Casă de oaspeți·Măru·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
FROM
388 lei/ night
Double room · 2 persons
|
Optional breakfast
Hot tub and sauna
3,000 sqm courtyard
Local hosts
Unit type
Casă de oaspeți
Capacity
1 rooms · 8 guests
Check-in / Check-out
12:00 - 21:00 · până la 11:00
Host
TRIFU ÎNTREPRINDERE FAMILIALĂ
ABOUT THE PROPERTY
An oasis of peace between mountain ridges
Trenutno prevajamo to vsebino. Prosimo, vrnite se kasneje.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Casa de vacanță "La Teo" Măru
COMFORT & FACILITIES
What you will find at Casa de vacanță "La Teo" Măru
Comfort and relaxation
Wood-burning fireplace in the main living room
Heated cedar wood hot tub (on request)
Dry sauna with pine aromas
Rustic gazebo and panoramic terrace
Rooms and bathroom
Private bathroom in each room with walk-in shower
Hotel-quality satin cotton linens
Hair dryer, soft towels and included toiletries
Ergonomic memory foam mattresses
Kitchen and dining
Cooking and kitchen
Espresso machine with homemade bean coffee
Covered grill / barbecue and cauldron area
Generous dining hall for all guests
Connectivity and workspace
High-speed fiber optic Wi-Fi (300 Mbps)
Desk / quiet space for remote work
Smart TV with Netflix / cable channels
Excellent mobile signal for all carriers
Outdoor
3,000 sqm courtyard surrounded by pine trees
Free private parking on the property grounds
Deck chairs and lawn beach area
Direct access to mountain trails behind the courtyard
Friendly policies
Children welcome of any age
Baby cot and high chair (on request)
Pets accepted (on request)
Smoking is only allowed in outdoor areas
ACCOMMODATION SPACES
Choose the right room
Casă de vacanță întreaga unitate cu vedere spre grădină pentru 10 pers. (se inchirieaza doar integral)
700 mp·Dormitor 1: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 2: 1 canapea extensibilă (140 cm), Dormitor 3: 2 paturi single (90 cm), Dormitor 4: 2 paturi single (·8 persons
balcon/terasăTowelsHalat de baieDishwasherUmerașeFlat-screen TVHair dryerFier de călcatAparat de cafea/ceaiCuptor cu microundeRefrigeratorWi-FiUstensile de bucătărieConexiune la internetWardrobeComun(ă) baie (cadă)Toilet (in bathroom)colțarTVComun(ă) baie (duș)
FROM388 lei / night
PRACTICAL INFORMATION
House rules and policies
Check-in and Check-out
Sosire între 12:00 - 21:00, plecare până la ora până la 11:00. Gazdele vă întâmpină personal.
Children and extra beds
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Pets
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Quiet and parties
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
WHAT IS AROUND
Six places worth the trip
Step out and you are on the road. Here are the most important landmarks in the area, with calculated distances and estimated driving times.
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Dificil · 9:00h21.7 km
Feneş - Poiana Zloaba - Cuntu
Descriere
Traseul CA face legătura între satul Feneş și staţia meteorologică Cuntu, urmând V. Râului Lung (Feneș). Un traseu destul de solicitant, cu peste 1400 m diferențe de nivel, în cca. 7 - 9 h de drumeție, accesibil MTB. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.Satul Feneş marchează limita Munţilor Ţarcu cu Depresiunea Caransebeş - Mehadia. CA urmărește drumul forestier Valea Râului Lung, urmărind îndeaproape valea cu versanţi abrupţi şi împăduriţi, din care răsar pe alocuri, gresii sau șisturi. După aprox. 5-6 km, pârâul îşi schimbă direcţia spre E, iar valea se lărgeşte. Pătrundem în depresiune Poiana Plopului, cu sălașe și grupuri de case care dau naștere cătunului Plopul.Mai sus, valea se îngustează din nou, devine sălbatică, iar apa îşi face cu greu loc printre stânci şi desişul pădurii. Într-o nouă curbă spre N, găsim peretele stâncos al Muntelui Corbu, gata-gata să se prăbușească. Continuăm până la confluenţa cu Valea Drăganului, în aval de care se poate ajunge auto cu o mașină cu gardă înaltă. Continuăm urcarea pe vale și trecem pe lângă un fost canton silvic. În stânga se ridică Culmea Pleașa, împădurită.În Poiana Zloaba se găsesc barăci folosite la fosta cale forestieră care aducea muncitori până aici. Continuăm pe drumul de culme care urcă spre Poiana Strigoniu, unde întâlnim varianta PA - care urcă peste Plaiul Vîrciorovei dinspre satul Vîrciorova. Facem dreapta și ținem culmea, cu priveliști spre valea rărită Cuntu, stăvilită de Plaiul Văraticei, cu 3 vârfuri plate. (traseul BA)Continuăm aprox. 4 km pe drumul de culme, spre staţia meteo Cuntu, în apropierea cărei se află Lacul Cuntu, care adaugă un plus de savoare peisajului alpin. La stația meteo se poate campa. Lângă ele, Cabana Prietenii Muntilor (1460 m), încremenită în timp, stă mărturie a unor vremuri mai bune, când exista un flux de turiști care-i asigura funcţionalitatea.
Lacul de Acumulare Poiana Ruscă - Cornereva - Arsuri - Lacul de Acumulare Poiana Ruscă
Descriere
Acest traseu traversează munţii Cernei între Lacul Poiana Ruscă și satele comunei Cornereva, traversând M. Domașnei. Un parcurs antrenant cu peste 3000 m diferențe de nivel, pe cca. 47 km. Alt. max. se înregistrează în coama Muntelui Domașnei (1364 m).Amplasată pe versantul sudic al munţilor Ţarcu, la cca 8 km în amonte de comuna Rusca, într-o zonă mai îngustă a Râului Rece (Hideg), amenajarea Poiana Ruscă beneficiază de mica depresiune naturală care îi conferă potențialul de a deveni o stațiune. Încă de la debut, avem o adevărată provocare: urcarea către coama impresionantului munte al Domaşnei, aprox. 700 m D+. Odată ce ajungem aproape de Vf. Poiana Mare (1364 m) atingem alt. max. a traseului și cu o scurtă abatere pe vârf, ne putem bucura de priveliștea largă spre satele Domaşnea (din culoarul depresionar Timis-Cerna) și Cornereva, cea mai mare comună din România, cu 40 de sate și cătune componente. Suntem la aprox. 1300 - 1400 m alt și avem în jur Munţii Ţarcu şi Munţii Cernei de 2000 m. Coborârea (downhill) este la fel de provocatoare precum urcarea: avem de străbătut drumuri cu pietre şi stânci spălate de ape (Pietrele Ilișoavei) apoi un single trail către satele împrăştiate ce aparţin de comuna Cornereva, comuna cu cele mai multe localităţi arondate din România. Satele din Valea Bela Reca îți dau senzaţia că te-ai întors în timp.
Descriere
Acest traseu face un circuit în jurul Lacului de Acumulare Poiana Ruscă de pe râul Recea (Hideg) la Rusca - Teregova. Un parcurs relativ ușor cu aprox. 1500 m diferențe de nivel, pe cca. 20 km. Alt. max. se înregistrează sub Cracu Elișovii (719 m).Amplasată pe versantul sudic al munţilor Ţarcu, la cca 8 km în amonte de Poiana Rusca-Teregova, într-o zonă mai îngustă a Râului Rece (Hideg), amenajarea Poiana Ruscă beneficiază de mica depresiune naturală care îi conferă potențialul de a deveni o stațiune. Comuna Teregova dispune de largi posibilităţi de dezvoltare a agroturismului datorită peisajului, datinilor și obiceiurilor. Lacul Rusca-Teregova este cel mai nou şi mai mare lac artificial din Banat Montan și oferă posibilitatea unui tur cicloturistic potrivit pentru inițiere.
Descriere
Traseul BR face legătura între creasta Munților Cernei și Retezatul Mic, trecând peste culmea Munților Godeanu. Un traseu lung și solicitant, cu peste. 1500 m diferențe de nivel, în cca. 12-13 h de drumeție, recomandat pt 2 zile. Iarna, pe zăpezi mari, este greu de parcurs fără echipament adecvat - necesită bune cunoștințe de orientare.Grupa Retezat-Godeanu se constituie ca nod orografic și hidrografic al Carpaților Meridionali, iar particularitatea cea mai importantă a lor o reprezintă marea extensie a suprafețelor de nivelare, cu forme glaciare ample şi bine reprezentate. caracterul alpin pronunțat este “îndulcit” de platformele de eroziune glaciară la mare altitudine, numite platforme de nivelare Borăscu (2.000 - 2.200 m).Munții Godeanu constituie cumpăna de ape dintre Bazinele Cernei și Râului Mare, iar versanții dinspre văile Lăpușnicul Mare și Râul Șes sunt abrupți și stâncoși, dificil de urcat. Din această cauză majoritatea traseelor se desfășoară dinspre Valea Cernei.Traseul de creastă BR pornește din Curmătura Olanelor (legătură cu Munţii Cernei), după ce am coborât de pe Varful Dobrii (vezi descriere traseul BR). Pornim spre Vf. Olanelor, lăsând de-o parte și de alta, Cracul Matichii, apoi Cracul Olanulul. Trecem pe sub vârf, unde urcă diferite poteci ciobănești dinspre Munții Țarcu, fie peste vârfurile Ciocănașu - Șincu, fie de la izvoarele Râului Șes, cu Lacul Iezer și „platforma Râului Şes”, unde ciobanii îşi plimbă turmele pe imensa pajişte alpinăContinuăm spre şaua de sub Vf. Balmoş, unde întâlnim poteca TR - peste Oslea Românească, dinspre Cerna Sat. Ținem culmea spre NE, ghidați de momâi, lăsând la stânga valea adâncă a Râului Șes și Muntele Tucila, legătura cu Munții Țarcu. Poposim pe Vârful Godeanu (2229 m) și ne bucurăm de priveliștile largi, care în zilele senine se deschid până spre Munţii Semenicului, Poiana Ruscă, Oslea, Piatra Cloşanilor. La N deslușim Masivul Ţarcu cu Muntele Baicu și Vf. Pietrii, căldarea Gropiţa, cu lacul Gropiţa, mărginită de Cracul Zânei, iar la S, P. Izv Godeanu cu oglinda Iezerului Godeanu.Poteca continuă pe versantul nordic al Vf. Godeanu, unde întâlnim varianta PR - legătura cu Munții Țarcu peste Culmea Prislopului. Urmăm momâile de pe Culmea Mocirliu sub care zărim căldările glaciare Bonţica şi Cârnea. Ajungem la Cracul Mocirliu, peste care coboară o potecă ciobănească spre Lacul Iovan, apoi continuăm domol pe Muntele Moraru. Din punctul cel mai înalt al potecii putem apuca spre N varianta CR, care străbate Culmea Moraru-Gugu, pentru a coborî la cabana Gura Apei (vezi traseul CR).Coborâm lin la obârșia P. Mâțului, unde găsim un izvor, apoi urcăm pe sub Vf. Bulzului, pe platoul bombat al Scărişoarei, unde întâlnim poteca CR - dinspre (Lacul Iovanul), ca parte a magistralei care lega odinioară Valea Cernei de Gura Apei peste Muntele moraru și Vf. Gugu. Platoul e mărginit din toate părţile de căldări și trebuie să fim atenți la momâi. Luăm ca reper profilul rotunjit al Muntelui Micuşa, pe cumpăna de ape dintre căldările Vlăsia Mică și Scărișoara - cu Lacul Scărişoara (1896 m), cel mai mare şi cel mai frumos lac din Munţii Godeanu. Vara putem campa. întrucât avem câteva izvoare.Ținem poteca dintre vârfurile Micuşa şi Stâna Mare, care adună picioarele sudice Micușa și Cărbunele Această porţiune necesită atenţie pe ceaţă - poteca nu e bine definită. Direcția se schimbă spre NE, spre culme, unde întâlnim o zonă cu grohotișuri, trecem de șaua Vârfului Galbena și poposim pe proeminența acestuia (2194 m), locul de unde pornește o potecă ciobănească spre N, spre Platforma Borăscu, care încadrează Lacul Borăscu.De lângă borna de pe Muntele Galbena putem observa platforma de nivelare Borăscu, reprezentativă pentru suprafețele de nivelare, care alături de Scărişoara, apar ca niște podişuri suspendate deasupra căldărilor adânci. La E distingem silueta Muntelui Paltina, care precedă creasta spre Piatra Iorgovanului, iar la S, reapar Oslea și Piatra Cloșani.Din vârf coborâm aprig spre Șaua Gârdomanu, unde urcă poteca TG peste Cracul Gârdomanului, de la Izbucul Cernei. Continuăm în urcare spre Vârful Paltinei, cu vederi tot mai largi spre Valea Lăpuşnicului Mare şi Cracu Slăveiului (Retezat).Traseul de creastă Godeanu ia sfârșit în Şaua Paltina (Soarbele) - legătură cu Retezatul Mic, de unde putem coborî fie pe varianta PR, pe la Tăul Fără Fund, către Valea Jiului de Vest, fie în Lunca Berhina sau Câmpușel (peste Piatra Iorgovanului), pe marcaj TR. Sectorul de creastă BR continuă peste Retezat (Culmea Custura-Gruniu, Văcarea) și Munții Tulișa, tocmai până în orașul Vulcan (traseul BG), de la poalele Munților Vulcan și creasta Parângului (traseul BR).
Descriere
Traseul CR face legătura între Barajul Iovan și creasta principală (sub Vf. Scărișoara), pe un parcurs solicitant la urcare. Un traseu cu peste. 1800 m diferențe de nivel, în cca. 6 - 8 h de drumeție. Iarna, pe zăpezi mari, este greu de parcurs fără echipament adecvat - necesită bune cunoștințe de orientare.Pentru a ajunge la locul de start, trebuie să urmăm Valea Cernei, din Băile Herculane spre Barajul Iovan pe un drum de pământ. De la gura de vărsare a Pârâului Iovanu, urmăm drumul forestier care șerpuiește pe sub Plaiul Bulzului, câștigând altitudine până la niște izvoare (cota 1200). După cca 1 h, trecem de stâna din Bulz și ajungem la păşunea alpină.și drumul de culme. O potecă ciobănească coboară Plaiul Bulzului până în zona Șesu Bulzului.Continuăm urcarea cca. 2,5 km și trecem pe lângă „Bisăricile din Bulz", trei stânci înalte, care par a fi ruinele unei biserici. Poposim ca să ne tragem răsuflarea și să admirăm spre V, Culmea Mocirliul şi piramida Varfului Godeanu. La E, avem Vf. Cărbunelui. Le ocolim prin dreapta și continuăm alți 2,5 km, pe culmea dintre văile adânci Bulzul (cu Căldarea Bulzului) şi Scăriţa, la izvoarele cărora zăpada persistă până la începutul verii. Atingem drumul de creastă BR, pe platoul bombat al Vf. Piatra Scărişoarei. Dacă continuăm spre V putem coborî peste Muntele Moraru și Vf. Gugu, pe poteca CR, ca parte a magistralei care lega odinioară Valea Cernei de Gura Apei. drumul de culme continuă la E, luând ca reper profilul rotunjit al Muntelui Micuşa, pe cumpăna de ape dintre căldările Vlăsia Mică și Scărișoara - cu Lacul Scărişoara (1896 m), cel mai mare şi cel mai frumos lac din Munţii Godeanu. Aici avem câteva izvoare.
Descriere
Traseul PG face legătura între Izbucul Cernei și Poiana cu Ferigă, suind în serpentine Cracu Fântânii. Un traseu cu aprox. 500 m diferențe de nivel, în cca. 1.5 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme (marcaje vechi).De la izvoare şi până la vărsarea în Dunăre, Valea Cernei străbate peste 500 km. O parte din izvoarele Cernei pornesc de la peste 2.000 m, din căldările glaciare din Munţii Godeanu, în timp ce o parte însemnată provine din subteran - prin „Izbucul” Cernei, considerat cel mai puternic izvor din România cu un debit mediu de 1-1,5 m³/s. Izbucul Cernei este format din trei izvoare distincte care ţâşnesc din grohotişul Ogaşului Chicerii, din Ciucevele Chicerii şi Ogaşului Cald (849m).După spusele localnicilor, apa rezultă defapt din 11 izvoare care ies la suprafață aproape din același loc, iar primăvara, după ploi, debitul este atât de mare încât apa țâșnește printre bolovanii cu muşchi, spumegând şi formând o mulţime de mici cascade, într-o perdea fină de aburi. Mai jos apele izbucului se unesc cu apele Cernişoarei - ale cărui izvoare se află la cca. 10 km amonte (sub Vârful Paltina), iar în apropiere găsim o veche Moară de apă.Lângă izbuc găsim o construcție de lemn în ruine pe care se văd marcajele PG. Urcăm pe V. Ogaşul Sec pentru scurt timp apoi continuăm în serpentine spre Cracul Fântânii şi Poiana cu Ferigă, un alt loc frumos unde merită să facem un popas. După ce ajungem pe culme, putem urma poteca TG peste Cracul Gârdomanu, străbătând o serie de poieni, apoi creasta matematică, până sub Vf. Gârdomanu din Creasta Godeanului. (3 - 4 h).
Cerna Sat - Vârful Oslea Românească - Creasta Masivului Godeanu
Descriere
Traseul TR face legătura între Valea Cernei și creasta principală (sub Vf. Godeanu), pe un parcurs solicitant la urcare. Un traseu cu peste. 1400 m diferențe de nivel, în cca. 5-6 h de drumeție. Iarna, pe zăpezi mari, este greu de parcurs fără echipament adecvat - necesită bune cunoștințe de orientare.Pentru a ajunge la locul de start, trebuie să urmăm Valea Cerne, din Băile Herculane cca. 40 km spre Barajul Iovan pe un drum de pământ. Când ajungem aproape de Cheile Corcoaia, la ieşirea din satul Cerna Sat, căutăm cu atenție indicatorul TR care ne conduce prin poieni, livezi şi pădure pe culmea dintre Văile Curmezişul şi Naiba. Urcăm până pe Culmea Oslea, unde trecem de stâna din Buza Oslei, apoi continuăm pieptiș spre Vârful Oslea Românească (1781 m). Poteca ocolește vârful dar e păcat să ratați priveliștea de pe el. Este cel mai bun loc de belvedere de pe picioarele sudice, cu priveliști largi spre creasta principală, căldarea Groapa Balmoşului, Barajul Iovan, Oslea, Piatra Cloşanilor ș.a.Continuăm urcarea pe cumpăna de ape dintre văile Stârminosu şi Balmeşu, până atingem drumul de creastă, la obârșia Văii Stârminosu, unde întâlnim traseul principal de creastă BR. De aici mai facem aprox. 2 h până pe Vf. Godeanu, cu priveliști spre potecile ciobănești dinspre Munții Țarcu, dinspre vârfurile Ciocănașu-Șincu sau izvoarele Râului Șes cu Lacul Iezer și „platforma Râului Şes”, unde ciobanii îşi plimbă turmele pe imensa pajişte alpină. Sub. Vf Godeanu ajunge și poteca PR peste Muntele Tucila.
Descriere
Acest traseu traversează munţii Cernei între Domaşnea și Podul Ţăsnei, prin satele risipite de sub Vf. Arjana, Biliana - Zascol. Un parcurs solicitant, cu peste 3500 m diferențe de nivel, pe cca. 38 km. Alt. max. se înregistrează în coama M. Domașnei (1364 m).Pornim din pasul Poarta Orientală (535 m) situat pe şoseaua europeană E70 Băile Herculane - Caransebeș. Ne așteaptă o adevărată provocare: urcarea către coama impresionantului munte al Domaşnei, peste 800 m D+. Odată ce ajungem aproape de Vf. Poiana Mare (1364 m) atingem alt. max. a traseului și cu o scurtă abatere pe vârf, ne putem bucura de priveliștea largă spre satele Domaşnea (din culoarul depresionar Timis-Cerna) și Cornereva, cea mai mare comună din România, cu 40 de sate și cătune componente. Suntem la aprox. 1300 - 1400 m alt și avem în jur Munţii Ţarcu şi Munţii Cernei de 2000 m.Coborârea (downhill) este la fel de provocatoare precum urcarea: avem de străbătut drumuri cu pietre şi stânci spălate de ape (Pietrele Ilișoavei) apoi un single trail către Bogîltin. Nu avem timp să zăbovim, începem urcarea pe Cracul Teiului unde urmăm un drum de țară care ne dă prilejul să admirăm silueta Vf. Arjana (1511 m) și Biliana. Vârful Arjana este un bloc masiv de calcar lipit cu măiestrie în capătul sudic al culmii înalte a Munților Cernei.Poteca coboară apoi pe un drum de căruțe până la cătunul Bedina, pe valea Bedinei pe sub Culmea Piatra Corbului și la scurt timp ajungem la Biserica din Dobraia. Biserica ce poartă hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” a fost construită de credincioșii din cătune în anul 2004, iar în dreapta bisericii, sub un acoperiș de tablă sprijinit pe 4 pari, se află clopotul care vestește sărbătoarea sau moartea. Chiar dacă atunci când treci nu se văd oamenii, prezența lor este simțită; pământurile și livezile sunt lucrate. Tabere de turiști (cercetași sau fotografi) împânzesc cu corturile potecile pe timp de vară. Urmează o nouă provocare: poteca tehnică (hard downhill) peste bolovani, un single trail plin de adrenalină care ne coboară în apropierea Pensiunii Dumbrava, la Podul Ţăsnei, trecând pe lângă o moară. La final, popsim la „coada” lacului Herculane (Şapte Izvoare).
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
