Cabană·Șerel·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
DE LA
388 lei/ noapte
Cameră dublă · 2 persoane
|
Mic dejun opțional
Ciubăr și saună
Curte 3.000 mp
Gazde locale
Tip unitate
Cabană
Capacitate
1 Camere · 8 Oaspeți
Check-in / Check-out
16:00 - 22:00 · până la 11:00
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea!
Gazdă
Chiu Alin
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
Dor de Hațeg este o cabană A-frame cu arhitectură unică, situată într-un cadru natural deosebit ce oferă priveliști spectaculoase spre Munții Retezat și Munții Șureanu. Este accesibilă cu orice mașină și dispune de un teren generos, o livadă proprie, locuri nelimitate de parcare și un foișor în care veți găsi o zonă de grătar complet utilată, locuri de luat masa și jacuzzi cu hidromasaj contra cost.Într-un areal apropiat de cabană veți regăsi nenumărate atracții turistice: cetăți, castele, mănăstiri și biserici din piatră, lacuri, cascade, chei și peșteri, parcuri tematice, de aventură și aquapark-uri.Vă așteptăm cu drag!
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Cabana A-frame Dor de Hațeg Șerel
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE Cabana A-frame Dor de Hațeg Șerel
Confort și relaxare
Șemineu pe lemne în salonul principal
Ciubăr încălzit din lemn de cedru (la cerere)
Saună uscată cu arome de brad
Foișor rustic și terasă panoramică
Camere și baie
Baie proprie în fiecare cameră cu duș walk-in
Lenjerii din bumbac satinat de calitate hotelieră
Uscător de păr, prosoape moi și cosmetice incluse
Saltele ergonomice cu spumă cu memorie
Bucătărie și masă
Gătit și bucătărie
Espressor cafea boabe din partea casei
Zonă acoperită de grătar / barbeque și ceaun
Sală de mese generoasă pentru toți oaspeții
Conectivitate și lucru
Wi-Fi fibră optică de mare viteză (300 Mbps)
Birou / spațiu liniștit pentru lucru de la distanță
Smart TV cu Netflix / canale prin cablu
Semnal mobil excelent pentru toți operatorii
În aer liber
Curte de 3.000 mp înconjurată de brazi
Parcare privată gratuită în incinta proprietății
Șezlonguri și zonă de plajă pe iarbă
Acces direct la potecile de munte din spatele curții
Regulament
Copii bineveniți de orice vârstă
Pătuț și scaun de masă bebeluș (la cerere)
Animale de companie acceptate (la cerere)
Fumatul este permis doar în spațiile exterioare
SPAȚII DE CAZARE
Alege camera potrivită
Cabană întreaga unitate cu vedere spre munte pentru 8 pers. (se inchirieaza doar integral)
13000 mp·Dormitor 1: 1 pat king size (180 cm), Dormitor 2: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 3: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 3: 1 pat king size (180·8 persoane
balcon/terasăProsoapePapuciUmerașeȘemineuTV cu ecran platUscător de părAparat de cafea/ceaiFilmePlităFrigiderDraperieSmart TVServicii de difuzare (streaming)WIFIUstensile de bucătărieConexiune la internetcanapeaTVComun(ă) baie (duș)WC (în baie)Propriu/Proprie baie (duș)
DE LA388 lei / noapte
INFORMAȚII PRACTICE
Regulile casei și politici
Check-in și Check-out
Sosire între 16:00 - 22:00, plecare până la ora până la 11:00. Gazdele vă întâmpină personal.
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea!
Copii
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Animale de companie
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Liniște și petreceri
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
Bine de știut
Întrebări frecvente
CE GĂSEȘTI ÎN JUR
Șase locuri care merită drumul
Ieși din curte și ești pe drum. Iată cele mai importante repere din zonă, cu distanțe calculate și timpi estimați cu mașina.
Poteci marcate care pornesc din apropierea cazării, ideale pentru o drumeție reconfortantă de o jumătate de zi.
Uşor · 4:15h9.2 km
Valea Cernişoara - Stânca Roşie - Pasul Jiu-Cerna
Descriere
Traseul TA face legătura între Izbucul Cernei și Pasul Jiu-Cerna, pe la Observatorul de urşi. Un traseu în urcare cu peste 800 m diferențe de nivel, în cca. 4 - 4.5 h de drumeție, pretabil în mare parte și cu MTB. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.După ce am vizitat Moara de apă și Izbucul Cernei - considerat cel mai mare izbuc din țară, cu un zgomot pe măsura debitului lui impresionant (vezi descriere traseu PG), ținem PR, pe V. Cernişoarei, printre vile și pensiuni și ajungem la 250 m în aval de Cheile Cernişoarei, situate la poalele rezervației Ciucevele Cernei, o zonă de creste calcaroase de vârstă jurasică (vezi descriere traseu PR).TA urmăreşte poteca prin pădure spre o mică poiană unde găsim un observator de urşi. La scurt timp ieșim în drumul național, apoi urmăm o potecă la stânga, spre Stânca Roşie, un loc de belvedere excelent spre Ciucevele Cernei - creste spectaculoase de calcar în care micii afluenţi ai Cernişoarei s-au adâncit, formând chei şi canioane sălbatice.De-aici ținem drumul în serpentine, trecând prin zona Poiana cu măcriş, un loc unde ciobanii sărbătoreau duminica petreceri câmpenești. Continuăm pe sub Ciuceava Neagră și Muntele Oslea până la Pasul Jiu-Cerna, aflat pe drumul spre CF Câmpușel.
Descriere
Traseul TG face legătura între Cracul Fântânii și Vf. Gârdomanu, din creasta principală a Munţilor Godeanu. Un traseu solicitant cu peste 1500 m diferențe de nivel, în cca. 4 - 5 h de drumeție (de la Izbuc). Iarna, pe zăpezi mari, este greu de parcurs fără echipament adecvat - necesită bune cunoștințe de orientare.După ce am vizitat Moara de apă și Izbucul Cernei - considerat cel mai mare izbuc din țară, cu un zgomot pe măsura debitului lui impresionant (vezi descriere traseu PG), ținem PG în serpentine peste Cracul Fântânii şi ajungem în Poiana cu Ferigă, un alt loc frumos unde merită să facem un popas. Urmăm apoi poteca TG care urcă pieptiș spre Cracul Gârdomanul, străbătând o serie de poieni, până la pășunea alpină.Aici putem avea probleme de orientare pe timp de ceață, însă ținem creasta matematică pe o veche potecă ciobănească, pe cumpăna de ape dintre văile Cărbunele și Gârdomanu. Ajungem la cota 1700 de unde putem observa mai bine culmea principală (cu abruptul Pietrei Sturului), iar dincolo de Valea Cernei, Oslea și Piatra Cloșanilor.Continuăm pe sub Vf. Gârdomanu (2072 m), sub care se deschide Căldarea Gârdomanului, cu Lacul Gârdomanu, din care izvorăşte pârâul cu acelaşi nume. TG sfârșește în Şaua dintre vârfurile Gârdomanu şi Scurtu, lângă o bornă, zonă cu izvoare. Aici întâlnim traseul principal de creastă BR, pe care se poate ajunge în cca. 4 h, pe Piatra Iorgovanului (traseul BG), în Retezatul Mic.
Descriere
Traseul PG face legătura între Izbucul Cernei și Poiana cu Ferigă, suind în serpentine Cracu Fântânii. Un traseu cu aprox. 500 m diferențe de nivel, în cca. 1.5 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme (marcaje vechi).De la izvoare şi până la vărsarea în Dunăre, Valea Cernei străbate peste 500 km. O parte din izvoarele Cernei pornesc de la peste 2.000 m, din căldările glaciare din Munţii Godeanu, în timp ce o parte însemnată provine din subteran - prin „Izbucul” Cernei, considerat cel mai puternic izvor din România cu un debit mediu de 1-1,5 m³/s. Izbucul Cernei este format din trei izvoare distincte care ţâşnesc din grohotişul Ogaşului Chicerii, din Ciucevele Chicerii şi Ogaşului Cald (849m).După spusele localnicilor, apa rezultă defapt din 11 izvoare care ies la suprafață aproape din același loc, iar primăvara, după ploi, debitul este atât de mare încât apa țâșnește printre bolovanii cu muşchi, spumegând şi formând o mulţime de mici cascade, într-o perdea fină de aburi. Mai jos apele izbucului se unesc cu apele Cernişoarei - ale cărui izvoare se află la cca. 10 km amonte (sub Vârful Paltina), iar în apropiere găsim o veche Moară de apă.Lângă izbuc găsim o construcție de lemn în ruine pe care se văd marcajele PG. Urcăm pe V. Ogaşul Sec pentru scurt timp apoi continuăm în serpentine spre Cracul Fântânii şi Poiana cu Ferigă, un alt loc frumos unde merită să facem un popas. După ce ajungem pe culme, putem urma poteca TG peste Cracul Gârdomanu, străbătând o serie de poieni, apoi creasta matematică, până sub Vf. Gârdomanu din Creasta Godeanului. (3 - 4 h).
Descriere
Traseul CR face legătura între Barajul Iovan și creasta principală (sub Vf. Scărișoara), pe un parcurs solicitant la urcare. Un traseu cu peste. 1800 m diferențe de nivel, în cca. 6 - 8 h de drumeție. Iarna, pe zăpezi mari, este greu de parcurs fără echipament adecvat - necesită bune cunoștințe de orientare.Pentru a ajunge la locul de start, trebuie să urmăm Valea Cernei, din Băile Herculane spre Barajul Iovan pe un drum de pământ. De la gura de vărsare a Pârâului Iovanu, urmăm drumul forestier care șerpuiește pe sub Plaiul Bulzului, câștigând altitudine până la niște izvoare (cota 1200). După cca 1 h, trecem de stâna din Bulz și ajungem la păşunea alpină.și drumul de culme. O potecă ciobănească coboară Plaiul Bulzului până în zona Șesu Bulzului.Continuăm urcarea cca. 2,5 km și trecem pe lângă „Bisăricile din Bulz", trei stânci înalte, care par a fi ruinele unei biserici. Poposim ca să ne tragem răsuflarea și să admirăm spre V, Culmea Mocirliul şi piramida Varfului Godeanu. La E, avem Vf. Cărbunelui. Le ocolim prin dreapta și continuăm alți 2,5 km, pe culmea dintre văile adânci Bulzul (cu Căldarea Bulzului) şi Scăriţa, la izvoarele cărora zăpada persistă până la începutul verii. Atingem drumul de creastă BR, pe platoul bombat al Vf. Piatra Scărişoarei. Dacă continuăm spre V putem coborî peste Muntele Moraru și Vf. Gugu, pe poteca CR, ca parte a magistralei care lega odinioară Valea Cernei de Gura Apei. drumul de culme continuă la E, luând ca reper profilul rotunjit al Muntelui Micuşa, pe cumpăna de ape dintre căldările Vlăsia Mică și Scărișoara - cu Lacul Scărişoara (1896 m), cel mai mare şi cel mai frumos lac din Munţii Godeanu. Aici avem câteva izvoare.
Cerna Sat - Vârful Oslea Românească - Creasta Masivului Godeanu
Descriere
Traseul TR face legătura între Valea Cernei și creasta principală (sub Vf. Godeanu), pe un parcurs solicitant la urcare. Un traseu cu peste. 1400 m diferențe de nivel, în cca. 5-6 h de drumeție. Iarna, pe zăpezi mari, este greu de parcurs fără echipament adecvat - necesită bune cunoștințe de orientare.Pentru a ajunge la locul de start, trebuie să urmăm Valea Cerne, din Băile Herculane cca. 40 km spre Barajul Iovan pe un drum de pământ. Când ajungem aproape de Cheile Corcoaia, la ieşirea din satul Cerna Sat, căutăm cu atenție indicatorul TR care ne conduce prin poieni, livezi şi pădure pe culmea dintre Văile Curmezişul şi Naiba. Urcăm până pe Culmea Oslea, unde trecem de stâna din Buza Oslei, apoi continuăm pieptiș spre Vârful Oslea Românească (1781 m). Poteca ocolește vârful dar e păcat să ratați priveliștea de pe el. Este cel mai bun loc de belvedere de pe picioarele sudice, cu priveliști largi spre creasta principală, căldarea Groapa Balmoşului, Barajul Iovan, Oslea, Piatra Cloşanilor ș.a.Continuăm urcarea pe cumpăna de ape dintre văile Stârminosu şi Balmeşu, până atingem drumul de creastă, la obârșia Văii Stârminosu, unde întâlnim traseul principal de creastă BR. De aici mai facem aprox. 2 h până pe Vf. Godeanu, cu priveliști spre potecile ciobănești dinspre Munții Țarcu, dinspre vârfurile Ciocănașu-Șincu sau izvoarele Râului Șes cu Lacul Iezer și „platforma Râului Şes”, unde ciobanii îşi plimbă turmele pe imensa pajişte alpină. Sub. Vf Godeanu ajunge și poteca PR peste Muntele Tucila.
Descriere
Traseul TA este traseul de legătură dinspre localitatea Cerna Sat și Valea Motrului Sec, traversând Creasta M. Mehedinți pe sub Vârful Cioaca Înaltă (1137 m). Este un traseu relativ ușor, cu ascensiuni peste 700 m diferență de nivel, în cca. 8 - 8.5 h de drumeție, accesibil iarna în funcție de cantitatea și calitatea zăpezii.Ajungem în Cerna Sat urmând Valea Cernei dinspre Băile Herculane aprox. 45 de km, din care ultima porțiune pe drum neasfaltat, dar modernizat. Trecem puntea peste Cerna prin apropierea şcolii și urcăm în serpentine prin pădure, pieptiș, până atingem creasta Munţilor Mehedinţi, puţin mai la sud de Vârful Cioaca Înaltă (1137 m) loc din care admirăm priveliștea fermecătoare asupra Masivului Godeanu și Piatra Cloșanilor. Pătrundem apoi în bazinul Motrului, pe drumul forestier de pe Valea Motrului Sec, în coborâre și ajungem în apropiere de gura Peșterii Lazului, aflată pe malul drept, pe terasamentul bine conturat al fostului tren forestier. Explorarea peșterii necesită ghid experimentat, deoarece după cca. 50 m de la intrare, peștera devine un sector cu zeci de culoare și galerii, de dimensiuni diferite, care se ramifică în toate direcțiile, numit pe bună dreptate în cărțile de specialitate, “Labirintul”. În apropiere se află și Peștera Martel. Deschiderea inițială a peșterii a fost dublată prin prăbușirea unui bloc, cu două intrări, ambele foarte mici. Este o peșteră greu de parcurs, din cauza inundațiilor repetate, necesită echipament de protecție și mijloace de iluminare. Traseul urmează mai departe drumul până în localitatea Motru Sec, la N căreia se află și traseul de acces la rezervația Piatra Cloșcani, marcat PR.
Descriere
Traseul PR este traseul de legătură dintre localitatea satul Cloșani și barajul Valea Mare, urcând în creasta Pietrei Cloșanilor, pe Vârful Colţul Pietrii (1380 m). Este un traseu solicitant, cu ascensiuni însumând peste 1000 de m diferență de nivel, în aprox. 5 - 6 h de drumeție, traversând o zonă dificilă (stânci, arbori căzuţi, vegetaţie deasă), motiv pentru care este nerecomandat iarna.Ajungem în satul Cloșani urmând Valea Motrului dinspre Călugăreni. Trecem podul peste Motru și ținem un drum care urcă printre case, apoi fânațe și intră în pădure. În apropiere de şaua dintre Piatra Mică a Cloșanilor și Piatra Mare a Cloșanilor, urcăm tot mai pieptiș spre creastă și trecem pe lângă abrupturi impresionante care se deschid spre Valea Motrului. Este un sector ce necesită atenție sporită întrucât avansarea se face anevoios pe teren dificil (stânci, arbori căzuţi, vegetaţie deasă).Din creasta Pietrei Cloșanilor ne bucurăm de o perspectivă fermecătoare asupra masivului Godeanu și a împrejurimilor, apoi la scurt timp atingem Vârful Colţul Pietrii (1380 m). Coborâm cu atenție pe două variante echipate cu cablu (cu porțiuni unde ancorele s-au desprins!) până la barajul Valea Mare. Unul dintre cele mai înalte din România, barajul de la Valea Mare domină împrejurimile prin ineditul construcției hidrotehnice.
Concept turistic oficial VisitRomania.eu. Fotografiile, tarifele, disponibilitatea și facilitățile sunt verificate împreună cu gazdele partenere. Distanțele rutiere sunt calculate prin algoritm geografic de orientare.
