Pensiune turistică·Costeşti·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
DE LA
388 lei/ noapte
Cameră dublă · 2 persoane
|
Mic dejun opțional
Ciubăr și saună
Curte 3.000 mp
Gazde locale
Tip unitate
Pensiune turistică
Capacitate
2 Camere · 6 Oaspeți
Check-in / Check-out
14:00 - 18:00 · până la 12:00
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea!
Gazdă
LĂSCOI IOAN OVIDIU PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
AGROPENSIUNEA ZAMOLXIS se află în Costeşti și pune la dispoziție cazare cu WiFi gratuit și vedere la munte, precum și biciclete gratuite, o grădină și un lounge comun. Această pensiune agroturistică oferă parcare privată gratuită și o bucătărie comună. Această pensiune agroturistică include 6 dormitoare, un living și 6 băi cu un uscător de păr și duș. Această pensiune agroturistică pune la dispoziția oaspeților prosoape și lenjerie de pat.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Agropensiunea Zamolxis Costeşti
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE Agropensiunea Zamolxis Costeşti
Confort și relaxare
Șemineu pe lemne în salonul principal
Ciubăr încălzit din lemn de cedru (la cerere)
Saună uscată cu arome de brad
Foișor rustic și terasă panoramică
Camere și baie
Baie proprie în fiecare cameră cu duș walk-in
Lenjerii din bumbac satinat de calitate hotelieră
Uscător de păr, prosoape moi și cosmetice incluse
Saltele ergonomice cu spumă cu memorie
Bucătărie și masă
Gătit și bucătărie
Espressor cafea boabe din partea casei
Zonă acoperită de grătar / barbeque și ceaun
Sală de mese generoasă pentru toți oaspeții
Conectivitate și lucru
Wi-Fi fibră optică de mare viteză (300 Mbps)
Birou / spațiu liniștit pentru lucru de la distanță
Smart TV cu Netflix / canale prin cablu
Semnal mobil excelent pentru toți operatorii
În aer liber
Curte de 3.000 mp înconjurată de brazi
Parcare privată gratuită în incinta proprietății
Șezlonguri și zonă de plajă pe iarbă
Acces direct la potecile de munte din spatele curții
Regulament
Copii bineveniți de orice vârstă
Pătuț și scaun de masă bebeluș (la cerere)
Animale de companie acceptate (la cerere)
Fumatul este permis doar în spațiile exterioare
SPAȚII DE CAZARE
Alege camera potrivită
Camera twin cu vedere spre râu cu vedere spre grădină
16 mp·2 paturi single (90 cm)·2 persoane
balcon/terasăProsoapeBirouDetector de monoxid de carbonUmerașeTV cu ecran platUscător de părPlasă de țânțariFilmeAcces separatSmart TVWIFIConexiune la internetdulap de haineTVPropriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
Camera cvadrupla
18 mp·2 paturi single (90 cm), 1 canapea extensibilă (140 cm)·4 persoane
WIFIPropriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
INFORMAȚII PRACTICE
Regulile casei și politici
Check-in și Check-out
Sosire între 14:00 - 18:00, plecare până la ora până la 12:00. Gazdele vă întâmpină personal.
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea!
Copii
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Animale de companie
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Liniște și petreceri
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
Bine de știut
Întrebări frecvente
CE GĂSEȘTI ÎN JUR
Șase locuri care merită drumul
Ieși din curte și ești pe drum. Iată cele mai importante repere din zonă, cu distanțe calculate și timpi estimați cu mașina.
Descriere
Traseul CG face legătura între Uricani și Vârful Peleaga, străbătând mai multe vârfuri pe un traseu anevoios și lung. Un traseu dificil, cu peste 3000 m D+, potrivit turiștilor cu experienţă, bine echipaţi, în cca. 11 - 14 h de drumeție.Iarna periculos, accesibil în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii.Din partea de vest a oraşului Uricani, lângă podul peste pârâul Sterminosu, găsim un marcaj CG pictat pe o casă. Străbatem ulițele din localitate, ieșim în poieni și fânațe, până sub linia de înaltă tensiune. Urmăm în general culmea Dealul Şerpilor, apoi ajungem sub vârful Şerpilor (un grup de stânci) într-o frumoasă poiană în care se află un izvor. Ocolim vârful prin dreapta (est) și poposim într-o șa cu stână (Stâna din Dealul Șerpilor). De-aici urcuşul este mai lin şi traseul urmăreşte un drum care urcă în Curmătura Tulişa, unde întâlnim traseul crestei principale BR - care străbate Munții Tulișa dinspre Vulcan. Aproape de creastă trecem pe lângă o cruce, din lemn, lângă izvorul Gheorghe Tătărăscu.Din șa urmăm parcursul traseului de creastă până dincolo de Vârful Custura, ucare ce devine dificilă, chiar periculoasă pe timp de iarnă. Trecem pe lângă Monumentul Eroilor, străbatem golul alpin cu Vf. Făgețel și coborâm uşor până în Curmătura Făgeţel, cel mai jos punct de pe creastă din această zonă. De aici ținem un drum de creastă (lipsă marcaje!), intrăm în pădure, ieșim la o zonă de jnepeni greu de depășit și răzbatem pe muntele Pilugu Mic (1532 m). Continuăm pe sub Pilugu Mare (1755 m), apoi urcăm în creasta culmii Văcărea prin jnepeniș, anevoios. Până pe Vf. Văcărea, marcat cu o momâie mare, avem de urcat cca. 500 m D+. Peisajul devine tot mai arid și pășim cu atenţie.prin tărâmul lespezile de piatră. Câte o lespede ridicată de binevoitori ne arată calea (marcajul lipseşte).De pe vârful Văcărea putem observa creasta care urcă spre Vârful Custura, depresiunea Petroșani spre Câmpul lui Neag, culmea Piule-Pleşa (din Retezatul Mic) creasta Oslea, munţii Vâlcan etc. Următorul vârf (Lazărului) completează peisajul cu imaginea Retezatului Mare, dominat de giganţii Custura, Peleaga, Păpuşa, Vârful Mare și bazinul Văii Râul Bărbat spre Stâna de Râu, la poalele lor.Mai departe, trecem pe sub piscurile crestei (Gruniu, Ciomfu Mare). Culmea Custura-Gruiu este înierbată spre sud şi prăpăstioasă spre nord, asemeni crestei Făgăraşului. Aceasta se arcuiește puternic și traseul părăsește poteca ciobănească. Urcăm pe Vf. Valea Mării, apoi depășim o serie de mici piscuri și atacăm pantele Vf. Custura. Nu vă abateți de la drumul de creastă, deoarece, de-o parte și de alta sunt versanți prăvăliți cu lespezi și bolovani mari, care fac dificilă (chiar periculoasă) drumeția.Vârful Custura este un punct de referinţă important în Munții Retezat, al 5 vârf ca înălțime din masiv, cu o privelişte fermecătoare spre tăurile din căldarea Custurii. De pe vârful Custura poteca coboară spre nord, în şaua Custurii, trecând prin Fereastra Custurii, loc unde întâlnim poteca TA dinspre Stâna de Râu. Perspectiva culmilor înconjurătoare, a lacurilor din căldarea Custurii și, de cealaltă parte, bazinul V. Lăpușnicu Mare cu Poiana Pelegii, ne răsplătesc efortul. Din Șaua Custurii ocolim vârful Păpuşa Mică şi coborâm într-o șa adâncă, numită Spintecătura Păpuşii, de unde se urcă aprig și solicitant până în vârful Păpuşa, unul din giganţii Retezatului. Vârful Păpușa (2508m) se clasează pe locul 2 în Masivul Retezat, după Vârful Peleaga, și este al 8-lea din țară.O coborâre pe lespezi mărunte ne duce în șaua Pelegii, important nod de trasee. Aici întâlnim traseul de creastă BR, CR dinspre Lacul Galeș, TG dinspre Pietrele și traseul PA - dinspre Poiana Pelegii. Ne cufundăm privirea în apropiere, admirând Lacul Ghimpele (Peleaga). Din șaua Pelegii (2274 m) urcăm din nou pieptiș spre Vf. Peleaga (2509 m).Izolat de celelalte vârfuri ale masivului, Vf. Peleaga, cel mai înalt din Retezat, ne oferă prilejul de a avea o vedere panoramică a cărei frumusețe este greu de egalat. Înspre N putem observa căldarea glaciară V Rea, vastă zănoagă pe fundul căreia se află tăurile Văii Rele. De partea stângă a văii, stă de strajă Culmea Pietrele, cu Vârful Pietrele și dincolo de aceasta culmea Stânișoara, acoperind poalele Vf. Retezat. De aici Vârful Retezat (2484 m) ne apare ascuțit. Vârful Bucura I (2433 m) se vede teșit, iar vis-a-vis, Vârful Judele (2398 m), completează orizontul. La SV, culmea Slăveiu străjuiește semeț valea Lăpușnicu Mare alături de culmea Drăgșanului (Retezatul Mic), iar spre SE, Vârful Custura (2457 m), completează lanțul vârfurilor ce se înșiruie înspre est până la Munții Tulișa. Din Vf. Păpușa (2508m), răsfirate ca degetele de la mână, se lasă în vale culmile Valea Rea, Galeșu, Vf. Mare și Lăncița. La 500 m alt sub noi, uriașa căldare glaciară a Bucurei se înfățișează.cu întreaga salbă de lacuri glaciare, 16 la număr, o parte vizitate de poteca “Circuitul Lacurilor”. Magistrala CG continuă spre E, coborând prin căldarea Berbecilor, spre Bucura.
DN 66 - Cantonul silvic Cutreasa - Valea Căpriorul
Descriere
Traseul PG este traseul de acces spre Valea Căpriorul,, prin Cheile Polatiștea, cu pereți verticali pitorești Este un traseu relativ ușor, cu aprox. 500 de m diferențe de nivel, în cca. 1.5 -2 h de drumeție. Turiștii bine pregătiți pot continua pe vale spre zona Vf. Recii (loc de belvedere excelent asupra crestei principale)În Munții Parâng, natura a desăvârșit unele dintre cele mai sălbatice peisaje din Carpații românești, iar Cheile Polatiștea sunt printre cele mai spectaculoase din munții noștri, în special sub culorile ruginii ale toamnei. Pornind din Petroșani se străbate DN 66 cca 13 km spre Parcul Național Defileul Jiului până la Gura Polatiștei, de unde se urmează marcajele pe un drum forestier. pătrundem în Cheile Polatiștea, cu pereți verticali de stânca în ambele părți, inaccesibili. La partea inferioară a văii se află cristalinul (închis la culoare), iar la cea superioară calcarul. În această suprapunere de roci, apa Polatiștei și-a săpat o vale îngustă, cu versanți abrupți cu pereți de peste 100 de m, cu praguri de rocă unde se formează cascade pitorești. După aprox. 6.5 km de la Gura Polatiștei, ajungem la Cantonul silvic Cutreasa, loc în care valea se lărgește și se împarte în două: pârâul Cutreasa și pârâul Căpriorul. Cei antrenați pot urma valea pârâului Căpriorul pe drumul forestier, spre cantonul Reciu, situat în etajul coniferelor. Dacă timpul permite, putem continua pe poteci nemarcate, cu un urcuș mai abrupt, dar nu foarte lung până în golul alpin (la aprox. 1400 m), în zona Vârfului Recii, punct de belvedere excelent asupra crestei principale a Parângului.
Descriere
Traseul BG face legătura între Bucura și Vf. Retezat, folosit cu preponderență de turiștii care au urcat din Poiana Pelegii la Bucura și vor să parcurgă Custura Retezatului. Un traseu destul de solicitant cu aprox. 700 m diferențe de nivel, în cca. 2 - 2.5 h de drumeție. Iarna, periculos, accesibil în funcție de cantitatea zăpezii.Din zona de camping Refugiul Salvamont Bucura (2040 m), trebuie să ne îndreptăm pentru scurt timp spre nord, urmând marcajul BA până la stâlpul indicator care marchează începutul traseului BG spre șaua Poarta Bucurei (2280 m). Primul segment se suprapune cu PR “Circuitul Lacurilor”, astfel că începem urcușul spre cel mai de sus dintre lacurile înșirate pe traseul tematic. Printre tufe de jnepeni, pajişti cu flori şi stânci, ajungem pe malul lacului Tăul Porţii (2260 m) - lacul glacir din Retezat situat la cea mai mare altitudine.Avem vederi splendide spre colții stâncoși din Poarta Bucurei și stâncile negre ale Vârfului Judele care se oglindesc în luciul apei și creează un frumos contrast de culori. Umbra vârfurilor poate păstra gheață și zăpadă pe malul lacului până spre luna iulie.De la lac urcăm abrupt, cu atenție sporită, ieșind în şaua Poarta Bucurei. Aici cotim dreapta (N) şi urmăm creasta, până în apropierea vârfului Bucura I, unde întâlnim traseul de creastă BR, pe care ne putem abate 5 min, pentru a vizita vârful, unul din giganții Retezatului (2433 m), cu perspectiva fermecătoare spre toate direcţiile.BG continuă pe un sector râpos către Șaua Retezatului, cu o vastă zonă de grohotișuri, ale căror lespezi colțuroase (unele imense) pot pune probleme. Ocolim astfel muntele Bucura de-a coasta, printr-un loc ce necesită atenție, pe o potecă destul de solicitantă, dar cu priveliști care ne răsplătesc efortul. Spre SV putem vedea Judele şi lacurile glaciare din rezervaţia Gemenele, care de aici se văd în toată splendoarea lor.Odată ce am ocolit uriașul Bucura, urmăm linia crestei (Custura Retezatului), depășind mai multe vârfuleţe şi şei pentru a coborî în cel mai jos punct al custurii şi anume şaua Retezatului (2251 m). Aici întâlnim TA - care urcă de la Cabana Pietrele pe Valea Stânișoarei. Alături de acesta, vom urca susţinut, pe lespezi de piatră pătați de licheni până pe vârful Retezat. Ajungem după cca. 30-40 min. de urcuș pieptiș.De pe vârful Retezat avem o largă perspectivă, fermecătoare, în toate direcțiile, cu vederi asupra uriașilor Bucura I și Bucura II, dar cel care ne va captiva atenția prin frumusețea oglindirii de smarald, este Lacul Ștevia (2070 m). Cuibărit într-o căldare mică, cu pereți abrupți, Lacul Ștevia este unul dintre cele mai frumoase lacuri din Retezat, având o acustică incredibilă. Iarna zăpada se topește greu de pe malurile lui, vara apa devine verzuie. Lacul are în jur de 10 m adâncime.
Descriere
Traseul CG este segmentul de legătură între Bucura și Vârful Peleaga, vârful cel mai înalt din Retezat, în urcare pe piciorul Pelegii, Un traseu scurt dar solicitant cu peste 500 m diferență de nivel, în cca. 1 - 2 h. Iarna, periculos, accesibil în funcție de cantitatea zăpezii.CG porneşte de la izvorul refugiului Salvamont Bucura şi pătrunde în căldarea de sub vârful Peleaga (căldarea Berbecilor), ocolește un mic lac, apoi face dreapta și urcă pieptiș, în serpentine, până pe piciorul Pelegii. Ascensiunea în această zonă de grohotișuri este periculoasă iarna (risc de avalanșă). Ținem creasta cu lespezi pictați de licheni până la vârf.Izolat de celelalte vârfuri ale masivului, Vf. Peleaga, cel mai înalt din Retezat (2509m), ne oferă prilejul de a avea o vedere panoramică a cărei frumusețe este greu de egalat. Înspre N putem observa căldarea glaciară V. Rea, vastă zănoagă pe fundul căreia se află tăurile Văii Rele. De partea stângă a văii, stă de strajă Culmea Pietrele, cu Vârful Pietrele și dincolo de aceasta culmea Stânișoara, acoperind poalele Vf. Retezat. De aici Vârful Retezat (2484 m) ne apare ascuțit. Vârful Bucura I (2433 m) se vede teșit, iar vis-a-vis, Vârful Judele (2398 m), completează orizontul. La SV, culmea Slăveiului străjuiește semeț valea Lăpușnicului Mare alături de culmea Drăgșanului (din Retezatul Mic), iar spre SE, Vârful Custura (2457 m), completează lanțul vârfurilor ce se înșiruie înspre este până la Munții Tulișa. Din Vf. Păpușa (2508 m), răsfirate ca degetele de la mână, se lasă în vale culmile Valea Rea, Galeșu, Vf. Mare și Lăncița. La 500 m alt sub noi, uriașa căldare glaciară a Bucurei se înfățișează.cu întreaga salbă de lacuri glaciare, 16 la număr, o parte vizitate de poteca “Circuitul Lacurilor”.Magistrala CG continuă spre E peste Vf. Păpușa, Culmea Custura - Păpușa și Custura - Gruniu, tocmai până la Munții Tulișa (grupa Retezat -Godeanu) însoțită de traseul de creastă BR. La Monumentul Eroilor, CG coboară spre Uricani.
Descriere
Traseul PR vizitează cele mai însemnate dintre lacurile aflate în zănoaga Bucurei, la peste 2000 m alt. Un traseu relativ ușor, cu aprox. 500 m diferențe de nivel, în cca. 2.5 h, Iarna, accesibil în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii.Circuitul Lacurilor necesită atenție deoarece pe majoritatea segmentelor, circuitul poartă marcaje duble / triple, fiind comun cu alte trasee ce străbat căldarea. Se poate aborda, fie de la Bucura, dinspre Poiana Pelegii - Lia, Ana, Viorica și Florica (lacurile înșirate) până la Tăul Agățat, fie coborând din Curmătura Bucurei spre Tăul Porții și de aici în circuit. Dacă pornim în traseu în sensul acelor de ceasornic, de la baza Salvamont Bucura coborâm spre Poiana Pelegii în locul unde se află o stâncă mare pe care e scris un mesaj către divinitate. De-aici urmăm poteca la dreapta și ajungem la lacul Lia, cel mai jos lac din traseul lacurilor înșirate (1910m). Lacul Lia are o formă triunghiulară şi este alimentat dintr-un izvor care se revarsă din Lacul Ana. Este cel mai bogat lac în păstrăvi din căldare. De la Lia se urcă printr-o zonă foarte frumoasă, atât de specifică Retezatului, cu izvoare, jnepeni, poieni, flori și lespezi pătați de licheni, până la stânga Lacului Ana, al doilea din circuit. Lacul Ana este cel mai mare din șirul lacurilor, cu o adâncime medie de 11,5 m. Alimentarea lacului se realizează din pârâul cu cascade, ce se scurge din Lacul Viorica. De pe malurile lui putem admira culmile ce înconjoară Căldarea Bucurei. După ce trecem de lac, ne vom însoți de marcajele TR - ce urcă spre Judele. Parcurgem poteca tăiată în pantă, pe partea estică a căldării, cu o frumoasă priveliște spre lacurile Ana, Viorica și Florica. De forma unui corn ușor curbat, Lacul Viorica (2070 m) este populat cu păstrăvi, iar surplusul de apă generat de ploi formează o cascadă pe pragul din capătul lacului și mai multe cascade mici, care se scurg în Lacul Ana. Aproape de lacul Viorica, spre vest, se găsește un ochi de apă, pe trei sferturi umplut cu turbă și alte două lacuri mai mici. De la Viorica se ajunge în câteva minute lângă Lacul Florica (2090 m), al treilea lac în traseul lacurilor înșirate. Dimensiunile lacului variază, fiind alimentat de două izvoare care se află în partea vestică a lacului, iar pragul care desparte Florica de Viorica formează la debite mari, o frumoasă cascadă de 20 m înălțime.MAi departe, un urcuș pieptiș pe o mare de lespezi, ne „săltă” până în proximitatea Lacului Agăţat, unde TR se desprinde spre Șaua Judele. PR schimbă direcţia de mers către dreapta. Tăul Agățat (2208 m) este ascuns privirilor, fiind înconjurat de lespezi. Defapt o minusculă oglindă de apă, cu zăpadă pe malurile lui până târziu în vară, lacul este alimentat doar din izvoarele subterane. De pe pragul de est al lacului se deschide o priveliște frumoasă asupra căldării Bucura cu lacurile înșirate și a masivului Retezat.Un mic urcuș ne scoate la intersecția cu BG, alături de care ajungem la Tăul Porții (2260m), situat la cea mai mare înălțime dintre lacurile glaciare din Retezat. Tăul Porții este umbrit de vârfurile înconjurătoare, motiv pentru care zăpezile dimprejur rămân în cea mai mare perioadă a anului. De pe malul lacului avem o priveliște splendidă în oglinda apei. Colții stâncoși din Poarta Bucurei și stâncile negre ale Vf. Judele creează un contrast frumos pe luciul apei - apreciat de fotografii de peisaj.De la Tăul Porții coborâm însoțiți de marcajul BG până la Bucura, nu înainte de a trece şi pe lângă micul lac Bucurel. Bucura - Perla Retezatului, cum mai este numit cel mai mare lac glaciar din România, ne răsfață cu oglindirea crestelor din jur. De partea cealaltă a lacului, Peleaga (2509 m), cel mai înalt vârf din masiv, ne ispitește să-l explorăm.
Descriere
Traseul CR face legătura între Câmpu lui Neag și Lacul Bucura, pe un segment comun cu traseul de creastă BA. Un traseu destul de dificil, cu aprox. 2000 m diferențe de nivel, în cca.8 - 10 h. Iarna, accesibil în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii.De la Câmpul lui Neag până la complexul de cabane Cheile Buţii urmăm șoseaua principală, apoi marcajul se desprinde la dreapta prin pădure, într-o urcare destul de aprigă, preţ de 45 min. Odată ajunși la drumul de acces al Cabanei Buta, urmăm serpentinele și urcăm pe drumul tot mai abrupt, impracticabil pentru maşini jose. Cabana Buta este una dintre cele mai cunoscute cabane montane din Retezat. Situată la 1580 m altitudine, în afara ariei protejate, este deschisă tot timpul anului și oferă 20 de locuri amenajate în camere cu 4 sau 6 paturi. De la Câmpu lui Neag pânã la cabana Buta se fac aprox. 3.5 - 4.5.h.În continuare, trecem de locul de campare şi refugiul Salvamont, apoi de un izvor puternic și urcăm prin poieni și prin pădure. Jnepenișul ia locul pădurilor, iar apoi traversăm o zonă mai golașă, ajungând în Şaua Plaiul Mic. Porțiune solicitantă cu o urcare aprigă a versantului sudic al culmii Drãgășanu - Pãpușa, dar efortul ne este răsplătit de orizontul panoramic care se deschide din șaua Plaiului Mic (1879 m): largi perspective atât asupra Retezatului Mare spre nord cât şi spre Retezat Mic înspre sud. În șa întâlnim traseul de creastă BR - spre Piatra Iorgovanului.Drumeția spre Lacul Bucura continuă trecând pe lângă două ochiuri de apă pitorești: Tăurile Păpuşii - două mici lacuri alpine de coamã, apoi coborâm continuu și abrupt prin poieni, jnepeni, apoi pădure, pentru aprox. 30 min. până la confluența Bucurei cu Peleaga, într-un loc generos de campare, cunoscut ca Poiana Pelegii, cu un Refugiu Salvamont. Poiana Pelegii (1633m), situată la 31 km de Gura Zlata este un loc ideal de pornire spre culmile Retezatului, o oază de liniște sub Piciorul Pelegii. În poiană există izvor, iar parcarea este la 5 min. de zona de corturi.Din Poiana Pelegii poteca lată, bine marcată, urcă întâi prin pădure, apoi străbate câteva luminișuri și poieni cu stâlpi rãzleți de marcaj (orientare pe ceață), traversează câteva pârâiaşe şi ajunge în zona de jnepeni. Un ultim torent ne scoate la dreapta, pe pragul uneia dintre terasele vãii, apoi pe cea de-a doua, de pe care putem observa deja Lacul Bucura.Coborâm de-a lungul tãpșanului înierbat până la Bucura, ce domină cu autoritate acest peisaj fermecător. Lacul Bucura, cel mai întins ca suprafaţă dintre lacurile glaciare ale Carpaţilor, ne îndeamnă la popas, admirând piscurile Retezatului, între care se remarcă Vârful Judele și Vârfurile Bucura. De partea cealaltă a lacului, Vârful Peleaga (2509m), cel mai înalt vârf din masiv, se ivește tentant. Este probabil cel mai folosit loc de campare din masiv, motiv pentru care aici se află și un Refugiu Salvamont. Bucura este nod de poteci spre vârfurile masivului, între care CG - spre Peleaga, BG - spre Bucura I și Retezat, ori TR - spre Vf. Judele, la marginea rezervației Gemenele.
Descriere
Traseul BG traversează culmea Piule-Pleşa, cu vârfurile Piule, Piatra Albă și Pleșa, pornind de la Cabana Buta sau dinspre Cheile Buții. Un traseu solicitant, cu peste 1000 m D+, în cca. 5 - 6 h. Iarna, accesibil în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii.De la Cabana Buta, pornim împreună cu marcajele PG, trecem pârâul, depășim stâna Buta prin dreapta și urcăm pe un picior înierbat în pădure. Un parcurs uşor pe curba de nivel ne scoate într-o poiană mare, cu un stâlp de marcaj în mijloc. La marginea poienii, traversăm pârâul Buta Mică şi continuăm până la baza abruptului Gurganul, cu pereți de 80-120 m înălțime, unde pădurea lasă loc tufelor de jnepeni, arini şi alte tufărişuri. Un stâlp indicator vechi ne prezintă cele două variante ale traseului. Pentru prima, poteca continuă alături de PG spre Șaua Scorota, printr-o zonă de grohotiș și jnepeni. Din Şaua Scorota (Şaua Iepei) navem privelisti ce se deschid spre toate zările. Dincolo de Muchia Drăgşanului şi Şaua Plaiului Mic se ridică semeţe piramidele Pelegii şi Păpuşii. A doua variantă BG urcă direct spre Vârful Piule, printr-un vâlcel abrupt - potecă nerecomandată iarna sau la coborâre. De pe Vârful Piule avem priveliști frumoase spre Piatra Iorgovanului, Retezatul Mare, creasta Oslea - Oslița și văile înconjurătoare.De la vârf vom urma Creasta Piule-Pleşa spre SE, coborând pe la baza unui abrupt mare de calcar (Piatra Albă), pe care îl ocolim spre stânga. Mai departe, parcurgem o custură îngustă, cu tufe de jnepeni, până într-un vârf cu o spinare lungă. De aici se coboară abrupt, la o nouă custură acoperită de vegetaţie luxuriantă. O vom traversa, apoi ocoli, pe câteva brâne înierbate, până când creasta devine mai blândă, cu pajişti largi pe care le traversăm cu uşurinţă, chiar dacă marcajul este mai rar. Ultimul vârf al crestei este Vârful Pleşa, marcat cu o momâie mare şi de pe care avem o largă panoramă asupra Văii Jiului de Vest, asupra Munților Oslea și Munților Vulcan. De la vârf creasta „cade” brusc și ajungem la o stână părăsită, prin pajişti frumoase în care molizi rari iau treptat locul tufelor de jnepeni. Cotim la dreapta în coborârea finală prin pădure, întâlnim un izvor într-o poiană și continuăm până la etajul foioaselor. Într-o altă poiană se află schitul Dâlma Mare, iar de aici urmăm un drum forestier, cu 5 troiţe. Ultima troiță se află pe DN66A, lângă un pod, loc unde se termină traseul. Această troiță poate fi folosită ca reper pentru cei care parcurg traseul în sens invers.
Defileul Jiului - Șaua Prisloapelor - Vârful Parângul Mare
Descriere
Traseul PR este traseul de acces spre Vârful Parângul Mare (2519 m), dinspre Defileul Jiului, străbătând o culme secundară (Vf. Recii - Culmea Prisloapelor - Vf. Mândra). Este un traseu dificil, potrivit drumeților cu experiență montană și cu o condiție fizică bună, pe parcursul a 11 -12 h de drumeție. Se recomandă înnoptarea la una dintre stânele întâlnite în cale (Prisloapele, Mormântul Florii etc)Fie că venim dinspre Petroşani, fie din S, de la Tg. Jiu, vom parcurge frumosul defileu al Jiului, peste numeroase viaducte, pe „brâne" artificiale sau printr-o puzderie de tuneluri (trenul). După acest periplu, ajungem în halta Lainici, în apropiere de mănăstirea Lainici, unul dintre cele mai importante obiective religioase și turistice din jud. Gorj. De aici începe acest traseu pitoresc pe latura sudică a Parângului,La cca 300 m de gară, trecem Jiul și cotim dreapta (S) pe drumul ce merge paralel cu râul. Intrăm pe Valea Chițului cale de 6 km, câștigând altitudine.și ajungem la gura V. Strâmbele. Continuăm în lungul muntelui Cheafa până în locul numit "La Văcărie". Merită să facem un popas și să ne bucurăm de priveliștea spre poiana cu stână de sub Piatra Argelelor, fotogenică, adăpostită de pereţii albi care răsar din mijlocul pădurii de fagi mari.Următorul sector străbate un drum care ne conduce pe sub o culme împădurită spre Vârful Recii, cu o privelişte bună asupra muntelui Cheafa. Zona vârfului Recii ne oferă o nouă surpriză: două vârfuri cu mult calcar și lapiezuri, pe care putem să le vizităm, dacă timpul ne permite. (Vf. Pietriceaua și Vf. Sapa). Continuăm spre NE, pe deasupra obârşiei Polatiştei (zonă în care urcă vechiul traseu PG).De pe pantele Reciului putem urmări cu uşurinţă desfăşurarea traseului nostru peste culmile împădurite ale Prisloapelor şi ale Mormântului Florii (ambele cu stâne) până în Ciocârliul Grivelor, care este urmat în spate de un pisc înalt. La prima vedere am putea crede că este vorba de vf. Parângul Mare, dar este vf. Mândra (2360 m), care acoperă tot muntele cu masivitatea sa. La capătul poienii în care se află stâna Mormântul Florii (posibilitate de înnoptare), suntem la cca. 6.5 -7.5 h de la plecare. Până aici am străbătut o zonă cu munţi scunzi, cu cocoașe mai răsărite, acoperiţi cu păduri întrerupte de poieni frumoase, cu perspective largi spre V și N.Avem de urcat alți 500 m diferenţă de nivel pentru a pătrunde în zona alpină a Ciocârliului Grivelor (2032 m), peste care domină panorama Retezatului şi a Vâlcanului, apoi vom urma o potecă ciobănească care ne scoate în şaua Ţapu, de unde ni se dezvăluie pentru prima oară.Parângul Mare. Începe un nou urcuș spre Vârful Ţapul care spre N se uneşte aproape fără şa cu Vârful Mândra (2309 m). Din vf. Mândra ni se deschide o minunată privelişte spre creastă principală, cu vf. Gruiul în prim plan,și spre creasta Buila-Vânturariţa, care după-amiaza străluceşte asemeni Pietrii Craiului. Pe vreme bună se poate dibui la E și Transalpina care urcă de la Rânca pe pantele Păpuşii.După încă 200 m diferenţă de nivel ajungem pe cel de-al patrulea pisc al României, Parângul Mare (2519 m), pe traseul de creastă BR, la mai mult de 10 h de la plecare. Facem un tur de orizont spre împrejurimi și ne bucurăm de perspectiva largă spre culmile Slivei, Gruiu, Ieșu, Vf. Mândra, linia crestei (spre Cârja și spre Setea Mare) căldările Gemănarea, Zănoaga Stânei ș.a. În vale vedem drumul de coborâre spre Cab. Groapa Seacă, prin Căldarea Roșiile, împodobită cu o salbă de lacuri fermecătoare.Trebuie reamintit că parcurgerea acestui traseu necesită o condiţie fizică foarte bună și abilităţi de orientare deoarece în cea mai mare parte traseul e nemarcat. Câteva marcaje foarte vechi, cu punct roșu putem distinge în zona Piatra Argelii - sub Vf. Pietriceaua.
Concept turistic oficial VisitRomania.eu. Fotografiile, tarifele, disponibilitatea și facilitățile sunt verificate împreună cu gazdele partenere. Distanțele rutiere sunt calculate prin algoritm geografic de orientare.
