Cabană·Moineşti·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
DE LA
388 lei/ noapte
Cameră dublă · 2 persoane
|
Mic dejun opțional
Ciubăr și saună
Curte 3.000 mp
Gazde locale
Tip unitate
Cabană
Capacitate
1 Camere · 9 Oaspeți
Check-in / Check-out
11:00 - 00:00 · până la 12:30
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea!
Gazdă
FISH LAND S.R.L.
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
Camere, serviciiDomeniul Magura Moineşti va ofera o camera mobilata cu bun gust. La restaurant va puteti delecta in compania celor mai bune preparate culinare. Unitatea va ofera parcare gratuita. Este o locatie ideala pentru relaxare si revigorare datorita serviciilor wellness. Pentru detalii consultati pagina de date. Fiecare camera dispune de conexiune la internet. Mai multe informatii despre serviciile unitatii de cazare (inclusiv cele contra cost) si despre dotarea camerelor gasiti in fisa de mai jos. Servicii de masăTarifele camerelor includ mic dejun. Cand se face rezervarea se poate solicita demipensiune contra cost. PlatăPlata se face prin urmatoarele metode: numerar, card bancar. Sosire, programPrimirea camerei se face incepand cu ora 11:00 si eliberarea camerei se face pana la ora 12:30. Limbi straine vorbite la receptie: engleză, română.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Cabana Domeniul Măgura Moineşti
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE Cabana Domeniul Măgura Moineşti
Confort și relaxare
Șemineu pe lemne în salonul principal
Ciubăr încălzit din lemn de cedru (la cerere)
Saună uscată cu arome de brad
Foișor rustic și terasă panoramică
Camere și baie
Baie proprie în fiecare cameră cu duș walk-in
Lenjerii din bumbac satinat de calitate hotelieră
Uscător de păr, prosoape moi și cosmetice incluse
Saltele ergonomice cu spumă cu memorie
Bucătărie și masă
Gătit și bucătărie
Espressor cafea boabe din partea casei
Zonă acoperită de grătar / barbeque și ceaun
Sală de mese generoasă pentru toți oaspeții
Conectivitate și lucru
Wi-Fi fibră optică de mare viteză (300 Mbps)
Birou / spațiu liniștit pentru lucru de la distanță
Smart TV cu Netflix / canale prin cablu
Semnal mobil excelent pentru toți operatorii
În aer liber
Curte de 3.000 mp înconjurată de brazi
Parcare privată gratuită în incinta proprietății
Șezlonguri și zonă de plajă pe iarbă
Acces direct la potecile de munte din spatele curții
Regulament
Copii bineveniți de orice vârstă
Pătuț și scaun de masă bebeluș (la cerere)
Animale de companie acceptate (la cerere)
Fumatul este permis doar în spațiile exterioare
SPAȚII DE CAZARE
Alege camera potrivită
Cabană întreaga unitate cu vedere spre pădure pentru 10 pers. (se inchirieaza doar integral)
2000 mp·Dormitor 1: 1 pat matrimonial (160 cm), Living: 1 canapea extensibilă (140 cm), Dormitor 2: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 3: 1 pat matrimonial ·9 persoane
balcon/terasăProsoapeTV cu ecran platDraperieWIFIcanapeaTVComun(ă) baie (duș)Propriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)Comun(ă) baie
DE LA388 lei / noapte
INFORMAȚII PRACTICE
Regulile casei și politici
Check-in și Check-out
Sosire între 11:00 - 00:00, plecare până la ora până la 12:30. Gazdele vă întâmpină personal.
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea!
Copii
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Animale de companie
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Liniște și petreceri
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
Bine de știut
Întrebări frecvente
CE GĂSEȘTI ÎN JUR
Șase locuri care merită drumul
Ieși din curte și ești pe drum. Iată cele mai importante repere din zonă, cu distanțe calculate și timpi estimați cu mașina.
Descriere
Traseul PR favorizează accesul în partea vestică a Munţilor Nemira (cu Piatra Astag) pornind dinspre localitatea Estelnic. Un traseu lung, destul de solicitant, cu aprox. 700 m diferențe de nivel, în cca. 7-7.5 h. Iarna, poteca nebătută adaugă timp suplimentar.Estelnic se situează în partea NE a fostului scaun secuiesc Kezdi şi al judeţului Covasna de azi. Aici se pot vizita Mănăstirea Franciscană și Biserica Romano catolică și se poate porni spre Mlaştinile de turbă de la Apa Roşie şi de la Apa Lină.Primul segment al traseului urmează drumul comunal 2C, Estelnic - Cărpineni, la început pietruit (până la confluența cu Pârâul Matiș), apoi urcă într-o zonă de exploatare pe Dealul Clopoţelului. De pe culme distingem Vârful lui Paul către NE, la care vom ajunge.Suntem însoțiți de marcajele rare și șterse CR - care conduc tocmai până la Vârful Şandru Mare (1640 m) - în zona înaltă a crestei principale din Munții Nemira. În zona Obârșia Apa Lină, întâlnim traseul de creastă principal al Carpaților, lăsăm CR la stânga și urmăm BR pe culmea plată, urcând domol prin gol montan și tufe de copaci prin stânga Vf. lui Paul (1.179 m). Spre V se zăresc cele câteva gospodării care au mai rămas din fostul cătun de ceangăi de pe câmpul larg al Apei Line.Continuăm spre N, pe o culme care desparte bazinul Apa Lină de Apa Roşie. Tinovul Apa Roșie conservă 3 specii de turbărie de interes comunitar și populații din două specii de plante rare, curechii de munte şi angelica de baltă. Într-o poiană găsim o stână și câteva gospodării pastorale, apoi ajungem lângă Piatra Astag (Stogul de Piatră), un punct panoramic spre creasta principală a Nemirei.În Șaua de sub Piatra Astag întâlnim traseele CR - care continuă spre Vârful Şandru Mare, poteca TR - care coboară în cca. 1 h la rezervația Tinovul Apa Lina-Honcsok și ruta de pelerinaj Via Mariae - un drum spiritual turistic din județele Harghita și Covasna. Situl natural este complex, în alcătuirea sa găsim rariști de tinov cu pin silvestru, molid și mesteacăn pufos, care alternează cu turbării. Prin amenajamentul silvic arboretelor din fondul forestier li s-au atribuit funcția speciala de protectie fiind supuse regimului de conservare deosebită.Din șa coborâm înapoi în zona Obârșia Apa Lină și la Pasul Cărpineni, de unde revenim pe drumul de exploatare, la localitatea Estelnic, încheind circuitul.
Descriere
Traseul BR străbate culmile vestice ale Munților Nemira, între Pasul Oituz și Gâtul Apa Lină (trecerea în munții Ciucului). Un traseu solicitant, cu marcaje vechi și rare pe unele sectoare, care necesită bune cunoștințe de orientare, cu peste 2200 m diferențe de nivel, în cca. 20 h de drumeție. Iarna, poteca nebătută adaugă un plus de timp considerabil.Pornim din Pasul Oituz, o trecătoare cu mare încărcătură istorică, folosită încă din timpuri antice, când pe aici se făceau schimburile comerciale între Dacia şi Moesia Inferior. Mai recent, pasul constituie o cale între regiunile de la est de Carpați și Transilvania, iar în 1918, aici are loc o bătălie crucială pentru eliberarea de Imperiul Austro-Ungar.Urmăm poteca largă, uneori drum de pădure, ce se strecoară prin poienile întinse și prin pădurea de amestec (foioase cu conifere) ale primelor înălţimi, modeste, din Munţii Nemira, iar după aprox. 1.5 h ajungem în zona poienii Vârfului Mailat. Călcăm peste locuri unde au avut loc lupte crâncene în timpul războiului mondial, cu urme de tranşee şi amplasamente de tunuri. Dacă urcăm pe vârf, putem observa creasta Nemirei şi vârfurile Boca și Ghepar, din care se formează spre SE culmea secundară Caraslău, la E, valea Oituzului, spre SE, Munţii Vrancei, spre S, Munţii Breţcu, iar spre V, valea Râului Negru.Continuăm spre N, spre Vf. Boca și găsim un izvor, de unde ne aprovizionăm pentru drumul lung ce urmează. Avem de urcat o pantă ceva mai înclinată față de cele parcurse până acum, ocolim vârful prin est și, printre pâlcurile de copaci, observăm culmea secundară desprinsă spre NE din Vf. Ghepar, cu vârfurile Muntele Mic şi Cernica. Până pe Vf. Ghepar (1.304 m), am urcat domol de la start, în aprox. 3.5 h.Urcarea lină continuă spre vârful Ceangău (1.398 m), ultimul vârf înainte de Şandru Mare (din creasta principală), pe creasta matematică (marcaje rare!). Vârful şi-a luat numele de la populaţia stabilită în apropiere (ceangăii), care locuiau în bazinul pârâului Apa Lină.Continuăm prin pădurea de molizi, cu tufe de zmeură şi mure, iar după după un urcuş pronunţat, direcţia se schimbă spre vârfurile Capul Vitei (1435 m) şi Mihalt (1304 m), unde întâlnim marcajul PR - care continuă la nord spre Şandru Mare. Suntem pe teritoriul rezervației naturale Nemira, cu diferite specii rare, protejate de lege. Avem opțiunea să coborâm din Vf. Mihalt pe o potecă nemarcată, la Cantonul Silvic Apa Roșie.BR continuă alături de PR spre Vf. Negru, unde schimbăm din nou direcția spre V, pe drumul de creastă care intersectează șoseaua Lemnia - Apa Roșie. La nord se întinde rezervația Tinovul Apa Roșie, care conservă 3 specii de turbărie de interes comunitar și populații din două specii de plante rare, curechii de munte şi angelica de baltă.Mai departe, ținem drumul de creastă spre Vf. Răchitiș, unde intersectăm marcajul PR - dinspre Estelnic, alături de care ne continuăm periplul până pe câmpul larg al Apei Line, de unde putem coborî în cătunul Cărpineni și la Tinovul Apa Lina-Honcsok.Situl natural este complex, în alcătuirea sa găsim rariști de tinov cu pin silvestru, molid și mesteacăn pufos, care alternează cu turbării. Prin amenajamentul silvic arboretelor din fondul forestier li s-au atribuit funcția speciala de protectie, fiind supuse regimului de conservare deosebită.Din Pasul Cărpineni, continuăm pe drumul de creastă, spre Vf. Gombaș (1198 m), cu priveliști spre Depresiunea Târgu Secuiesc și câmpul mare al Cărpinenilor. Direcția se schimbă din nou (spre nord), iar următoarele repere sunt Piscul Poianului (1173 m), împădurit, apoi Măgura Vinului (1038 m) și Vf. Mocivar (1145 m).Sub Măgura Vinului ajung și traseele turistice PR - dinspre Iacobeni și ruta de pelerinaj Via Mariae - un drum spiritual turistic. Continuăm alături de PR, prin păduri de foioase şi brazi, până sub Vârful Repatu Mare (1292 m) - punctul de întâlnire a mai multor trasee turistice: PR, BR și CR - ce urcă Culmea Bașca dinspre Valea Uzului.BR se desprinde spre N, prin poieni şi mici pâlcuri de brazi, câștigând altitudine, pe crestele vârfurilor Ciutacoș, Capoţag și Bobișca (1456 m), după care intrăm din nou în pădure, mergând continuu pe creastă, până ajungem aproape pe neobservate la Vf. Capostaş, împădurit. Avem grijă să păstrăm direcţia corectă, evitând potecile care coboară spre Cașin și ajungem la Vf. lui Ştefan, prin câmp deschis.Ultimul segment coboară pe o culme secundară spre NV, până în zona Gâtul Apa Lină, prin poienile de sub Vf. lui Ştefan, intersectând la un moment dat, un drum forestier care leagă Bazinul Cașinului de Valea Uzului. La mijlocul poienii - care este de fapt o şa sub Culmea Cotorca (1049 m) - întâlnim drumul forestier ce urcă din valea pârâului Margareta, pe care ne putem retrage spre V. Cașinului și localitatea Plăieșii de Sus. Traseul principal BR continuă până în Pasul Uzului, spre Munţii Ciucului.
Lemnia de Sus - Vârful Mihalţ - Vârful Șandru Mare
Descriere
Traseul PR favorizează accesul la Vf. Șandru Mare, din creasta principală, pornind din localitatea Lemnia de Sus. Un traseul destul de solicitant, cu peste 1200 m diferențe de nivel, în cca. 6-7 h de drumeție. Iarna, poteca nebătută adaugă timp suplimentar.Traseul reprezintă o cale de acces la Vf. Șandru Mare, pornind dinspre Depresiunea Breţcu, pe o culme secundară prelungă, fără marcaje la debut, care necesită cunoștințe de orientare. Pe un deal din apropiere de Lemnia, se poate vizita biserica fortificată Sf. Mihail, monument istoric din secolul XVI, cu reminiscențe gotice.Din Lemnia de Sus urmăm scurt timp, drumul asfaltat, alături de TR - care face stânga, pe Valea Lemnia, spre ruinele Cetății Almás (Mereni). PR o ia la dreapta, urcă spre nord, pe un drum de exploatare și ajunge pe coama Dl. Lemnia, cu priveliști spre localitatea Lemnia și Depresiunea Brețcu. Continuăm prin mici poieni și prin păduri de amestec, observând la est, dincolo de V. Râului Negru, vârfurile Ghepar, Boca și Mailat, iar în depărtare Munţii Breţcu şi Munţii Vrancei (S-SE). Panta se mai îndulceşte, iar mestecenii și fânețele de la marginea drumului dau un farmec aparte drumului de munte.Începem să urcăm uşor pe poteca care urmărește un drum de căruță vizibilitate spre zona înaltă a Munţilor Nemira, drum care ne conduce la pășunea mare (cu stână) a Vârfului Carhago. Pădurile coboară pe pantele culmii până la valea Râului Negru.În aprox. 1 .5 h ajungem la Vârful Negru (1.203 m), excelent punct de belvedere: spre N, observăm valea largă a Apei Roşii, la V, avem drumul șerpuit dintre Lemnia și Cantonul Apa Roșie - spre care coboară poteca BR. Continuăm alături de BR la dreapta, prin pădure, într-o zonă ceva mai sălbatică, sugestiv numită de localnici Culmea Strigoaiei.Poteca se strecoară prin pădurea bătrână, urcăm o pantă mai accentuată, apoi ajungem pe vârful Mihalt (1304 m). Avem opțiunea să coborâm din Vf. Mihalt pe o potecă nemarcată, la Cantonul Silvic Apa Roșie. În această zonă se întinde rezervația Tinovul Apa Roșie, care conservă 3 specii de turbărie de interes comunitar și populații din două specii de plante rare, curechii de munte şi angelica de baltă.Poteca continuă cu direcția V-E, prin zmeuriș, apoi prin pădurea deasă ca un tunel verde, până în zona Vârfului Capul Vitei, într-o mică poiană. După ce o depăşim, direcţia de mers se schimbă către nord, lăsând BR la sud. Suntem pe teritoriul rezervației naturale Nemira, cu diferite specii rare, protejate de lege.La scurt timp întâlnim poteca de creastă BR - ce urcă din Slănic-Moldova pe Culmea Căprioarei. Suntem la cota 1500 m și urcăm la noul Refugiu Unguresc, de sub Șandru Mare, unde întâlnim și marcajul CR - dinspre Estelnic. În mai puțin de 1 h, ajungem pe vârf, unde găsim Refugiul Șandru, un refugiu de tablă, rudimentar.Vârful Şandru Mare (1640 m) - al doilea ca înălțime din masiv, este descoperit şi oferă privelişti în special spre E, spre pădurile de amestec sau văile Slănicului şi Dofteana. La orizont, apare Depresiunea Dărmăneşti şi Munţii Berzunţi.
Descriere
Traseul TR face legătura între localitatea Lemnia de Sus și ruinele Cetății Almás (Mereni), pe V. Lemnia. Un traseu ușor în primă parte, apoi destul de solicitant, cu aprox. 200 m D+ pe urcarea finală, în 2-3 h de drumeție, dacă pornim de la start.Traseul turistic de față este un itinerar de importanţă locală, favorizând accesul la punctul unde se află urmele zidurilor înconjurate de două şanţuri de apărare ce constituie ruinele Cetății Almás (Mereni). Pe un deal din apropiere de Lemnia, se poate vizita biserica fortificată Sf. Mihail, monument istoric din secolul XVI, cu reminiscențe gotice.TR străbate tot satul, paralel cu valea Lemniei, ajungând apoi în capătul amonte al Poienii Mereni, la confluenţa dintre Lemnia Mare (Tisa) şi Lemnia Mică (Lutoasa). Poiana Mereni, un fost cătun al comunei Mereni, este acum o zonă de case de vacanţă şi pensiuni.Valea Lemnia Mică (Lutoasa), numită și Hegyes (Ascuțită), dă numele piciorului pe care se află ruinele Cetății Almás (Mereni). Rămânem pe valea Lemniei Mari și ne atrage atenția un bolovan mare de gresie marcat TR care ne confirmă intrarea în traseul.Mai sus drumul se îngustează, iar la dreapta văii avem gardurile ce delimitează Parcul de Vânătoare Mereni. După ce lăsăm un drum de exploatare la dreapta, la mai puțin de 1 km, trecem un pod de piatră, dincolo de care găsim indicatorul cu direcţia spre cetatea Almás, până la care avem de urcat cca. 1 h și aprox. 200 m D+.Urmăm valea îngustă a Pârâului Cetăţii, orientată NV, apoi o părăsim la dreapta, lângă un indicator care ne informează că mai avem 15 min până la cetate. Urcăm pe o potecă slab conturată până la ruine, ajungând pe un promontoriu cu o priveliște splendidă a văii Lemniei. Imaginea este completată la sud, de Pârâul Negru care se varsă în Depresiunea Brețcu.
Halta CFR Belani - Obârșia Apa Lină - Vârful Șandru Mare
Descriere
Traseul CR favorizează accesul la Vf. Șandru Mare, dinspre Estelnic, traversând partea vestică a Munților Nemira. Un traseu lung, solicitant, cu peste 1300 m diferențe de nivel, în cca. 8-10 h de drumeție. Iarna, poteca nebătută adaugă timp suplimentar.Prin combinare cu potecile BA și CA), se poate ajunge la Slănic-Moldova, peste Şandru Mare. Din Belani se urmează șoseaua spre Estelnic. Estelnic se situează în partea NE a fostului scaun secuiesc Kezdi şi a judeţului Covasna de azi. Aici se pot vizita Mănăstirea Franciscană și Biserica Romano catolică și se poate porni spre Mlaştinile de turbă de la Apa Roşie şi de la Apa Lină.Primul segment al traseului urmează drumul comunal 2C, Estelnic - Cărpineni, la început pietruit (până la confluența cu Pârâul Matiș), apoi urcă într-o zonă de exploatare pe Dealul Clopoţelului, alături de PR - Circuitul rezervației Apa Lină.În zona Obârșia Apa Lină, întâlnim traseul de creastă principal al Carpaților - BR și urcăm pe varianta PR din stânga - care ajunge într-o șa situată pe culmea care desparte bazinul Apa Lină de Apa Roşie (Șaua de sub Piatra Astag).În Șaua de sub Piatra Astag, PR face dreapta spre Piatră și întâlnim poteca TR - care coboară în cca. 1 h la rezervația Tinovul Apa Lina-Honcsok și ruta de pelerinaj Via Mariae - un drum spiritual turistic din județele Harghita și Covasna.Situl natural este complex, în alcătuirea sa găsim rariști de tinov cu pin silvestru, molid și mesteacăn pufos, care alternează cu turbării. Prin amenajamentul silvic arboretelor din fondul forestier li s-au atribuit funcția speciala de protectie fiind supuse regimului de conservare deosebită. Din șa, CR începe să coboare spre Apa Roşie.Tinovul Apa Roșie conservă 3 specii de turbărie de interes comunitar și populații din două specii de plante rare, curechii de munte şi angelica de baltă. Începem să observăm creasta principală a Nemirei, cu Culmea Strigoaiei în prim-plan.Traversăm zona mlăştinoasă și trecem pârâul Apa Roşie pe un pod, apoi ajungem la Cantonul Apa Roșie. De-aici ne înscriem pe pârâul Românului spre Culmea Ursului (Medve). Urcăm pieptiș aprox 1 h până lângă Noul Refugiu Unguresc, unde întâlnim întâlnim poteca de creastă principală, cu marcajele BA - ce urcă din Slănic-Moldova pe Culmea Căprioarei și PR - dinspre Lemnia.Suntem la cota 1583 m și urcăm la Șandru Mare, alături de PR. În mai puțin de 1 h, ajungem pe vârf, unde găsim Refugiul Șandru, un refugiu de tablă, rudimentar. Vârful Şandru Mare (1640 m) - al doilea ca înălțime din masiv, este descoperit şi oferă privelişti în special spre E, spre pădurile de amestec sau văile Slănicului şi Dofteana. La orizont, apare Depresiunea Dărmăneşti şi Munţii Berzunţi.
Descriere
Traseul CR leagă Breţcu de Cascada Caraslău, în majoritate pe DN 11, cu acces la Ruinele Cetății Rákóczi. Un traseu relativ ușor, cu aprox. 450 m diferențe de nivel, în cca. 4.5 -5 h de drumeție, recomandat pentru cicloturism.Localitatea Brețcu, localizată la granița dintre Munții Nemira (N) și Munții Brețcului 9S), pe locul unui vechi castru roman. Castrul roman Angustia (sau Augustia) este ușor de recunoscut pe teren prin valul de pământ proeminent care închide un patrulater. În centrul localităţii Breţcu se află și casa memorială a revoluționarului de la 1848, Gabor Aron.Urmăm drumul de munte până în Pasul Oituz, unde întâlnim marcajul BR - care urcă spre Șandru Mare, apoi pătrundem în vechea trecătoare care făcea legătura între Dacia şi Moesia Inferior, un drum antic din perioada geto-dacică. Următorul segment urmărește vechiul drum Pasul Oituz - Oituz (astăzi drum forestier), deasupra serpentinelor DN11. Drumul pe șosea este impresionant, apoi trecem de sectorul cel mai îngust al trecătorii (Cheile Oituzului), iar în gura pasului, sub vârful Muntelui Răchitiș (maghiară Rakottyás), găsim ruinele cetăţii medievale "Rákóczi"În vremea imperiului Austro-Ungar, apărarea graniţei era asigurată de câte o cetate de margine, ultima de acest fel - construită de principele Gheorghe Rakoczi al- II-lea în secolul al –XVII-lea, care prin ruinele sale străjuieşte astăzi localitatea Oituz.Din păcate, cetatea a fost distrusă în totalitate în anii 1950 cand a avut loc reconstrucţia Pasului Oituz, de aici s-a luat piatră pentru parapeţi. A nu se confunda cu Cetatea Rákóczi-Ghimeş. La final, ajungem în punctul de confluenţă al pârâului Caraslău cu râul Oituz, loc în care se formează Cascada Caraslău.
Concept turistic oficial VisitRomania.eu. Fotografiile, tarifele, disponibilitatea și facilitățile sunt verificate împreună cu gazdele partenere. Distanțele rutiere sunt calculate prin algoritm geografic de orientare.
-20101203131233.jpg)
