Práve prekladáme tento obsah. Prosím, vráťte sa neskôr.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Pensiunea Maria Fârdea
Spații de cazare disponibile
Camera dubla
15 mp·1 pat matrimonial (160 cm)·2 persons
Wi-FiPrivate bathroom (bathtub)Toilet (in bathroom)
FROM390 lei / night
Camera cvadrupla
20 mp·2 paturi single (90 cm), 1 pat matrimonial (160 cm)·4 persons
Wi-FiPrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
FROM390 lei / night
PRACTICAL INFORMATION
House rules and policies
Check-in and Check-out
Sosire între 14:00 - 15:00, plecare până la ora până la 12:00.
Gazdele vă întâmpină personal.
Children and extra beds
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți.
Pets
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Quiet and parties
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare.
Ore de liniște între 22:00 și 08:00.
Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
WHAT IS AROUND
Six places worth the trip
Step out and you are on the road. Here are the most important landmarks in the area, with calculated distances and estimated driving times.
Descriere
Traseul PR face un circuit în comuna Turnu Ruieni vizitând Turnul lui Ovidiu, acum în ruine. Un traseu destul de lung, cu aprox. 700 m diferențe de nivel, în cca. 4 - 5 h de drumeție (tot circuitul). Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.Intrând pe Valea Sebeșului, dinspre Caransebeș, străbatem Comuna Turnu Ruieni, dominată de construcție veche care îți atrage cu ușurință atenția. Pe culmea Dealului Stârminiţa (420 m alt.) se află ruinele unui turn medieval, cu scopuri militare (observație și apărare). Locul propice în care este situat oferă deschidere atât către Valea Sebeşului, cât şi spre Culoarul Timiş-Cerna. Donjonul este monument istoric.Datarea obiectivului este incertă. Se apreciază că „turnul lui Ovidiu” a fost clădit în secolul XIV. O primă atestare documentară datează de la jumătatea secolului XV, ca fiind parte din patrimoniul unor nobili unguri. Una din legendele locului spune că numele turnului ar veni de la anticul poet roman Ovidiu, exilat la Tomis (azi, Constanţa), însă șansele ca el să fi ajuns aici, sunt extrem de scăzute. PR face un circuit între Valea Sebeşului și Vf. Bătrânului.Urcăm alături de TG la ruinele turnului, de unde se deschid priveliști excelente spre Valea Sebeşului, Muntele Mic sau Muntele Ţarcu. De-aici se urmează drumul de culme printr-o succesiune de poieni și păduri rărite, unde orientarea este mai greu de făcut (marcaje rare). În apropierea Vârfului Bătrânului, lăsăm PR în față și coborâm spre Valea Mâloasă, la drumul județean care ne conduce înapoi spre Turnu Ruieni.
Descriere
Traseul TG face legătura între comuna Turnu Ruieni și satul Măru, vizitând Turnul lui Ovidiu, acum în ruine. Un traseu destul de lung, cu aprox. 700 m diferențe de nivel, în cca. 4 - 5 h de drumeție până la Măru. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.Intrând pe Valea Sebeșului, dinspre Caransebeș, străbatem Comuna Turnu Ruieni, dominată de construcție veche care îți atrage cu ușurință atenția. Pe culmea Dealului Stârminiţa (420 m alt.) se află ruinele unui turn medieval, cu scopuri militare (observație și apărare). Locul propice în care este situat oferă deschidere atât către Valea Sebeşului, cât şi spre Culoarul Timiş-Cerna. Donjonul este monument istoric.Datarea obiectivului este incertă. Se apreciază că „turnul lui Ovidiu” a fost clădit în secolul XIV. O primă atestare documentară datează de la jumătatea secolului XV, ca fiind parte din patrimoniul unor nobili unguri. Una din legendele locului spune că numele turnului ar veni de la anticul poet roman Ovidiu, exilat la Tomis (azi, Constanţa), însă șansele ca el să fi ajuns aici, sunt extrem de scăzute. TG face legătura între Valea Sebeşului și Bistra Mărului.Urcăm alături de PR - Circuitul Turnu Ruieni până la ruinele turnului, de unde se deschid priveliști excelente spre Valea Sebeşului, Muntele Mic sau Muntele Ţarcu. De-aici se urmează drumul de culme printr-o succesiune de poieni și păduri rărite, unde orientarea este mai greu de făcut (marcaje rare). În apropierea Vârfului Bătrânului, lăsăm PR la stânga și continuăm pe piciorul acestuia spre V. Saşa, la primele sălaşe şi livezi din Măru.
Borlova - Fântâna Voinii - Complexul Turistic Muntele Mic
Descriere
Traseul BR face legătura între satul Borlova și Staţiunea Muntele Mic, peste Plaiul Mare al Borlovei. Un traseu destul de solicitant, cu aprox. 1000 m diferențe de nivel, în cca. 4 - 5 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.Staţiunea Muntele Mic a luat naștere încă de la începutul anilor 30, cu facilități de cazare, unele dintre ele existand si azi. Tot atunci este inaugurat monumentul eroilor bănățeni: Crucea de pe Muntele Mic, înlocuită cu o construcție modernă în 2004. În anii 60 apar primele pârtii, apoi telescaunul spre Valea Craiului - unde debutează traseul BG spre Poiana Mărului. Telescaunul are 3492 m lungime (cel mai lung traseu din țară - în 40 min) și aprox. 750 m diferență de nivel. Încă dinspre Caransebeș spre Borlova, dincolo de primele dealuri împădurite, ne atrage atenţia un munte teşit, marcat de silueta unei cruci. Ținem Valea Sebeșului și trecem de Turnu Ruieni, cu ruinele Turnului lui Ovidiu, ce pot fi vizitate pe potecile TG și PR. De la Borlova începem urcuşul către Complexul turistic Muntele Mic, pe un drumul pietruit, printre livezi de pomi fructiferi.Întâlnim P. Sebeşul Mic (Sebeşelul), traversăm pe un pod de lemn, apoi părăsim șoseaua şi urcăm uşor pe versantul stâng al văii, pe un drum de care, la poalele Vârfului Cucuiul lui Mateş (cu stânci de granit). Drumul continuă pe Valea de Rugi, însă noi cotim mai bine de 90° și intrăm în pădurea deasă a Priporului Rău. Continuăm prin culoarul tăiat pentru stâlpii de tensiune, pe Plaiul Mare al Borlovei lăsând în urmă priveliști spre Câmpia Caransebeşului şi Munţii Semenicului.Pe măsură ce urcăm se deschide orizontul spre picioarele prelungi, cu poieni întinse ale Muntelui Mic. La N apare Cioaca Orlei (l 271 m), un munte izolat, în timp ce spre E, vedem bolta rotunjită a vârfului Muntele Mic (1802 m), sub care se ivesc, la marginea pădurii câteva cabane. După ce trecem de izvorul secat Fântâna Voinii, drumul ne conduce prin pădure la golul alpin și la cabanele Complexul Turistic Muntele Mic, unde întâlnim traseul de creastă BA - legătura cu Poiana Mărului, pe la Pietrele lui Scorilo.
Poiana Mărului - Pietrele lui Scorilo - Complexul Turistic Muntele Mic
Descriere
Traseul BA face legătura între stațiunea Poiana Mărului și Complexul Turistic Muntele Mic, vizitând Pietrele lui Scorilo. Un traseu destul de solicitant, cu peste 1000 m diferențe de nivel, în cca. 4 - 5 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.Staţiunea climaterică Poiana Mărului își are originea în câteva case de pădurari și vânători, care apoi au devenit case de agrement cu hoteluri, după care a fost construit un baraj de acumulare pe valea râului Bistra Mărului. Zona pare a fi fost locul de vânătoare preferat de daci, cu un altar la „Pietrele Scorile”. Legenda spune că regele dac Scorilo, tatăl lui Decebal, ar fi fost îngropat chiar pe valea Scorilo, iar la 1200 m, a existat un altar păgân. Staţiunea Poiana Mărului constituie o bună bază de plecare spre Muntele Mic şi spre masivele Brusturu, Baicu - Bloju și Lolaia din Munții Țarcu.BA porneşte de la ieşirea din stațiune către Muntele Mic, pe drumul forestier V. Scorilo, printre vile și case pitorești. După aprox 1 km, facem stânga și urcăm în serpentine pe versantul drept al văii, până în creasta Cracu lui Băloi. De aici poteca urmează culmea spre SV, prin pădure, apoi ține versantul drept puțin mai jos de creastă, ocolind stâncile înclinate. Ajungem într-o poiană alpină, la limita superioară a pădurii: Pna. Boboraței, cu privelişti minunate spre Munţii Ţarcu. Luăm ca reper stâncile din față, lăsând sub noi o stână.Poteca ne conduce pieptiș prin dreapta stâncilor, printr-o pădure frumoasă de conifere, apoi continuăm pe versantul NE al Muntelui Mic, către Pietrele lui Scorilo (l 617 m), care parcă ne barează drumul. Un monument preistoric – sau poate antic – unic în România este cel din punctul „La Blide”, situat în apropiere. Urmăm marcajele de pe lespezi și facem stânga spre păşunea Muntelui Mic. Ținem culmea netedă şi largă, deasupra V. Scorilo și urcăm pe la izvoarele P. Vâlsan spre bolta rotunjită a vârfului Muntele Mic (1802 m), marcată de antene și instalații ale pârtiilor din stațiune. Ni se deschid perspective spre Poiana Mărului, Şaua Iepii, Muntele Ţarcu şi Muntele Mic.Orientarea poate fi dificilă pe timp de ceață.Coborâm spre Crucea Eroilor Bănăţeni, apoi la schitul din staţiunea Muntele Mic, unde întâlnim drumul turistic Muntele Mic - Țarcu, traseul principal de creastă BR.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.