. După aprox. 5 km ajungem la derivația dus-întors spre rezervația naturală Tăul Morărenilor. „Tăul Brebului” cum îi zic localnicii, s-a format printr-o alunecare de teren şi are o formă aproape circulară, cu un luciu de o rară frumusețe. În zilele senine Creasta Cocoșului se oglindeşte în tău. Și aici întâlnim floră și faună specifică, care au evoluat diferit de „rudele” lor din exterior. Ca particularitate, lacul este singura locație din țară unde cresc la un loc trei specii de arin. Malul este un covor compact de mușchi iar în apă putem identifica buhaiul de baltă cu burtă galbenă, broasca roşie de munte, raţa sălbatică mare, şopârla de munte, vipera ș.a.Continuăm traseul și urcăm continuu spre zona alpină a masivului, la Drumul Măriuții -vechiul drum al trăsurilor imperiale Maria Teresa. În Poiana cu Arini găsim izv. Fântâna Rece, ne potolim setea și străbatem apoi o zonă defrișată, unde marcajul lipsește. Ținem V până la liziera pădurii, cu Tăurile Chendroaiei, situate sub Creasta Cocoșului. Tăurile de sub Gutâi cum le spun localnicii,, sunt două ochiuri de apă de dimensiuni mici, reminiscenţe ale unui fost lac, care prin colmatare și înmlăștinire s-a transformat într-un tinov. Interesant este faptul că în acest ecosistem, datorită lipsei oxigenului şi a formării turbei, plantele moarte din tinov nu se descompun. Tinovul este bombat, înalt de cca 4 m și grosimea turbei ajunge până la 8 m. Zona este înconjurată de păşune şi mai apoi de pădure, fiind foarte pitorească.De aici continuăm aprox 1 km până la intersecția cu traseul de creastă BR care vine din Pasul Gutâi (legătura cu Munții Igniș) și continuă spre Munții Lăpușului.
Descriere
Traseul CA face legătura între vatra satului Mara și Creasta Cocoșului, o grupare de stânci crenelată de vânt și ploaie, cu o proeminență stâncoasă impunătoare față de relieful înconjurător, impresionantă prin dimensiune. Un traseu relativ ușor, dar cu peste 900 m diferențe de nivel, în cca. 3.5 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.Odată ajunși în satul Mara, ne aflăm în ținutul Mara-Cosău-Creasta Cocoşului, o destinație turistică a Maramureșului istoric, cu 12 sate tradiționale, experienţe autentice, departe de stresul citadin. Traseul CA iese din sat, șerpuind pe ulița asfaltată și îngustă, printre gospodării pitorești. Când asfaltul se termină, ținem Valea Hopşia pe drum forestier însoțit și de marcaje de cicloturism ( „C” – albastru).Urcăm uşor, până într-o poiană lungă şi lată. De aici direcția se schimbă, iar marcajele (destul de vechi) ne conduc pe un drum îngust sub Creasta Cocoșului. De aici traseul urmează un drumeag superb care arată ca un tunel natural de vegetaţie. După ce ieşim deasupra pădurii, trecem pe lângă anexele a două stâne, regăsim marcajul cicloturistic, admirăm Creasta Cocoşului pe fundal și continuăm până la intersecția cu traseul de creastă BR care vine din Pasul Gutâi (legătura cu Munții Igniș) și continuă spre Munții Lăpușului. Urcăm susținut la golul alpin de sub Creasta Cocoșului, un masiv spectaculos ca formă și extrem de fotogenic, cu numeroase trasee de căţărare amenajate. Putem urca în câteva puncte sigure pe creastă, de unde, în zilele cu vizibilitate bună, admirăm culmile Munţilor Rodnei, Ţibles sau Maramureşului, depresiunea Maramureşului, platoul Ignişului ș.a.
Descriere
Traseul TA face legătura între satul Breb și Creasta Gutâiului, recent amenajat, cu priveliști frumoase către zona Trei Apostoli şi Vârful Gutâi. Un traseu dificil, recomandat și pentru alergare montană, cu o ascensiune susținută de peste 900 m diferență de nivel, în cca. 4 h. Iarna, pe zăpezi mari, este greu de parcurs fără echipament adecvat (colțari).Odată ajunși în satul Breb, ne aflăm în ținutul Mara-Cosău-Creasta Cocoşului, o destinație turistică a Maramureșului istoric, cu 12 sate tradiționale, experienţe autentice, departe de stresul citadin. De altfel, proiectul de dezvoltare a zonei, derulat în urmă cu câțiva ani, a îmbunătățit infrastructura de vizitare a zonei, iar aici găsim panouri informative şi o hartă a satului. Satul Breb este o destinație autentică în sine, cu gospodării tradiționale, dar și moderne, porți și case de lemn, grădini pitorești cu pomi fructiferi, crânguri cu arini și aluni, bisericuța din lemn veche din sec. XVI-lea, moara și vâltoarea din centrul satului, casele Prințului Charles, care a rămas îndrăgostit de aceste locuri, drumuri și poteci șerpuite care te ademenesc să rămâi îni această lume, măcar pentru câteva zile. Din sat, TA ne conduce pe uliţe, pe lângă o casă cu meşteşuguri tradiţionale și apoi urmărește un drum de pământ, prin fânațele satului, în urcare lină, spre Vârful Pietraru (808 m), până la care se depășesc două stâne. La liziera pădurii găsim marcajul pe un exemplar impresionat de stejar, apoi continuăm în serpentine pe un drum forestier care ne conduce la Intersecția cu Drumul Măriuții, -vechiul drum al trăsurilor imperiale Maria Teresa.Versantul de sub Vf. Gutâi are o porțiune de doborâturi, ca urmare a exploatări forestiere recente dar și a furtunii din sept. 2017. Brazii marcați sunt de asemenea doborâți, totuşi, drumul a fost degajat şi poate fi urmat, mai sus, devenind potecă. Traversăm pădurea de foioase către o poiană, de unde avem o privelişte frumoasă către Trei Apostoli şi Vârful Gutâi. Apoi poteca se strecoară printre ienuperi și ne scoate în creasta Gutâiului, la intersecția cu traseul de creastă BR, pe care îl putem urma spre Creasta Cocoşului sau spre Trei Apostoli.
Descriere
Traseul BR favorizează accesul la principalele atracții montane din Munții Gutâi, Rezervația Creasta Cocoșului, Creasta Gutâiului (cu Bisericuța, Vf. Gutâi) și zona Trei Apostoli. Un traseu dificil, cu peste 1200 m diferențe de nivel, în cca. 5 - 7 h de drumeție. Iarna, pe zăpezi mari, este greu de parcurs fără echipament adecvat (colțari).Din Pasul Gutâi, de pe DN 18 (Baia Mare – Sighetul Marmaţiei), poteca intră în pădure, ocolește Vârful Măgura și ajunge pe platoul Gutâiului, în Poiana Boului, de unde putem admira Vârful Mogoşa, pârtiile de la Şuior și lacurile din apropiere. Întâlnim BA - care coboară spre Baia Sprie, apoi intersectăm vechiul drum al trăsurilor imperiale Maria Teresa - Drumul Măriuții - și ajungem la Masa Domnilor, locul unde convoaiele luau picnicul. Ținem drumul de plăci ce urmărește linia de înaltă tensiune, traversăm câteva pâlcuri de pădure și continuăm prin poieni, ghidați de siluetele Vârfului Secătura (1392 m) şi Creasta Cocoşului. Urcăm susținut prin pădure și ajungem la golul alpin de sub Creasta Cocoșului, un masiv spectaculos ca formă și extrem de fotogenic, cu numeroase trasee de căţărare amenajate. Putem urca în câteva puncte sigure pe creastă, de unde, în zilele cu vizibilitate bună, avem privelişti spre culmile Munţilor Rodnei, Ţibles sau Maramureşului, depresiunea Maramureşului, platoul Ignişului ș.a. De-aici direcția se schimbă, urmăm Creasta Gutâiului și depășim, rând pe rând, Bisericuța, Vârful Gutâi (1443 m) și stâncile Trei Apostoli / Gutâiul Mic (1398 m). Poteca coboară apoi accentuat, ajunge într-o șa unde întâlnește BG - varianta spre pârtiile Icoana (Cavnic) și continuă până în Pasul Neteda (1058 m). Între Trei Apostoli - Pasul Neteda, din loc în loc, avem priveliști frumoase spre vârful Mogoşa, Piatra Mălnaşului, orașul Cavnic și Pietrele Şoimului, răsplătind efortul acestui segment destul de lung și anevoios.
Valea Vișeului - Cabana Paltin - Cantonul Silvic Repedea
Descriere
Traseul TR face legătura între Valea Vișeului și Cantonul Silvic Repedea, pe unele din cele mai pitorești văi ale Maramureșului: Defileului Vișeului, Valea Bistra,Tomnatec s.a. Un traseu lung, cu peste 1500 m D+, în cca. 12-14 h de drumeție. Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii. Necesită cunoștințe bune de orientare în teren.Din centrul localității Valea Vișeului, aflată la confluența văilor Tisa şi Vişeu urmăm ulița asfaltată și ne îndreptăm spre Defileul Vişeului. Continuăm pe sub creastă Tocarnei, unde este amenajat un traseu tematic. Aproape de centrul localității Bistra cotim la stânga pe un drum de ţară, pe terasa Văii Vişeului, printr-o zonă cu case.Traseul urmează drumul de pe Valea Bistra cca 7 km, fără marcaj, ajungem la o primă poiană (Preluca lui Godean) și întâlnim poteca nemarcată care urcă la Vf. Polonica (1623 m), aflat pe granița cu Ucraina. La capătul poienii găsim marcajul și intrăm în pădure. Ieșim la o altă poiană, Preluca lui Ionaş, pe culmea ce desparte V. Bistra de V. Frumuşaua. Aici găsim o altă potecă nemarcată, care conduce peste Muntele Șerban, la Vf. Șerban (1794 m), flancat în apropiere de Muntele Pop Ivan (1936 m).Străbatem o nouă poiană și coborâm prin pădure la drumul larg ce urcă din satul Crasna Vișeului pe Valea Frumușeaua. După cca. 1,5 km ajungem la Cabana Parcului Natural Munții Maramureșului (Cabana Paltin), unde întâlnim varianta BG - spre Vârful Tomnatecul și Poiana cu Narcise, trecând pe sub Vf. Paltinului (1711 m).De la cabană facem dreapta, urmăm firul Văii Hutiuteanca printr-o zonă flancată de stânci și ajungem (după 4 km) în şaua dintre Vf. Certina şi Vf. Prislop (Șaua Tomnatecului). Pe această porțiune poteca este afectată de viituri și mulți arbori căzuți care fac dificilă orientarea. Din Șaua Tomnatecul urmăm marcajele BG ce coboară de la Poiana cu Narcise și continuăm pentru scurt timp prin pădurea de fag, până sub Vârful Certina.Traseul lasă BG în față (lângă o construcție pastorală veche din lemn) și coboară în serpentine, aval de borcutul din valea Tomnatecului (atenţie mare la poteca din această zonă!). După ce întâlnim o poiană de dimensiuni mari, trecem de o stână și începem o coborâre dificilă printr-o zonă cu tăieri, unde marcajul lipsește. Ajungem la un un drum forestier vechi și continuăm printr-o zonă mlăștinoasă, în paralel cu pârâul ce se varsă în Valea Tomnatec. Urmăm valea spectaculoasă, cu o mulțime de repezisuri și marmite; o coborâre dificilă printr-o zonă afectată de viituri, și după cca. 2,5 km ajungem la Valea Repedea, unde întâlnim BA - ce urcă din localitatea Repedea la Lacul Vinderel. Mai facem cca. 1 km până la Cantonul Silvic Repedea.
Descriere
Traseul TR este legătura între Lacul Bodi (Mogoșa) și Poiana Boului, în drumul spre Creasta Cocoșului. Un traseu scurt, în urcare ușoară, cu aprox. 300 m diferențe de nivel, în cca. 1.5-2 h de drumeție. Marcaj vechi și cvasiinexistent pe final.Traseul TR este parte a unui vechi traseu (BR) dinspre Baia Sprie către Complexul Turistic Șuior - Mogoșa și apoi spre Creasta Cocoșului. Odată ajunși lângă Hotel Cabana Mogoşa, ne putem bucura de priveliștea Lacului Bodi (Zânelor), peste care se întrezărește vârful Mogoşa. Continuăm pe malul estic, pe sub linia telescaunului vechi, ajungând la nişte măsuţe de picnic, de unde coborâm scurt prin pădure, apoi traversăm pârtia Șuior și urmăm un drum din apropiere, care ocolește clădirile complexului hotelier, pentru a ajunge la asfalt.Drumul ne conduce în drumul de plăci de beton (Drumul Măriuții) - vechiul drum al trăsurilor imperiale Maria Teresa, folosit apoi pentru exploatarea minieră Şuior, variantă care ocolește zona de doborâturi din pădure pe care merge marcajul TR (greu de parcurs). Ajungem la un drum de TAF și o poiană din care avem o priveliște frumoasă spre Vârful Mogoşa (1286 m) şi pârtiile de la Şuior. De aici urmează o zonă cu marcaje vechi și rare, unde poteca se poate pierde ușor, slab vizibilă. Ținem direcția N-NV și continuăm printre copaci solitari până deasupra unui mic refugiu salvamont, la intersecția cu marcajul BA - dinspre Baia Sprie. Putem continua spre Poiana Boului, apoi pe traseul de creastă spre Creasta Cocoșului.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
