Hotel·Ploiești·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
FROM
388 lei/ night
Double room · 2 persons
|
Optional breakfast
Hot tub and sauna
3,000 sqm courtyard
Local hosts
Unit type
Hotel
Capacity
5 rooms · 13 guests
Check-in / Check-out
14:00 - 22:00 · până la 12:00
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea!
Host
ACAPULCO DUPLEX SRL
ABOUT THE PROPERTY
An oasis of peace between mountain ridges
Estamos atualmente a traduzir este conteúdo. Por favor, volte mais tarde.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Hotel Acapulco Ploiești
COMFORT & FACILITIES
What you will find at Hotel Acapulco Ploiești
Comfort and relaxation
Wood-burning fireplace in the main living room
Heated cedar wood hot tub (on request)
Dry sauna with pine aromas
Rustic gazebo and panoramic terrace
Rooms and bathroom
Private bathroom in each room with walk-in shower
Hotel-quality satin cotton linens
Hair dryer, soft towels and included toiletries
Ergonomic memory foam mattresses
Kitchen and dining
Cooking and kitchen
Espresso machine with homemade bean coffee
Covered grill / barbecue and cauldron area
Generous dining hall for all guests
Connectivity and workspace
High-speed fiber optic Wi-Fi (300 Mbps)
Desk / quiet space for remote work
Smart TV with Netflix / cable channels
Excellent mobile signal for all carriers
Outdoor
3,000 sqm courtyard surrounded by pine trees
Free private parking on the property grounds
Deck chairs and lawn beach area
Direct access to mountain trails behind the courtyard
Friendly policies
Children welcome of any age
Baby cot and high chair (on request)
Pets accepted (on request)
Smoking is only allowed in outdoor areas
ACCOMMODATION SPACES
Choose the right room
Camera single cu duș
15 mp·1 pat single (90 cm)·1 persons
Air conditioningTowelsFlat-screen TVHair dryerAparat de cafea/ceaiMinibar (contra cost)Wi-FiWardrobeTVPrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
FROM388 lei / night
Camera dubla twin
18 mp·2 paturi single (90 cm)·2 persons
Air conditioningTowelsFlat-screen TVHair dryerAparat de cafea/ceaiMinibar (contra cost)RefrigeratorWi-FiWardrobeTVPrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
FROM388 lei / night
Camera dubla
20 mp·1 pat matrimonial (160 cm)·3 persons
Air conditioningTowelsFlat-screen TVArticole de toaletăAparat de cafea/ceaiMinibar (contra cost)Wi-FiTVWardrobePropriu/Proprie baieToilet (in bathroom)
Air conditioningTowelsFlat-screen TVHair dryerAparat de cafea/ceaiMinibar (contra cost)Wi-FiWardrobeTVCanapeaPrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
Descriere
Acest traseu face un circuit larg în munții Tătaru, urmând drumul de culme dinspre localitatea Măneciu-Ungureni. Un parcurs solicitant, cu aprox. 3500 m diferențe de nivel, pe cca. 52 km. Altitudinea maximă se înregistrează aproape de Vf. lui Crai (1471 m).Pornim de la barajul Lacului de Acumulare Măneciu și începem urcarea lungă și solicitată spre Culmea Buţii din munții Tătaru. Acest sector este însoțit de marcajul Cruce Albastră, însă traseul este evident. După ce depășim releele de telecomunicații de sub Vf. Telejenelului, continuăm urcarea, mai potolit, pe drumul de culme de pe Muchia Telejenelului.Trecem prin câteva poieni și plaiuri cu pășuni și stâne, apoi ajungem sub Vf. lui Crai, pe care putem urca dinspre nord, de lângă o troiță și un izvor. Deși are doar 1473 m, compensează prin priveliștile largi. Putem observa Zăganul, în spatele lui, o bucată din Ciucas și Munții Grohotiș. Observăm și lacul de acumulare de la Măneciu, de unde am pornit, clăbucetele Măneciului, Munții Siriu și Vf. Penteleu, bine individualizat.Mai departe, trecem de câteva construcții de beton, apoi coborâm pe sub Vf. Mănăilei spre culmea Tabla Buții, locul unde s-au purtat lupte în Primul Război Mondial. Stau mărturie tranşee, adăposturi, gropi ale obuzelor folosite în luptă și este amenajat Cimitirul Eroilor, cu mulți eroi necunoscuți, din păcate. Crucile împodobite cu cocarde tricolore aduc tribut ostașilor. Tot aici a fost amenajată o scenă, un mic altar, o tribună și un fel de bisericuță.În zilele noastre prin Pasul Tabla Buții sau Pasul Tătarilor, trec doar drumuri forestiere și poteci turistice, dar atât în Antichitate cât și în Evul Mediu, pe aici trecea o importantă cale comercială care unea centrul Munteniei cu cel al Transilvaniei, motiv pentru care în perioada medievală s-a construit în acest loc și o cetate (acum în ruine).Coborârea o facem în viteză spre Pasul Boncuţa, de unde începem un lung parcurs pe drumul pietruit de pe Valea Telejenelului. Drumul este însoțit de marcaje rare Cruce Galbenă, marcaj ce ne va călăuzi până la final. După ce trecem pe la frumoasa cascadă Schinda, urcăm pe un drum de pământ pe alocuri spălat de ape, înapoi în Muchia Telejenelului, pe care coborâm la final înapoi spre localitatea Măneciu-Ungureni.
Barajul Măneciu - Cascada Schinda - Valea Telejenel
Descriere
Traseul CG face legătura între Barajul Lacului Măneciu și păstrăvăria de lângă Casa de vânătoare Cheile Văii Stânii, trecând prin Cheile Telejenelului. Un traseu destul de solicitant, cu aprox. 700 m diferențe de nivel, în cca. 5 - 6 h de drumeție, accesibil MTB.După ce trecem barajul lacului de acumulare Măneciu, urmăm drumul ce urcă în creasta Munților Tătaru, tăind câteva serpentine pe potecă. Ieșim la releele de telecomunicații de sub Vf. Telejenelului și continuăm urcarea, mai potolit, până la intersecția de drumuri unde CA - continuă spre Vf. lui Crai. Urmăm drumul spre stânga, coborând înspre Valea Telejenel. Urmând drumul de macadam, ajungem în fundul văii, unde ne despărţim de marcajul PA - ce continuă spre E și ținem drumul de maşină spre V. Trecem de o serie de poduri de beton noi și de o păstrăvărie și prin preajma cascadei Schinda, în zona cunoscută sub numele Schinda. Continuăm urcarea pe drumul de macadam, spre Cheile Telejenelului, admirând stâncile care gâtuiesc valea, apoi valea se deschide și la scurt timp ajunge la capătul marcajului CG, lângă un panou. Drumul forestier continuă spre SE Poienii Stânii, unde întlnim traseul TA la stânga - spre Cheile Pârâului Alb și Vf. Zăganu. O altă variantă, marcată BA - urcă spre Cheile Văii Stânii, în timp ce CR - urcă spre Pasul Tabla Buţii.
Descriere
Traseul CA face legătura între Barajul Lacului Măneciu și Pasul Tabla Buții, șaua dintre Ciucaș și Culmea Tătaru Mare. Un traseu lung, solicitant, cu aprox. 1200 m diferențe de nivel, în cca. 8 - 9 h de drumeție. Iarna, poteca nebătută adaugă timp suplimentar. După ce trecem barajul lacului de acumulare Măneciu, urmăm drumul ce urcă în creastă, tăind câteva serpentine pe potecă. Ieșim la releele de telecomunicații de sub Vf. Telejenelului și continuăm urcarea, mai potolit, pe drumul de culme de pe Muchia Telejenelului. Trecem prin câteva poieni și plaiuri cu pășuni și stâne, apoi ajungem sub Vf. lui Crai, pe care putem urca dinspre N, de lângă o troiță și un izvor. Deși are doar 1473 m, compensează prin priveliștile largi. De aici putem observa Zăganul, în spatele lui, o bucată din Ciucas și Munții Grohotiș. Observăm și lacul de acumulare de la Măneciu, de unde am pornit, clăbucetele Măneciului, Munții Siriu și Vf. Penteleu, bine individualizat. Continuăm pe creastă, trecând de câteva construcții de beton, apoi coborâm pe sub Vf. Mănăilei spre culmea Tabla Buții, locul unde s-au purtat lupte în Primul Război Mondial. Stau mărturie tranşee, adăposturi, gropi ale obuzelor folosite în luptă și este amenajat Cimitirul Eroilor, cu mulți eroi necunoscuți, din păcate. Crucile împodobite cu cocarde tricolore aduc tribut ostașilor. Tot aici a fost amenajată o scenă, un mic altar, o tribună și un fel de bisericuță. Continuăm pe drum și trecem de ruinele Cetății Tabla Buții. În zilele noastre prin pasul Tabla Buții sau Pasul Tătarilor, trec doar drumuri forestiere și poteci turistice, dar atât în Antichitate cât și în Evul Mediu, pe aici trecea o importantă cale comercială care unea centrul Munteniei cu cel al Transilvaniei, motiv pentru care în perioada medievală s-a construit în acest loc și o cetate. Din Tabla Buții, putem continua fie spre Ciucaș, fie spre Masivul Siriu, pe marcajul BR.
Descriere
Acest traseu face un circuit între Valea Doftanei și culmea Munţilor Baiului, coborând pe Culmea Petru-Orjogoaia. Un parcurs solicitant, cu peste 2000 m diferențe de nivel, pe cca. 50 km. Altitudinea maximă se înregistrează sub Vf. Baiul Mare (1809 m).Pornim din localitatea Teșila, situată pe Valea doftanei, la poalele plaiurilor pastorale ale munților Baiului și munților Grohotiș. Din Teșila începem o urcare peste înălţimile subcarpatice din sudul Munţilor Baiului, pe drumul asfaltat spre Comuna Secăria, străjuită de dealuri înalte, împădurite, într-un decor ce amintește de Apuseni.Suntem la cca. 1000 m alt și începem urcușul spre culmea Munţilor Baiului, urmând drumul forestier de culme care trece rând pe rând de vârfurile proeminente ale masivului: Mierlei, Vornicu, Piscul Câinelui, Drăgan, Baiul Mare. Până sub Vf. Baiul Mare suntem însoțiți de marcajul principal de creastă Bandă Roșie, apoi poposim în Șaua Baiului pentru a admira una din cele mai impresionante priveliști din România: abruptul răsăritean al Bucegilor.Dincolo de Vf. Baiu Mic, primim din stânga marcajul Cruce Roșie care urcă pe linia culmii Zamora, dinspre Bușteni. Ținem culmea principală până Șaua cazacu, loc de unde începem un lung parcurs pe un drumeag îngust de pe Culmea Petru-Orjogoaia, o imensă spinare domoală ce face legătura între Munţii Baiului și Neamţului.Trecem aproape de Lacul Orjogoaiei, un ochi de apă pitoresc care adaugă un plus de farmec acestui plai pastoral. Depășim o succesiune de zone împădurite și poieni lungi (5 poieni) apoi urmăm drumul care coboară pe Plaiul Orjogoaia (pantă 9,6%) până la capătul nordic al satului Trăisteni. În Căminul cultural a fost amenajat Muzeul de Etnografie și Folclor din Trăisteni, cu exponate ce ilustrează viața satelor din zonă: vase de pământ, război de ţesut, ornamente lucrate în lemn, dar şi costume populare tradiţionale.Din Trăisteni revenim în Teșila pe drumul asfaltat de pe Valea Doftanei.
Descriere
Traseul BA face legătura între localitatea Chiojdu și Pasul Tabla Buţiii, urcând pe culmea Buții, locul unde au avut loc lupte sângeroase în Primul Război Mondial.. Un traseu lung, destul de solicitant, cu aprox. 1300 m diferențe de nivel, în cca. 10 h de drumeție. Iarna, poteca nebătută adaugă timp suplimentar. Chiar la intrarea în satul Chiojdu, începe DJ 103P care străbate localitatea Chiojdu, continuă prin satul Bâsca Chiojdului şi trece prin Preseaca în localitatea Nehoiu. Cu puțin înainte de intersecţia cu drumul forestier Preseaca - Nehoiu întâlnim Cascada La Şipot și zona de agrement cu case de vacanță. Suntem însoțiți de marcajul PR - spre Poarta Vânturilor, respectiv Gura P. Milea.Traseul BA continuă spre izvoarele V. Bâsca Mare, către Muntele Condrea, aprox. 8 km, apoi urcăm pe munte prin pădure, în creastă, pe alocuri destul de pieptiş, pe un fost drum de TAF, folosit de vehicule offroad. Drumul traversează zone mlăștinoase și iese la un drum forestier ce vine dinspre Poiana Condrea. Ținem stânga și ieșim în golul alpin.În culme întâlnim drumul forestier ce vine dinspre barajul Lacului Măneciu, pe sub Vârful lui Crai, marcat CA. Facem dreapta și urmăm Culmea Buții, locul unde s-au purtat lupte sângeroase în Primul Război Mondial. Stau mărturie tranşee, adăposturi, gropi ale obuzelor folosite în luptă și este amenajat Cimitirul Eroilor, cu mulți eroi necunoscuți, din păcate. Crucile împodobite cu cocarde tricolore aduc tribut ostașilor. Tot aici a fost amenajată o scenă, un mic altar, o tribună, un fel de bisericuță. Continuăm pe drum și trecem de ruinele Cetății Tabla Buții. În zilele noastre prin pasul Tabla Buții sau Pasul Tătarilor, trec doar drumuri forestiere și poteci turistice, dar atât în Antichitate cât și în Evul Mediu, pe aici trecea o importantă cale comercială care unea centrul Munteniei cu cel al Transilvaniei, motiv pentru care în perioada medievală s-a construit în acest loc și o cetate. Din Tabla Buții, putem continua fie spre Ciucaș, fie spre Masivul Siriu, pe marcajul BR.
Descriere
Traseul PR face legătura între Bâsca Chiojdului și Poarta Vânturilor, locul unde se întâlnesc toate traseele spre Lacul Vulturilor - cel mai cunoscut obiectiv din Munții Siriului. Un traseu lung, dificil la pas, cu peste 1500 m diferențe de nivel, în cca 10 -11 h de drumeție, accesibil și pentru cicloturism. Iarna, poteca nebătută adaugă timp suplimentar.Chiar la intrarea în satul Chiojdu, începe DJ 103P care străbate localitatea Chiojdu, continuă prin satul Bâsca Chiojdului şi trece prin Preseaca spre Nehoiu. Cu puțin înainte de intersecţia cu Preseaca întâlnim Cascada La Şipot și zona de agrement cu case de vacanță. Suntem însoțiți de marcajul BA - spre Munții Tătaru, respectiv Pasul Tabla Buții. Traseul PR continuă pe Bâsca cu Cale, apoi ia direcția N, către Stearpa-Siriu, pe lângă colibele de vară ale sătenilor, trecând prin Poiana Cărpiniş. Drumul nu este accesibil auto (accidentat) - recomandat pentru cicloturism. După ce coborâm în zona Stearpa, avem două opțiuni: o variantă urcă la Gura Milei, de unde putem urma marcajul TR - spre Cabana şi Lacul Vulturilor. A doua variantă continuă pe "drumul nemţilor" sau "drumul tunurilor" - făcut de armata austro-ungară în timpul Primului Război Mondial, pentru a putea urca tunurile pe Culmile Mălâiei. Acesta urcă la culmile dezgolite de sub Poarta Vânturilor, locul unde se întâlnesc curenţii de aer puternici de pe toate crestele. În Poarta Vânturilor întâlnim traseele dinspre Cabana Valea Neagră, respectiv BR și TA - dinspre Crasna.De cealaltă parte a Vârfului Mălâia, cele două cuvete cu ”Lacul Vulturilor” și zona mlăștinoasă Lacul Sec sunt accesibile pe traseul PR. O altă opțiune este ascensiunea pe Vf. Mălâia (1662 m) - cel mai înalt din M. Siriu, pe marcaj CR.
Descriere
Traseul BR străbate creasta Baiului între localitatea Posada și Vf. Băiuțul, trecând în primă fază pe la Refugiul Florei. Un traseu lung, solicitant, cu peste 1500 m diferențe de nivel, în cca. 7-8 h. Marcaje rare în golul alpin. Iarna, accesibil în funcție de cantitatea zăpezii.Din Halta Posada, BR urcă pe scări până la DN1, se îndreaptă spre valea Floreiului, trecând de vechea poartă de acces a Castelului Bibescu, apoi de varianta CR de acces la fosta Cabană Florei. Înainte de Cabana de Vânătoare Florei, cotim spre nord.Ținem direcția (poteca este străbătută de drumuri de exploatare, marcaje rare), depășim ruinele vechii cloșcării a castelului Bibescu și continuăm pe pante care alternează ca înclinație, prin păduri de fag și molid, până la intrarea în lunga poiană de pe Muntele Florei.Un drum de exploatare urcă spre golul alpin de sub Vf. Doamnele Tituleni, cu imaginea splendidă a munților Bucegi, culmile Baiului şi Subcarpaţii (între culmile Simila şi Secăria). În stânga noastră, la liziera pădurii, găsim noul Refugiu Florei (1180 m). De sub vârf, continuăm pe curbă de nivel până în șaua Mierlei, unde o variantă nemarcată urcă la stânga pe Vf. Răzoare. Din Vf. Mierlei (din drum 20 m), se desprind poteci care duc la stânele de pe culmile limitrofe; mai clară este aceea care coboară în stânga, pe Piciorul Gagului. Continuăm pe sub Vf. Mierlei (1660 m), apoi pe sub Vf. Vornicu (1627 m) și ieșim din drumul de culme la stânga pentru a urca pe vârful Piscul Câinelui (1650 m).De pe vârf, avem o privire de ansamblu asupra văii Câinelui, împrejmuită de Piciorul Gagul Mare (cu Gagul Mare) și Piscul Câinelui, străjuite de abrupturile semețe ale Munților Bucegi (Colții lui Barbeș). Spre N putem admira bazinul superior al Văii Rele, dezvoltat între Muntele Cumpătu, vf. Baiul Mare şi vf. Drăgan. Cu puțin noroc (zile senine și privire ageră), putem admira către N-NE crestele albe ale munţilor Ciucaş şi Zăganu. În prim-plan, către E, apare bazinul V. Coţofana, delimitat de Piciorul Coţofenei. După ce lăsăm în stânga varianta PA - spre Sinaia, coborâm spre N și începem urcarea către vârful Drăgan (1771 m), aflat în sectorul cel mai înalt al crestei Baiului. De aici drumul descrie câteva curbe de pe versantul sudic pe cel estic, ocolind Vârful Baiul Mare (1895 m). Pentru a vizita vârful se recomandă părăsirea drumului în momentul în care acesta trece sub nivelul culmii. Dacă ratăm poteca, din drum panta e solicitantă (pe alocuri depăşeşte 20 %), urcând aproape 200 m D+. De pe vârful Baiului Mare se pot admira unele dintre cele mai frumoase şi complexe peisaje din Carpaţi. Către V, mai întâi bazinul Văii Rele, apoi Muntele Cumpătu, dincolo de care se impun crestele Bucegilor (de la Vânturiş până la Coştila), spre N, putem observa culmea Zamorei, valea Zamorei (stânga), Vf. Băiuţu (Zamora) şi Baiul Mic (dreapta), ceva mai departe Vf. Cazacu, din care se desprind culmea Urechea și Muntele Petru, în timp ce spre S, putem revedea culmi şi vârfuri străbătute în prima parte a.traseului.De pe vârf coborâ în Șaua Baiului, înapoi la drum, ocolim vf Baiul Mic (1827 m) și Culmea Baiului, apoi poposim în șaua Băiuțul, de unde începe urcarea în partea superioară a culmii Zamora (1750 m alt), la intersecția cu marcajul CR, care vine din Bușteni.Urmând traseul CR putem continua spre șaua Cazacu, de unde poteca se bifurcă, fie spre Telegondola Azuga (culmea Urechea), fie spre culmea Petru - Orjogoaia, până la Trăisteni (cca. 4 h). ObS. Probleme de orientare în condiții de vizibilitate scăzută pe sectorul Culmea Zamora - vârful lui Petru, nerecomandat iarna.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
