Cabană·Suciu de Sus·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
DE LA
388 lei/ noapte
Cameră dublă · 2 persoane
|
Mic dejun opțional
Ciubăr și saună
Curte 3.000 mp
Gazde locale
Tip unitate
Cabană
Capacitate
1 Camere · 8 Oaspeți
Check-in / Check-out
15:00 - 18:00 · până la 11:00
Gazdă
AGROPENSIUNEA BENDIS S.R.L.
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
Această casă de vacanță cu aer condiționat are 4 dormitoare, un living, o bucătărie complet utilată, cu frigider și cafetieră, precum și 5 băi cu duș și cadă cu hidromasaj. Această casă de vacanță oferă prosoape și lenjerie de pat. Această casă de vacanță oferă o cadă cu hidromasaj.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Cabana Bendis Suciu de Sus
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE Cabana Bendis Suciu de Sus
Confort și relaxare
Șemineu pe lemne în salonul principal
Ciubăr încălzit din lemn de cedru (la cerere)
Saună uscată cu arome de brad
Foișor rustic și terasă panoramică
Camere și baie
Baie proprie în fiecare cameră cu duș walk-in
Lenjerii din bumbac satinat de calitate hotelieră
Uscător de păr, prosoape moi și cosmetice incluse
Saltele ergonomice cu spumă cu memorie
Bucătărie și masă
Gătit și bucătărie
Espressor cafea boabe din partea casei
Zonă acoperită de grătar / barbeque și ceaun
Sală de mese generoasă pentru toți oaspeții
Conectivitate și lucru
Wi-Fi fibră optică de mare viteză (300 Mbps)
Birou / spațiu liniștit pentru lucru de la distanță
Smart TV cu Netflix / canale prin cablu
Semnal mobil excelent pentru toți operatorii
În aer liber
Curte de 3.000 mp înconjurată de brazi
Parcare privată gratuită în incinta proprietății
Șezlonguri și zonă de plajă pe iarbă
Acces direct la potecile de munte din spatele curții
Regulament
Copii bineveniți de orice vârstă
Pătuț și scaun de masă bebeluș (la cerere)
Animale de companie acceptate (la cerere)
Fumatul este permis doar în spațiile exterioare
SPAȚII DE CAZARE
Alege camera potrivită
Cabană pentru 8 pers. (se inchirieaza doar integral)
1000 mp·Dormitor 1: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 2: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 3: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 4: 1 pat matrimonial ·8 persoane
canapeaTV5 x Propriu/Proprie baie (duș)5 x WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
INFORMAȚII PRACTICE
Regulile casei și politici
Check-in și Check-out
Sosire între 15:00 - 18:00, plecare până la ora până la 11:00. Gazdele vă întâmpină personal.
Copii
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Animale de companie
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Liniște și petreceri
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
Bine de știut
Întrebări frecvente
CE GĂSEȘTI ÎN JUR
Șase locuri care merită drumul
Ieși din curte și ești pe drum. Iată cele mai importante repere din zonă, cu distanțe calculate și timpi estimați cu mașina.
Poteci marcate care pornesc din apropierea cazării, ideale pentru o drumeție reconfortantă de o jumătate de zi.
Mediu · 10:45h25.6 km
Telciu - Şaua Tomnatic - Şaua Bătrânei
Descriere
Traseul PR leagă satul Telciu de creasta Munților Rodnei (Șaua Bătrânei), pe un parcurs anevoios și lung, urmând mai multe drumuri forestiere. Un traseu dificil, cu peste 1600 m diferențe de nivel, în cca. 10-11 h de drumeție. Ultimul sector este dificil iarna. Din centrul localităţii Telciu, facem dreapta pe Valea Telcişorului aprox 3 km pe drumul asfaltat către Telcişor, apoi pe drum pietrut până în locul numit “La Funicular” (intersecţia Văii Seci cu Valea Pietrei). De-aici începe DF Valea Seacă, iar la un moment dat marcajul PR face stânga la o intersecție semnalizată printr-un indicator cu săgeată. Continuăm spre nord, printr-o poieniță, iar apoi în pădure, unde cu puţină atenţie, observăm un marcaj, pe partea dreapta a direcţiei de mers, pe un copac.Drumul prin pădure seamănă cu un drum de TAF ce urcă constant, destul de abrupt, iar marcajele sunt destul de dese. După mai bine de 30 min, ieșim într-o poieniţă situată în sud-estul Vf. Cocozâşului (Obc. Frumușica), unde depășim două jgheaburi pentru adăpat animalele. Din această poiană, facem dreapta şi în câteva minute ajungem la o stână.De-aici urmăm drumul ce intră în pădure și ne scoate în Şaua Tomnatic (1325 m), unde întâlnim un pilon de lemn cu săgeţi, respectiv intersecţia cu varianta PG - ce urcă din Gura Rebrei până aici, apoi coboară la Zăvoaiele Borcutului.. Punct de reper o stână din care a mai rămas doar acoperișul.PR continuă prin pădure, apoi traversăm o zonă defrișată (fără marcaje!), intrăm din nou în pădure pe același drum și ajungem la o altă stână. Părăsim drumul (ce continuă pe curbă de nivel) și urcăm mai abrupt o pantă înierbată, pe care se întrezărește un drum. La capătul urcării ajungem în partea sudică a culmii Slănigea, de unde avem perspective frumoase asupra vârfurilor Țapului și Pietros - singurele > 2000 m de pe picioarele sudice.Marcajul lipsește, însă urmăm același drum înierbat, în direcţia nord. În faţă se află întinsul Platou Bătrâna (pe vreme nefavorabilă, posibile probleme de orientare!). Cu puțină atenție, putem zări cele două cruci de lemn, aflate de-a lungul drumului către șaua Bătrânei, apoi trecem de două izvoare situate pe partea dreaptă a drumului, cu puțin înainte de joncţiunea cu marcajul de creastă BR.
Descriere
Acest traseu face un circuit aproape de orașul Năsăud, pe unul din Muscelele Năsăudului (Dealul Scredei). Un parcurs destul de solicitant, cu aprox. 1000 m diferențe de nivel, pe cca. 28 km lungime. Alt. max. se înregistrează pe Dealul Scredei (789 m).Pornim din oraşul Năsăud, un important stabiliment împotriva invaziilor turceşti şi tãtãrãşti, de altfel, fostul sediu militar al regimentului militar habsburgic, este acum un muzeu frumos restaurat - "Muzeul Grăniceresc Năsăudean". Orașul are o veche tradiție în învățământ, fiind printre puținele localități în care existau școli cu predare în limba română. Din centrul Năsăudului părăsim asfaltul și urcăm pe străzi mai mici în Dealul Cucului, unde continuăm spre culme, pe piatră cubică (cu porțiuni de push bike dacă este necesar).Odată ajunși pe drumul de culme se deschide priveliștea spre Țara Năsăudului. Drumul poate pune probleme pe vreme umedă, datorită substratului lutos. Dealul Cucului are o orientare N-S și ne bucurăm de priveliștea spre gospodăriile care urcă aproape de culme (denumite zăpodii ori smide). Pâlcurile de pădure de foioase alternează cu gol alpin.Coborârea (easy downhill) o facem din Dealul Scredei spre satul Coşbuc, pe un drum de căruță folosit pentru accesul la fânațe și păstorit. După ce întâlnim o uliţa mai mare a satului, intersectăm asfaltul și trecem pe lângă Podul de lemn acoperit, printre ultimele de acest fel din Europa. Podul a fost ridicat doar în două luni, necesar Regimentului Grăniceresc, înființat de Imp. Habsburgic în scopuri militare, dar și pentru folosința localnicilor, care aveau case pe ambele maluri.Se spune că Împăratul Iosif al II-lea, atunci când a vizitat locurile (Grănicerii năsăudeni), ar fi salutat în latină, spunând: „Parva Romuli Nepos, Salvae!” – „Mici nepoți ai Romei, vă salut!”. De atunci, satele au fost denumite: Parva, Romuli, Nepos și Salva.Tot în Coșbuc putem vizita Casa Memorială George Coşbuc, apreciată ca una din cele mai vechi clădiri din spaţiul Tării Năsăudului. Continuăm pe asfalt, spre Salva, apoi Năsăud, astfel că avem timp suficient să ne bucurăm de peisaje și gospodăriile locului.
Descriere
Acest traseu face un circuit larg la poalele Munţilor Rodnei (partea sudică), pe asfalt și drumuri forestiere ciclabile. Un parcurs solicitant, cu peste 1500 m diferențe de nivel, pe cca. 77 km lungime! Altitudinea maximă se înregistrează sub Obcina Prislopașilor (951 m).Pornim din oraşul Năsăud, un important stabiliment împotriva invaziilor turceşti şi tãtãrãşti, de altfel, fostul sediu militar al regimentului militar habsburgic, este acum un muzeu frumos restaurat - "Muzeul Grăniceresc Năsăudean". Orașul are o veche tradiție în învățământ, fiind printre puținele localități în care existau școli cu predare în limba română.Din Năsăud urmăm DN până în Rebrișoara, apoi DJ spre satul Parva, drum care începe urcușul pe Valea Rebra, cea mai lungă vale din Munţii Rodnei, vale care în acest sector tranzitează Muscelele Năsăudului (cu alt. medii între 700 -1000 m). În satul Parva putem face o pauză de hidratare la borcutul Izvorul Carpathia.Până la Gura Rebra avem de urcat pe drumul forestier de pe Valea Rebra, marcat Triunghi Albastru, ajungând în locul unde Pârâul Guşet se varsă în Rebra. De la poieniţa în care se află câteva cabane de vacanţă, o păstrăvărie şi un ocol silvic, urmăm un drum la stânga și începem un urcuș cu dese serpentine, la baza obcinelor desprinse din Culmea Slănigea și Vf. Tomnatic. Alt. max. a traseului o atingem sub Obcina Prislopașilor (951 m).Coborârea (downhill) o facem prelung pe Valea Telcişor, trecând în primă fază de Izbucul Izv. Rece (sursă de apă) și o păstrăvărie, apoi de Schitul Buscat. Acest drum forestier este parte din traseul turistic Punct Roșu - ce urcă în creasta principală peste Vf. Tomnatic și Culmea Slănigea. În localitatea Telcișor, intrăm pe asfalt, astfel că avem timp suficient să ne bucurăm de peisaje și gospodăriile locului.Din Telciu o luăm spre sud, înspre Coşbuc, unde putem vizita Casa Memorială George Coşbuc, apreciată ca una din cele mai vechi clădiri din spaţiul Tării Năsăudului. Tot aici se află Podul de lemn acoperit, printre ultimele de acest fel din Europa. Podul a fost ridicat doar în două luni, necesar Regimentului Grăniceresc, înființat de Imp. Habsburgic în scopuri militare, dar și pentru folosința localnicilor, care aveau case pe ambele maluri.Se spune că Împăratul Iosif al II-lea, atunci când a vizitat locurile (Grănicerii năsăudeni), ar fi salutat în latină, spunând: „Parva Romuli Nepos, Salvae!” – „Mici nepoți ai Romei, vă salut!”. De atunci, satele au fost denumite: Parva, Romuli, Nepos și Salva.
Descriere
Acest traseu face un tur cicloturistic antrenant cu pornire din Romuli, traversând culmea vestică a Munților Rodnei pe la Zăvoaiele Borcutului și Izvorul Albastru al Izei. Un parcurs solicitant, cu peste 1500 m diferențe de nivel, pe cca. 41 km lungime. Altitudinea maximă se înregistrează în Pasul Pietrii (1189 m).Primul sector al traseului face parte din drumul nemodernizat ce leagă Romuli (Valea Sălăuţei) de Valea Izei: respectiv Romuli - Pasul Pietrii - Izvorul Albastru al Izei - Săcel. Pornim din localitatea Romuli pe Valea Strâmba, trecând pe sub viaductul căii ferate și începem o urcare constantă spre culmea vestică a Munților Rodnei.Valea este însoțită de marcajele Triunghi Roșu și după cca 8 km ajungem lângă la Zăvoaiele Borcutului, o mică rezervație cu doua izvoare minerale incadrate in categoria apelor feruginoase, sodice, calcice, bicarbonate și carbogazoase, într-un decor pitoresc.Un urcuș mai accentuat ne scoate în Pasul Pietrii (1189 m), situat sub Muntele Bătrâna, pe Obcina Pietrei. Aici întâlnim traseul principal de creastă al Munților Rodnei, marcaj Bandă Roșie, care poate fi urmat la vest, spre Pasul Șetref, traversând poiana alungită cunoscută sub denumirea de Preluca de sub Piatră (cu stână), jgheaburile cu adăpătoare La Vălaie și poienile cu stâne şi aşezări de vară de sub Vf. Capul Muntelui. O altă opțiune și mai antrenantă este să urcăm pe Muntele Bătrâna spre Şaua Tarnița la Cruce, pe sub Vf. Rebrii, la alt. medie de 1800 - 2000 m.Traseul de față începe coborârea spre Valea Izei (easy downhill), cu opțiunea de a zăbovi la izbucul Izvorul Albastru al Izei. Din păcate, în lipsa tehnicilor şi dotărilor speo specifice,spectacolul subteran rămâne ascuns ochilor turistului obișnuit.De lângă cabana Iza Izvor, continuăm coborârea spre Depresiunea Maramureșului, apoi urmăm asfaltul spre localitatea Săcel, unde găsim câteva biserici de lemn frumoase din timpuri îndepărtate, incendiate de tătari și refăcute cu structură din piatră.Din Săcel începem urcarea destul de intensă pe Dealul Ștefăniței, pe drumul șerpuit, până în Pasul Şetref (817 m), admirând la est Pietrosul Rodnei, Munţii Maramureşului, dar și impresionantele „piramide” ale Ţibleşului (Arcer-Țibleș-Bran). Coborârea finală o facem prin satul Dealul Ştefăniţei, înapoi spre Romuli.
Descriere
Acest traseu urmărește drumuri de munte care ne conduc în creasta Munților Rodnei, în Şaua Tarnița la Cruce. Un parcurs solicitant, cu peste 2000m diferențe de nivel, pe cca. 49 km lungime. Altitudinea maximă se înregistrează în Şaua Tarnița la Cruce (1981 m).Primul sector al traseului face parte din drumul nemodernizat ce leagă Romuli (Valea Sălăuţei) de Valea Izei: respectiv Romuli - Pasul Pietrii - Izvorul Albastru al Izei - Săcel. Pornim din localitatea Romuli pe Valea Strâmba, trecând pe sub viaductul căii ferate și începem o urcare constantă spre culmea vestică a Munților Rodnei.Valea este însoțită de marcajele Triunghi Roșu și după cca 8 km ajungem lângă la Zăvoaiele Borcutului, o mică rezervație cu doua izvoare minerale incadrate in categoria apelor feruginoase, sodice, calcice, bicarbonate și carbogazoase, într-un decor pitoresc.Un urcuș mai accentuat ne scoate aproape de Pasul Pietrii (1189 m), situat sub Muntele Bătrâna, pe Obcina Pietrei, cu puțin înainte de a întâlni traseul principal de creastă al Munților Rodnei. Traseul propus abordează Vârful Bătrâna pe la vest (dreapta) față de traseul Bandă Roșie, folosind un drum de pământ ce urcă șerpuind la stânele din Poiana Ciungei. Urcarea finală în culme presupune un push bike intens, dar priveliștea este minunată.Continuăm pe culme spre Vârful Bătrâna, apoi coborâm în Șaua Bătrâna și începem urcurșul pe creasta principală a Munților Rodnei (Bandă Roșie), cu vederi panoramice spre Pietrosul Rodnei și Munţii Maramureşului. Urcușul final spre Şaua Tarnița la Cruce (1981 m), trece pe sub Vf. Rebrii (2119 m), la alt. medie de 1800 - 2000 m. Revenim pe același traseu.
Descriere
Traseul TR leagă satul Romuli de Creasta Munților Rodnei pe poteca (la început drum pietruit) de pe Valea Strâmbă apoi peste Obcina Strâmbă. Un traseu solicitant cu o diferență totală de nivel de peste 1200 m D+, în cca. 5-6 h de drumeție. Din satul Romuli, TR străbate drumul forestier ce însoţeşte Valea Strâmba (cca 8 km). Această porţiune face parte din drumul nemodernizat ce leagă Romuli (Valea Sălăuţei) de Valea Izei: respectiv Romuli - Pasul Pietrii - Izvorul Albastru al Izei - Săcel. Părăsim drumul la podul peste Valea Strâmba. Cu puțin mai sus de ramificația drumului la stânga spre Pasul Pietrii, vedem peste vale cabana forestieră Zăvoaiele Borcutului. Zăvoaiele Borcutului reprezintă o mică rezervație cu doua izvoare minerale incadrate in categoria apelor feruginoase, sodice, calcice, bicarbonate și carbogazoase situate pe un con de travertin, într-un decor pitoresc. La scurt timp găsim indicatorul turistic După ce cotim dreapta, în aprox. 350 m găsim un indicator turistic, punctul de intersecție cu marcajul PG, - ce vine peste munte de la Gura Rebra. Începem apoi urcușul pe Obcina Strâmbă, prin pădure, cu perspective spre Muncelul Râios, iar în momentul în care ajungem la o zonă ce abundă în vegetaţie tânără (o fostă defrişare), vom face dreapta. După aprox. 100-150 m regăsim TR, şters (posibile probleme de orientare). După ce trecem pe lângă stâna din Poiana Ciungei, urcăm pe drum, printr-un culoar din pădure (Zăvoaiele Borcutului - Pna. Ciungei, aprox 1 h). Avem în faţă Vârful Bătrâna, un vârf înierbat, iar de aici poteca ne scoate la intersecția cu marcajul BR, loc semnalizat printr-un pilon cu săgeţi. Pe vreme bună putem cuprinde cu privirea cele 4 vârfuri semețe ce domină acest areal : Pietrosu, Buhăescu Mare, Buhăescu Mic și Rebra.
Descriere
Traseul TA leagă satul Dealul Ştefăniţei de traseul principal de creastă, în zona „La Vălaie”, într-o urcare pe V. Frumuşica, destul de solicitant, cu aprox 700 m diferență de nivel în 2.5 - 3 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.Din gara Dealul Stefăniței parcurgem 300 m pe lângă linia ferată spre sud, apoi cotim de la şosea şi urmăm drumul ce însoțește malul drept al Văii Frumuşica (Fundoaia). După prima curbă mai strânsă a drumului (cca. 1 h de la start), ne aflăm la capătul acestuia, la o confluență, unde găsim și un izvor. Un drum forestier destul de nou continuă spre dreapta, în timp ce în faţă se află un pârâu. Continuăm în urcare pe lângă acel pârâu, traversăm pârâul și începem urcușul pe muchia de deal între cele doua pâraie, apoi întâlnim un drum şi zărim o poiană în care se află câteva adăposturi de vară (adăpost la nevoie). Mai departe trecem prin partea stângă a colibelor şi intrăm în pădure, într-o zonă împânzită de drumuri forestiere (cu marcaje rare).Marcajele ne conduc într-o poiană, unde se află o stână, pe care o lăsăm puţin în dreapta (sud-est) şi urmăm drumul înierbat spre stânga, până ce întâlnim marcajul BR, venind dinspre Vf. Capul Muntelui. Continuând spre dreapta, ajungem „La Vălaie”, o succesiune de jgheaburi de beton, pentru adăpat animalele.
Descriere
Acest traseu face un tur cicloturistic la poalele Țibleșului, pe o culme secundară (Culmea Şetrefului). Un parcurs antrenant, cu aprox. 1000 m diferențe de nivel, pe cca. 43 km lungime. Altitudinea maximă se înregistrează în Dealul Păltinișului (1036 m).Pornim din Valea Izei, satul Săcel, unde găsim câteva biserici de lemn frumoase din timpuri îndepărtate, incendiate de tătari și refăcute apoi cu structură din piatră. Începem cu o urcare destul de intensă spre Dealul Ștefăniței, pe drumul șerpuit, până în Pasul Şetref (817 m), unde părăsim asfaltul și schimbăm direcția spre vest (push-bike).Începem un parcurs pe drumul de căruţă Culmea Şetrefului și Dealul Păltinișului, cu vederi panoramice spre creastă Rodnei și impresionantele „piramide” ale Ţibleşului (Arcer-Țibleș-Bran). Drumul urmărește o culme care șerpuiește pe interfluviul dintre bazinul văii Buleasa și Sălăuța, ocolind vârfurile Dl. Ștefăniței (1181 m) și Dl. Păltinișului (1120 m). Altitudinea maximă se înregistrează sub Dealul Păltinișului (1036 m).Coborârea (downhill) o facem cu atenție, pe Piciorul Cășiștei, pe un drumeag înierbat vechi care ne scoate în Poiana Idişor, de unde urmărim P. Idișor pe un drum forestier. Pe măsură ce ne apropiem de Dragomireşti, drumul devine tot mai lat și bine întreținut. În Dragomireşti putem vizita Muzeul Ţărăncii Române, care funcţionează într-o casă tradițională veche din lemn, construită între 1720-1721, cu numeroase elemente etnografice.La final, urmărim asfaltul de pe Valea Izei, înapoi spre Săcel, trecând prin oraşul Săliştea de Sus, unde există două biserici de lemn străvechi, ambele cu hramul Sf. Nicolae (Nistoreștilor și Bulenilor), incluse pe lista monumentelor istorice.
Concept turistic oficial VisitRomania.eu. Fotografiile, tarifele, disponibilitatea și facilitățile sunt verificate împreună cu gazdele partenere. Distanțele rutiere sunt calculate prin algoritm geografic de orientare.
