Práve prekladáme tento obsah. Prosím, vráťte sa neskôr.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Hanul Lui Bogdan Făget
COMFORT & FACILITIES
What you will find at Hanul Lui Bogdan Făget
Comfort and relaxation
Wood-burning fireplace in the main living room
Heated cedar wood hot tub (on request)
Dry sauna with pine aromas
Rustic gazebo and panoramic terrace
Rooms and bathroom
Private bathroom in each room with walk-in shower
Hotel-quality satin cotton linens
Hair dryer, soft towels and included toiletries
Ergonomic memory foam mattresses
Kitchen and dining
Cooking and kitchen
Espresso machine with homemade bean coffee
Covered grill / barbecue and cauldron area
Generous dining hall for all guests
Connectivity and workspace
High-speed fiber optic Wi-Fi (300 Mbps)
Desk / quiet space for remote work
Smart TV with Netflix / cable channels
Excellent mobile signal for all carriers
Outdoor
3,000 sqm courtyard surrounded by pine trees
Free private parking on the property grounds
Deck chairs and lawn beach area
Direct access to mountain trails behind the courtyard
Friendly policies
Children welcome of any age
Baby cot and high chair (on request)
Pets accepted (on request)
Smoking is only allowed in outdoor areas
ACCOMMODATION SPACES
Choose the right room
Camera twin economy cu baie
21 mp·2 paturi single (90 cm)·2 persons
Air conditioningTowelsBirouUmerașeFlat-screen TVArticole de toaletăMinibarPlasă de țânțariWi-FiWardrobeTVbalcon/terasăPrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
FROM388 lei / night
PRACTICAL INFORMATION
House rules and policies
Check-in and Check-out
Sosire între 14:00 - 21:00, plecare până la ora până la 11:00. Gazdele vă întâmpină personal.
Children and extra beds
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Pets
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Quiet and parties
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
WHAT IS AROUND
Six places worth the trip
Step out and you are on the road. Here are the most important landmarks in the area, with calculated distances and estimated driving times.
Descriere
Traseul PR face un circuit în comuna Turnu Ruieni vizitând Turnul lui Ovidiu, acum în ruine. Un traseu destul de lung, cu aprox. 700 m diferențe de nivel, în cca. 4 - 5 h de drumeție (tot circuitul). Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.Intrând pe Valea Sebeșului, dinspre Caransebeș, străbatem Comuna Turnu Ruieni, dominată de construcție veche care îți atrage cu ușurință atenția. Pe culmea Dealului Stârminiţa (420 m alt.) se află ruinele unui turn medieval, cu scopuri militare (observație și apărare). Locul propice în care este situat oferă deschidere atât către Valea Sebeşului, cât şi spre Culoarul Timiş-Cerna. Donjonul este monument istoric.Datarea obiectivului este incertă. Se apreciază că „turnul lui Ovidiu” a fost clădit în secolul XIV. O primă atestare documentară datează de la jumătatea secolului XV, ca fiind parte din patrimoniul unor nobili unguri. Una din legendele locului spune că numele turnului ar veni de la anticul poet roman Ovidiu, exilat la Tomis (azi, Constanţa), însă șansele ca el să fi ajuns aici, sunt extrem de scăzute. PR face un circuit între Valea Sebeşului și Vf. Bătrânului.Urcăm alături de TG la ruinele turnului, de unde se deschid priveliști excelente spre Valea Sebeşului, Muntele Mic sau Muntele Ţarcu. De-aici se urmează drumul de culme printr-o succesiune de poieni și păduri rărite, unde orientarea este mai greu de făcut (marcaje rare). În apropierea Vârfului Bătrânului, lăsăm PR în față și coborâm spre Valea Mâloasă, la drumul județean care ne conduce înapoi spre Turnu Ruieni.
Descriere
Traseul TG face legătura între comuna Turnu Ruieni și satul Măru, vizitând Turnul lui Ovidiu, acum în ruine. Un traseu destul de lung, cu aprox. 700 m diferențe de nivel, în cca. 4 - 5 h de drumeție până la Măru. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.Intrând pe Valea Sebeșului, dinspre Caransebeș, străbatem Comuna Turnu Ruieni, dominată de construcție veche care îți atrage cu ușurință atenția. Pe culmea Dealului Stârminiţa (420 m alt.) se află ruinele unui turn medieval, cu scopuri militare (observație și apărare). Locul propice în care este situat oferă deschidere atât către Valea Sebeşului, cât şi spre Culoarul Timiş-Cerna. Donjonul este monument istoric.Datarea obiectivului este incertă. Se apreciază că „turnul lui Ovidiu” a fost clădit în secolul XIV. O primă atestare documentară datează de la jumătatea secolului XV, ca fiind parte din patrimoniul unor nobili unguri. Una din legendele locului spune că numele turnului ar veni de la anticul poet roman Ovidiu, exilat la Tomis (azi, Constanţa), însă șansele ca el să fi ajuns aici, sunt extrem de scăzute. TG face legătura între Valea Sebeşului și Bistra Mărului.Urcăm alături de PR - Circuitul Turnu Ruieni până la ruinele turnului, de unde se deschid priveliști excelente spre Valea Sebeşului, Muntele Mic sau Muntele Ţarcu. De-aici se urmează drumul de culme printr-o succesiune de poieni și păduri rărite, unde orientarea este mai greu de făcut (marcaje rare). În apropierea Vârfului Bătrânului, lăsăm PR la stânga și continuăm pe piciorul acestuia spre V. Saşa, la primele sălaşe şi livezi din Măru.
Borlova - Fântâna Voinii - Complexul Turistic Muntele Mic
Descriere
Traseul BR face legătura între satul Borlova și Staţiunea Muntele Mic, peste Plaiul Mare al Borlovei. Un traseu destul de solicitant, cu aprox. 1000 m diferențe de nivel, în cca. 4 - 5 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.Staţiunea Muntele Mic a luat naștere încă de la începutul anilor 30, cu facilități de cazare, unele dintre ele existand si azi. Tot atunci este inaugurat monumentul eroilor bănățeni: Crucea de pe Muntele Mic, înlocuită cu o construcție modernă în 2004. În anii 60 apar primele pârtii, apoi telescaunul spre Valea Craiului - unde debutează traseul BG spre Poiana Mărului. Telescaunul are 3492 m lungime (cel mai lung traseu din țară - în 40 min) și aprox. 750 m diferență de nivel. Încă dinspre Caransebeș spre Borlova, dincolo de primele dealuri împădurite, ne atrage atenţia un munte teşit, marcat de silueta unei cruci. Ținem Valea Sebeșului și trecem de Turnu Ruieni, cu ruinele Turnului lui Ovidiu, ce pot fi vizitate pe potecile TG și PR. De la Borlova începem urcuşul către Complexul turistic Muntele Mic, pe un drumul pietruit, printre livezi de pomi fructiferi.Întâlnim P. Sebeşul Mic (Sebeşelul), traversăm pe un pod de lemn, apoi părăsim șoseaua şi urcăm uşor pe versantul stâng al văii, pe un drum de care, la poalele Vârfului Cucuiul lui Mateş (cu stânci de granit). Drumul continuă pe Valea de Rugi, însă noi cotim mai bine de 90° și intrăm în pădurea deasă a Priporului Rău. Continuăm prin culoarul tăiat pentru stâlpii de tensiune, pe Plaiul Mare al Borlovei lăsând în urmă priveliști spre Câmpia Caransebeşului şi Munţii Semenicului.Pe măsură ce urcăm se deschide orizontul spre picioarele prelungi, cu poieni întinse ale Muntelui Mic. La N apare Cioaca Orlei (l 271 m), un munte izolat, în timp ce spre E, vedem bolta rotunjită a vârfului Muntele Mic (1802 m), sub care se ivesc, la marginea pădurii câteva cabane. După ce trecem de izvorul secat Fântâna Voinii, drumul ne conduce prin pădure la golul alpin și la cabanele Complexul Turistic Muntele Mic, unde întâlnim traseul de creastă BA - legătura cu Poiana Mărului, pe la Pietrele lui Scorilo.
Poiana Mărului - Pietrele lui Scorilo - Complexul Turistic Muntele Mic
Descriere
Traseul BA face legătura între stațiunea Poiana Mărului și Complexul Turistic Muntele Mic, vizitând Pietrele lui Scorilo. Un traseu destul de solicitant, cu peste 1000 m diferențe de nivel, în cca. 4 - 5 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.Staţiunea climaterică Poiana Mărului își are originea în câteva case de pădurari și vânători, care apoi au devenit case de agrement cu hoteluri, după care a fost construit un baraj de acumulare pe valea râului Bistra Mărului. Zona pare a fi fost locul de vânătoare preferat de daci, cu un altar la „Pietrele Scorile”. Legenda spune că regele dac Scorilo, tatăl lui Decebal, ar fi fost îngropat chiar pe valea Scorilo, iar la 1200 m, a existat un altar păgân. Staţiunea Poiana Mărului constituie o bună bază de plecare spre Muntele Mic şi spre masivele Brusturu, Baicu - Bloju și Lolaia din Munții Țarcu.BA porneşte de la ieşirea din stațiune către Muntele Mic, pe drumul forestier V. Scorilo, printre vile și case pitorești. După aprox 1 km, facem stânga și urcăm în serpentine pe versantul drept al văii, până în creasta Cracu lui Băloi. De aici poteca urmează culmea spre SV, prin pădure, apoi ține versantul drept puțin mai jos de creastă, ocolind stâncile înclinate. Ajungem într-o poiană alpină, la limita superioară a pădurii: Pna. Boboraței, cu privelişti minunate spre Munţii Ţarcu. Luăm ca reper stâncile din față, lăsând sub noi o stână.Poteca ne conduce pieptiș prin dreapta stâncilor, printr-o pădure frumoasă de conifere, apoi continuăm pe versantul NE al Muntelui Mic, către Pietrele lui Scorilo (l 617 m), care parcă ne barează drumul. Un monument preistoric – sau poate antic – unic în România este cel din punctul „La Blide”, situat în apropiere. Urmăm marcajele de pe lespezi și facem stânga spre păşunea Muntelui Mic. Ținem culmea netedă şi largă, deasupra V. Scorilo și urcăm pe la izvoarele P. Vâlsan spre bolta rotunjită a vârfului Muntele Mic (1802 m), marcată de antene și instalații ale pârtiilor din stațiune. Ni se deschid perspective spre Poiana Mărului, Şaua Iepii, Muntele Ţarcu şi Muntele Mic.Orientarea poate fi dificilă pe timp de ceață.Coborâm spre Crucea Eroilor Bănăţeni, apoi la schitul din staţiunea Muntele Mic, unde întâlnim drumul turistic Muntele Mic - Țarcu, traseul principal de creastă BR.
Descriere
Traseul CR face legătura între stațiunea Poiana Mărului și zona înaltă a Munţilor Ţarcu, respectiv vârful Brusturu și creasta principală, în Șaua Plaiului. Un traseu solicitant, cu peste 1800 m diferențe de nivel, în cca. 7 - 8 h de drumeție, cu marcaje rare în golul alpin. Iarna, pe zăpezi mari, este greu de parcurs fără echipament adecvat.Staţiunea climaterică Poiana Mărului își are originea în câteva case de pădurari și vânători, care apoi au devenit case de agrement cu hoteluri, după care a fost construit un baraj de acumulare pe valea râului Bistra Mărului. Zona pare a fi fost locul de vânătoare preferat de daci, cu un altar la „Pietrele Scorile”. Legenda spune că regele dac Scorilo, tatăl lui Decebal, ar fi fost îngropat chiar pe valea Scorilo, iar la 1200 m, a existat un altar păgân. Staţiunea Poiana Mărului constituie o bună bază de plecare spre Muntele Mic (traseul BA) şi spre masivele Brusturu, Baicu - Bloju (traseul TR) și Lolaia din Munții Țarcu.CR pornește alături de BG - care traversează Culmea Jigoriei, coborând abrupt spre telescaunul Valea Craiului, și urmează drumul forestier Şucu spre Cascadele Şucului. La confluența cu Şuculeţul, ținem direcția peste podeţul de beton, iar la scurt timp trecem drumul în dreptul cascadelor. La gura de vărsare a P. Mărășești, lăsăm BG la dreapta și traversăm un podeț improvizat din trunchiuri spre stânga.Găsim poteca CR ce se desparte brusc în stânga şi urcă abrupt, pe un vechi drum forestier, aprox. 1h, printr-o pădure tânără, cu semne vechi de exploatare. Ieșim la o poiană în mijlocul căreia se află o stână, pe care poteca o ocolește pe la N. Ajungem pe o mică culme plată (1610m), cu loc de popas, de unde priveliștea se deschide spre culmea Nedeii, sub care se află izvoarele Şuculeţului, o vale bine împădurită și lungă. În față ne așteaptă piramida vârfului Brusturu, peste care zărim şi vârful Căleanu (2190 m), care domină prăpastia dintre acestea Groapa Brusturului).Urmează un urcuș pieptiș de cca. 1 h până lângă o fostă cabană, la baza Vârfului Brusturu, de unde avem de traversat poteci pastorale ale stânelor din căldările Olteana şi Şuculeţul. Urcarea printre jnepeni şi uneori pe grohotiş direct spre vârf (aprox.1.5 h) este periculoasă pe vreme nefavorabilă! De pe vârf putem admira imensa căldare Olteana (S), peste care se ridică Muntele Mic, cu antene. Spre SE vedem Căleanu în prim-plan și creasta principală, dincolo de care răsar Nedeia (spre NE), Vf. Gugu, Godeanu şi chiar Retezatul.De pe Vf. Brusturu mai avem de urcat abrupt pe vf. Căleanu, cu atenție, pe culmea expusă pe alocuri, alegând în funcție de condiţii, poteca de vară (nordică) sau de iarnă (sudică). De pe vârf ni se deschid și mai clar belvederi spre Muntele Mic, Ţarcu, Culmea Nedeii, Vf. Gugu, Godeanu, Şaua Iepii, Retezat etc. Continuăm urcarea spre creasta principală, ajungând pe drumul de plai, apoi întâlnim traseul principal de creastă al munţilor Ţarcu (traseul BR) în Şaua Plaiului, sub Vf. Țarcu Dacă continuăm pe Plaiul Mare, putem ajunge la varianta PR de legătură cu Vf. Godeanu (traseul PR) sau spre Vf. Baicu (2123 m) - cu vederi spectaculoase spre Culmea Tomeasa, Gura Apei, Retezatul Mic și Retezatul Mare.
Poiana Mărului - Culmea Jigoriei - Telescaun Valea Craiului
Descriere
Traseul BG face legătura între stațiunea Poiana Mărului și telescaunul Valea Craiului, trecând peste Culmea Jigoriei. Un traseu destul de solicitant, cu peste 800 m diferențe de nivel, în cca. 5 - 6 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.Staţiunea climaterică Poiana Mărului își are originea în câteva case de pădurari și vânători, care apoi au devenit case de agrement cu hoteluri, după care a fost construit un baraj de acumulare pe valea râului Bistra Mărului. Zona pare a fi fost locul de vânătoare preferat de daci, cu un altar la „Pietrele Scorile”. Legenda spune că regele dac Scorilo, tatăl lui Decebal, ar fi fost îngropat chiar pe valea Scorilo, iar la 1200 m, a existat un altar păgân. Staţiunea Poiana Mărului constituie o bună bază de plecare spre Muntele Mic şi spre masivele Brusturu, Baicu - Bloju și Lolaia din Munții Țarcu.BG pornește alături de CR - care urcă spre Vârful Brusturu și urmează drumul forestier Şucu spre Cascadele Şucului. La confluența cu Şuculeţul, ținem direcția peste podeţul de beton, iar la scurt timp traversăm drumul în dreptul cascadelor. La gura de vărsare a P. Mărășești, lăsăm CR la stânga și continuăm urcarea spre locul de confluență cu P. Vâlsan, unde exista mai demult o cabană, acum distrusă (Cabana Olteana).Aici facem stânga și lăsăm drumul spre Șaua Jigorii la dreapta, ținând o potecă care urcă pieptiș, printr-o zonă cu tăieturi, până în Poiana Prisaca, din Culmea Jigoriei, unde întâlnim drumul turistic Muntele Mic-Țarcu, traseul principal de creastă BR. De-aici coborâm scurt la un izvor, apoi urcăm ușor pe Cracul Bradului la intersecția cu CA - o variantă diferită a potecii de culme Valea Craiului spre Cuntu.Continuăm prin pădure, ieșim la o nouă poiană apoi panta se accentuează și coborâm abrupt pe Cracul Pipului în serpentine, spre telescaunul din Valea Craiului, întâlnind drumul asfaltat Borlova - Muntele Mic. Telescaunul are 3492 m lungime (cel mai lung traseu din țară - în 40 min) și aprox. 750 m diferență de nivel.
Descriere
Traseul TA face legătura între stațiunea Poiana Mărului și Vârful Nedeia (Mătania), pe un parcurs puțin umblat și fără marcaje în zona de pășune. Un traseu solicitant, cu peste 1500 m diferențe de nivel, în cca. 5 - 7 h de drumeție. Iarna, pe zăpezi mari, este greu de parcurs fără echipament adecvat - doar turiștilor cu bune cunoștințe de orientare.Staţiunea climaterică Poiana Mărului își are originea în câteva case de pădurari și vânători, care apoi au devenit case de agrement cu hoteluri, după care a fost construit un baraj de acumulare pe valea râului Bistra Mărului. (vezi descriere traseul BA)La ieșirea din stațiune, urmăm un drum pietruit ce ajunge lângă păstrăvărie, apoi urcă pe lângă câteva vile cochete în buza pădurii. Continuăm pieptiș aprox. 4 km prin pădure de amestec și printr-o serie de poieni până pe Culmea Nedeia, la 1500 m alt. (850 m D+). De pe păşunea alpină; priveliștea se deschide spre toate zările. Lăsăm în spate Poiana Mărului și Muntele Mic, în timp ce la dreapta, vedem valea adâncă Șuculețu, dominată de Vârfurile Brusturu și Căleanu, peste care distingem balizele de pe Vf. Țarcu. La V, răsare culmea prelungită ce stăvilește bazinul Bistrei Mărului, cu vârfurile Custurii – Bloju – Pietrii – Murgani.Continuăm pe Culmea Buza Nedeii spre creasta principală a Munților Țarcu, trecem de Vf. Poiana Nedeii și ajungem pe Vf. Bistricioara, unde trecem bariera celor 2000 m. De aici putem observa, peste șaua dintre Vf. Şeiului și Nedeia (din creasta principală), Godeanu și Muntele Moraru. Spre N, la obârșia Bistrei Mărului, ne captează atenția căldarea Dalciului.După cca. 40 min, ajungem pe culmea principală, în apropierea vârfului Nedeia (2150 m), unde întâlnim traseul principal BR pe care îl putem urma fie spre Țarcu, fie spre Gura Apei peste Muntele Baicu (vezi descriere traseul BR). Cei cu bune cunoștințe de orientare și pregătire fizică, pot încerca din Șaua Iepii, revenirea spre Poiana Mărului, pe culmea prelungită Bloju – Pietrii – Murgan – Zănoaga (7-8 h) - potecă ciobănească nemarcată.
Descriere
Traseul BR face legătura între Complexul Turistic Muntele Mic și Lacul Gura Apei, parcurgând creasta principală a Munților Țarcu spre Retezat. Un traseu solicitant, cu peste 1800 m diferențe de nivel, în cca. 13 - 14 h de drumeție, recomandat a fi parcurs în 2 zile. Iarna, pe zăpezi mari, este greu de parcurs fără echipament adecvat.Din Staţiunea Muntele Mic, veche bază turistică de importanță pentru zona Banatului (vezi descriere traseul BR) pornim spre Masivul Ţarcu, pe cumpăna de ape dintre bazinul Sebeşului şi Şucu. După ce traversăm câteva serpentine ale DJ dinspre Borlova, lăsăm la dreapta o stână și intrăm în pădure, scurtând serpentinele spre Şaua Jigoriei. Am făcut 1 h.Trecem de Poiana Prisaca, unde intersectăm varianta BG - ce coboară abrupt la telescaunul Valea Craiului, apoi urcăm spre Poiana Şeroni, cu priveliști spre Ţarcu și căldarea Olteana, peste care se ridică Culmea Căleanu-Brusturu, stâncoasă. Aici întâlnim varianta BA dinspre V. Sebeșului, peste Plaiul Văraticei, apoi derivația drumului de culme, marcată CA spre Valea Craiului şi telescaun.Continuăm domol pe panta Muntelui Cuntu (cca. 1 h) și ajungem la staţia meteo Cuntu, în apropierea cărei se află Lacul Cuntu, care adaugă un plus de savoare peisajului alpin. La stația meteo se poate campa. Aici găsim izvor și e bine să alimentăm. Lângă ele, Cabana Prietenii Muntilor (1460 m), încremenită în timp, stă mărturie a unor vremuri mai bune, când exista un flux de turiști care-i asigura funcţionalitatea. Lângă stația meteo ajung și variantele PA și CA dinspre satul Vîrciorova, respectiv satul Feneş.Urcarea spre Vf. Ţarcu ne poartă pe vechiul drum de culme pastoral, marcat cu momâi (cca. 3 h), pe cumpăna dintre valea adâncă Olteana (cu căldările Țarcului) și izvoarele Pârâului Lung (Feneș). Pe timp de ceață ne ghidăm după drumul de tractor către staţia meteo Ţarcu, una dintre cele mai greu accesibile stații meteo din țară. Ţarcu este o veritabilă „poartă a vânturilor” aproape tot timpul anului și s-au consemnat câteva tragedii.Urcarea ne prilejuiește belvederi spre picioarele sudice ale masivului, Culmea Pleșa, Munţii Hidegului, Depresiunea Caransebeş-Mehadia şi mai departe, spre Munţii Semenicului. Există și o varianta a potecii care coboară înainte de Vf. Sadovanu în căldările de sub Tarcu si le parcurge aproape de Iezerul Țarcu, urcând în creastă direct în Șaua Plaiului. De pe Vf. Țarcu putem observa cupola Muntelui Mic, Culmea Căleanu-Brusturu, creasta principală spre Retezatul Mare, și, cu puțin noroc Vf. Godeanu și Retezatul Mic.Străbatem șaua de sub vârf apoi trecem peste Muntele Bodea și coborâm în Şaua Plaiului,de unde vedem momâile spre Căleanu (traseul CR). Continuăm pe culme, întâlnind câteva pâraie ale P. Hideg, apoi ținem Plaiul Mare spre Şaua Şuculeţului, la fundul căruia se dezvăluie Căldarea Şuculeţului, cu hornuri, abrupturi stâncoase și mici lacuri suspendate. În șa întâlnim varianta PR - legătura cu Godeanu, peste Culmea Prislopului.Ținem poteca spre Vârful Nedeia (Mătania), coborând pe versantul vestic al Şeiului, apoi urcăm deasupra Lacului Tăul Lucios până la joncțiunea cu Creasta Nedeii, unde întâlnim varianta TA - spre stațiunea Poiana Mărului peste Muntele Bistricioara, puțin umblată și fără marcaje - nerecomandată iarna.Continuăm spre Şaua Iepii, trecând peste Masivul Baicului, vârf cu belvederi frumoase spre Tăurile Baicu, valea îngustă a Râului Şes, piramida Vârfului Gugu şi coama netedă a muntelui Moraru (care se desprind din culmea principală a Godeanului). La N apare culmea prelungită ce stăvilește bazinul Bistrei Mărului, cu vârfurile Custurii – Bloju – Pietrii – Murgani, o potecă nemarcată ce coboară apoi peste Vf. Zănoaga la Poiana Mărului. (7-8 h, recomandată doar turiștilor cu bune cunoștințe de orientare).Din Şaua Iepii urmăm Valea Corciova spre Gura Apei, printr-o căldare unde se află o stână părăsită şi Lacul Tăul Corciova. Coborâm la confluenţa cu Râul Şes, apoi ținem drumul de contur al lacului, pe sub Calcarele de la Fața Fetii și ajungem la baraj. Pe aici trece drumul spre Poiana Pelegii și debutează CR spre Vf. Gugu și Moraru.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
