Cabană·Parâng·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
DE LA
388 lei/ noapte
Cameră dublă · 2 persoane
|
Mic dejun opțional
Ciubăr și saună
Curte 3.000 mp
Gazde locale
Tip unitate
Cabană
Capacitate
1 Camere · 16 Oaspeți
Check-in / Check-out
13:00 - 21:00 · până la 11:00
Gazdă
enache cristian dumitru
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
WildGlowLodge Parâng va pune la dispozitie o locatie de vis cu curte interiaora si un foisor ca in povestiSe accepta animale de companie (contra cost).Unitatea va ofera parcare gratuita. Unitatea este prevazuta cu internet wireless. Mai multe detalii despre facilitatile oferite la cabană (inclusiv cele contra cost), cat si despre dotarile camerelor veti gasi mai jos. Servicii de masă- regim propriuPreturile camerelor nu contin masa. PlatăPlata serviciilor se poate efectua prin urmatoarele modalitati: card de vacanță, numerar, card bancar, transfer bancar. Sosire, programZiua hoteliera incepe de la ora 13:00 si se termina la ora 11:00. Limbile vorbite la receptie: engleză, română.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Cabana WildGlowLodge Parâng
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE Cabana WildGlowLodge Parâng
Confort și relaxare
Șemineu pe lemne în salonul principal
Ciubăr încălzit din lemn de cedru (la cerere)
Saună uscată cu arome de brad
Foișor rustic și terasă panoramică
Camere și baie
Baie proprie în fiecare cameră cu duș walk-in
Lenjerii din bumbac satinat de calitate hotelieră
Uscător de păr, prosoape moi și cosmetice incluse
Saltele ergonomice cu spumă cu memorie
Bucătărie și masă
Gătit și bucătărie
Espressor cafea boabe din partea casei
Zonă acoperită de grătar / barbeque și ceaun
Sală de mese generoasă pentru toți oaspeții
Conectivitate și lucru
Wi-Fi fibră optică de mare viteză (300 Mbps)
Birou / spațiu liniștit pentru lucru de la distanță
Smart TV cu Netflix / canale prin cablu
Semnal mobil excelent pentru toți operatorii
În aer liber
Curte de 3.000 mp înconjurată de brazi
Parcare privată gratuită în incinta proprietății
Șezlonguri și zonă de plajă pe iarbă
Acces direct la potecile de munte din spatele curții
Regulament
Copii bineveniți de orice vârstă
Pătuț și scaun de masă bebeluș (la cerere)
Animale de companie acceptate (la cerere)
Fumatul este permis doar în spațiile exterioare
SPAȚII DE CAZARE
Alege camera potrivită
Cabană pentru 16 pers. (se inchirieaza doar integral)
1000 mp·Dormitor 1: 1 pat single (90 cm), Dormitor 1: 1 pat king size (180 cm), Dormitor 2: 1 pat king size (180 cm), Dormitor 3: 1 pat king size (180 cm), Do·16 persoane
balcon/terasăProsoapeMasină de spălat vaseTV cu ecran platÎncălzire prin pardosealăArticole de toaletăFier de călcatAparat de cafea/ceaiCuptor cu microundePlităFrigiderMașină de spălat rufeWIFIUstensile de bucătărieConexiune la internetfotoliucolțarTVcanapeaPropriu/Proprie baieWC (în baie)Comun(ă) baie
DE LA388 lei / noapte
INFORMAȚII PRACTICE
Regulile casei și politici
Check-in și Check-out
Sosire între 13:00 - 21:00, plecare până la ora până la 11:00. Gazdele vă întâmpină personal.
Copii
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Animale de companie
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Liniște și petreceri
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
Bine de știut
Întrebări frecvente
CE GĂSEȘTI ÎN JUR
Șase locuri care merită drumul
Ieși din curte și ești pe drum. Iată cele mai importante repere din zonă, cu distanțe calculate și timpi estimați cu mașina.
Poteci marcate care pornesc din apropierea cazării, ideale pentru o drumeție reconfortantă de o jumătate de zi.
Mediu · 1:00h1.8 km
Șaua Scurtu - Lacul Mija
Descriere
Traseul PG este traseul de acces spre Lacul Mija (1975 m), desprins din traseul crestei principale în Șaua Scurtu (între Vf. Parângul Mic și Vf. Scurtu). Este un traseu relativ ușor, cu aprox. 300 m diferențe de nivel, în cca. 1 h de drumeție. Nerecomandat iarna.Munții Parâng sunt asemănători cu Munții Făgăraș și Munții Retezat, având atât creste alpine impresionante cât și numeroase lacuri glaciare, iar cel din căldarea de sub Vârful Mija, merită cu prisosință o drumeție de explorare.Pornim din Complexul Turistic Parâng cu telescaunul, apoi continuăm pe traseul de creastă BR. În drumul spre Parângul Mic, poteca trece prin apropierea ariei protejate Piatra Crinului, unde se află câteva formațiuni stâncoase pe care vegetează o plantă protejată de stâncărie, cu flori galbene și tulpină zimțată. Este unica zonă din ţară în care apare această specie balcano dacică (iulie-septembrie).Continuăm pe curbă de nivel pe sub Vârful Parângul Mic și ne îndreptăm spre Vârful Cârja, cu orizont spre adânca şi prăpăstioasa vale a Mijei. Ajungem în Șaua Scurtu, în cca. 1 - 1.5 h de la debarcare. O parte din coborâre o facem pe panta versantului, cu priveliști spre Lacul Mija. Traversăm apoi peste obârșia pârâului Mija Mare.și ne angajăm într-o scurtă urcare până la pragul Lacului Mija, înconjurat de pereţi stâncoși, grohotișuri și un mal înierbat, unde se poate campa în condiții de bivuac.Lacul Mija este situat la aprox. 1975 m alt., străjuit de Vârful Slivei, are formă aproximativ trapezoidală cu unghiurile rotunjite și are o lungime de 120 m și lățimea maximă de 100 m., într-o căldare spectaculoasă, apreciată de fotografi mai ales în sezonul bujorului.
DN 66 - Cantonul silvic Cutreasa - Valea Căpriorul
Descriere
Traseul PG este traseul de acces spre Valea Căpriorul,, prin Cheile Polatiștea, cu pereți verticali pitorești Este un traseu relativ ușor, cu aprox. 500 de m diferențe de nivel, în cca. 1.5 -2 h de drumeție. Turiștii bine pregătiți pot continua pe vale spre zona Vf. Recii (loc de belvedere excelent asupra crestei principale)În Munții Parâng, natura a desăvârșit unele dintre cele mai sălbatice peisaje din Carpații românești, iar Cheile Polatiștea sunt printre cele mai spectaculoase din munții noștri, în special sub culorile ruginii ale toamnei. Pornind din Petroșani se străbate DN 66 cca 13 km spre Parcul Național Defileul Jiului până la Gura Polatiștei, de unde se urmează marcajele pe un drum forestier. pătrundem în Cheile Polatiștea, cu pereți verticali de stânca în ambele părți, inaccesibili. La partea inferioară a văii se află cristalinul (închis la culoare), iar la cea superioară calcarul. În această suprapunere de roci, apa Polatiștei și-a săpat o vale îngustă, cu versanți abrupți cu pereți de peste 100 de m, cu praguri de rocă unde se formează cascade pitorești. După aprox. 6.5 km de la Gura Polatiștei, ajungem la Cantonul silvic Cutreasa, loc în care valea se lărgește și se împarte în două: pârâul Cutreasa și pârâul Căpriorul. Cei antrenați pot urma valea pârâului Căpriorul pe drumul forestier, spre cantonul Reciu, situat în etajul coniferelor. Dacă timpul permite, putem continua pe poteci nemarcate, cu un urcuș mai abrupt, dar nu foarte lung până în golul alpin (la aprox. 1400 m), în zona Vârfului Recii, punct de belvedere excelent asupra crestei principale a Parângului.
Vulcan (Paroşeni) - Vârful Pilugu (Bilugu) Mare - Piatra Iorgovanului - spre Munţii Godeanu
Descriere
Traseul BR este unul dintre drumurile turistice dificile ale Munților Retezat, pe direcția M. Tulișa - Godeanu. recomandat doar drumeților avansați, care vor să depășească provocarea terenurilor accidentate, în condiții de marcaje slabe. Este un traseu dificil, la mare altitudine, străbătut de obicei în 2-3 zile de drumeție, cu cortul (lipsă adăposturi).De la I.M.Paroşeni, trecem un pod peste Jiul de Vest şi peste calea ferată și urmăm un drum nemodernizat care trece o cale ferată industrială şi începe să urce pe deal, drum marcat TG (marcaj nou). Odată cu altitudinea priveliştea e tot mai cuprinzătoare: vedem Munţii Vulcan, staţiunea Straja şi instalaţiile de schi din Straja şi din Pasul Vulcan, oraşele miniere din vale, Parângul ș.a.. Mai sus, ajungem la un drum de exploatare care ne conduce spre stâna Paroşenilor, nefolosită, în stare avansată de degradare.Odată ajunși în creastă, marcajul TG dispare, depășim o stână și urcăm în Vf. Pietrei, calcaros, un frumos punct de belvedere. Pe vreme favorabilă putem urmări creasta fără probleme, peste Vf. Zănoaga, înierbat, apoi peste un vârf cu jnepeni arşi și o porţiune de pădure. La ieşirea din pădure, dacă ne abatem spre stânga cca.200 m, vom găsi un izvor. De aici urmăm drumul folosit la construirea parcului eolian, ajungem la o bifurcație de 4 drumuri, continuăm înainte, depășim câteva vârfuri mai mici și intrăm într-un pâlc de pădure de molid. Lăsăm drumul bun (pe culmea Baru) și cotim stânga pe un drum mai puţin umblat care ne conduce în culmea Tulişa, ocolind vf. Tulişa prin N. De aici se coboară în curmătura Tulişa, unde sunt instalate 2 cruci în memoria eroilor din Primul Război Mondial, la intersecția cu marcajul CG - care urcă din Uricani și duce până la Bucura.Din Curmătura Tulişa şi până în Vârful Custura, străbatem golul alpin cu Vârful Făgețel și apoi coborâm uşor până în Curmătura Făgeţel, cel mai jos punct de pe creastă în această zonă. Urcăm pe un drum care merge pe creastă (lipsă marcaje!), apoi intrăm în pădure și ieșim într-o zonă de jnepeni greu de depășit. Ajungem pe muntele Pilugu Mic, apoi trecem peste vf. Pilugu Mare (1755 m) și urmăm culmea Văcărea prin jnepeniș, anevoios.Câștigăm altitudine și ne apropiem de vârful Văcărea, marcat cu o momâie mare. De aici intrăm în tărâmul lespezile de piatră pe care păşim cu atenţie. Din când în când câte o lespede ridicată de binevoitori ne arată drumul (marcajul lipseşte). De pe vârf avem o frumoasă perspectivă asupra crestei pe care o avem de parcurs, cu Vârful Custura la finalul ei, și la sud creasta Piule-Pleşa, Oslea și munţii Vâlcan. De-aici, traseul urmează culmea înspre V, trecând printr-o serie de șei și pe lângă piscurile crestei: vf. Lazărului (2282 m), vf. Gruniu (2294 m) și vf. Ciomfu Mare (2335 m). Din vârful Lazărului putem vedea Retezatul în toată splendoarea sa, dominat de giganţii Custura, Peleaga, Păpuşa ș.a. Culmea Custura-Gruniu este înierbată spre sud şi prăpăstioasă spre nord, asemeni crestei FăgăraşuluiDupă vf. Ciomfu Mare, traseul părăsește poteca ciobănească, urcă pe vf. Valea Mare, depășește o serie de mici piscuri și de șei și atacă pantele vârfului Custura. E recomandat să nu vă abateți de la acest dificil drum de creastă, deoarece, de-o parte și de alta sunt versanți prăvăliți cu lespezi și bolovani mari, care fac dificilă (chiar periculoasă) drumeția.Sus ne permitem un moment de odihnă, Vf. Custura fiind un punct de referinţă important în Retezat, cu o privelişte frumoasă asupra tăurilor din căldarea Custurii. Din vârf, marcajul BR este bine realizat, fiind prezenţi şi stâlpi metalici, utili mai ales în caz de ceaţă. Coborâm pe creasta lată înierbată, presărată cu pietre, apoi pe lângă jnepeni până în şaua Plaiul Mic, lângă Tăurile Păpușii - important nod de poteci. Aici întâlnim traseul principal BA și CR - care vin dinspre Cârnic, respectiv Cheile Buții spre BucuraUrmează un sector mai puțin solicitant, unde poteca merge pe curba de nivel din nordul culmii Drăgşanu până la izv. La Bolboroşi. Este bine să luăm apă, deoarece vom străbate o zonă calcaroasă unde apa e mai greu de găsit. Avem de urcat din nou în creastă (Munții Piule - Iorgovanu), depășind câteva pajiști frumoase cu tufe de jnepeni şi pietre albe.Ocolim Vf. Albele pe la sud şi ajungem sub Piatra Iorgovanului, unde întâlnim marcajul TR - care urcă de la Câmpușel. Pe timp favorabil, putem urca până pe vârf (10-15 min), cu o panoramă frumoasă asupra crestei Oslea.Coborâm cu atenție pe o potecă tăiată în fața nordică a vârfului, cu grijă să nu alunecăm, până într-o şa lată, înierbată, care are (la sud) o stână. Ținem direcția spre Stănuleţii Mari, apoi coborâm în şaua Paltina. Peisajul se schimbă, apar şisturi cristaline în loc de calcare, făcând trecerea în Munţii Godeanu, uşor, fără a fi nevoie să coborâm în pasuri sau văi joase. Marcajul BR continuă spre Vf. Sturu.
Defileul Jiului - Șaua Prisloapelor - Vârful Parângul Mare
Descriere
Traseul PR este traseul de acces spre Vârful Parângul Mare (2519 m), dinspre Defileul Jiului, străbătând o culme secundară (Vf. Recii - Culmea Prisloapelor - Vf. Mândra). Este un traseu dificil, potrivit drumeților cu experiență montană și cu o condiție fizică bună, pe parcursul a 11 -12 h de drumeție. Se recomandă înnoptarea la una dintre stânele întâlnite în cale (Prisloapele, Mormântul Florii etc)Fie că venim dinspre Petroşani, fie din S, de la Tg. Jiu, vom parcurge frumosul defileu al Jiului, peste numeroase viaducte, pe „brâne" artificiale sau printr-o puzderie de tuneluri (trenul). După acest periplu, ajungem în halta Lainici, în apropiere de mănăstirea Lainici, unul dintre cele mai importante obiective religioase și turistice din jud. Gorj. De aici începe acest traseu pitoresc pe latura sudică a Parângului,La cca 300 m de gară, trecem Jiul și cotim dreapta (S) pe drumul ce merge paralel cu râul. Intrăm pe Valea Chițului cale de 6 km, câștigând altitudine.și ajungem la gura V. Strâmbele. Continuăm în lungul muntelui Cheafa până în locul numit "La Văcărie". Merită să facem un popas și să ne bucurăm de priveliștea spre poiana cu stână de sub Piatra Argelelor, fotogenică, adăpostită de pereţii albi care răsar din mijlocul pădurii de fagi mari.Următorul sector străbate un drum care ne conduce pe sub o culme împădurită spre Vârful Recii, cu o privelişte bună asupra muntelui Cheafa. Zona vârfului Recii ne oferă o nouă surpriză: două vârfuri cu mult calcar și lapiezuri, pe care putem să le vizităm, dacă timpul ne permite. (Vf. Pietriceaua și Vf. Sapa). Continuăm spre NE, pe deasupra obârşiei Polatiştei (zonă în care urcă vechiul traseu PG).De pe pantele Reciului putem urmări cu uşurinţă desfăşurarea traseului nostru peste culmile împădurite ale Prisloapelor şi ale Mormântului Florii (ambele cu stâne) până în Ciocârliul Grivelor, care este urmat în spate de un pisc înalt. La prima vedere am putea crede că este vorba de vf. Parângul Mare, dar este vf. Mândra (2360 m), care acoperă tot muntele cu masivitatea sa. La capătul poienii în care se află stâna Mormântul Florii (posibilitate de înnoptare), suntem la cca. 6.5 -7.5 h de la plecare. Până aici am străbătut o zonă cu munţi scunzi, cu cocoașe mai răsărite, acoperiţi cu păduri întrerupte de poieni frumoase, cu perspective largi spre V și N.Avem de urcat alți 500 m diferenţă de nivel pentru a pătrunde în zona alpină a Ciocârliului Grivelor (2032 m), peste care domină panorama Retezatului şi a Vâlcanului, apoi vom urma o potecă ciobănească care ne scoate în şaua Ţapu, de unde ni se dezvăluie pentru prima oară.Parângul Mare. Începe un nou urcuș spre Vârful Ţapul care spre N se uneşte aproape fără şa cu Vârful Mândra (2309 m). Din vf. Mândra ni se deschide o minunată privelişte spre creastă principală, cu vf. Gruiul în prim plan,și spre creasta Buila-Vânturariţa, care după-amiaza străluceşte asemeni Pietrii Craiului. Pe vreme bună se poate dibui la E și Transalpina care urcă de la Rânca pe pantele Păpuşii.După încă 200 m diferenţă de nivel ajungem pe cel de-al patrulea pisc al României, Parângul Mare (2519 m), pe traseul de creastă BR, la mai mult de 10 h de la plecare. Facem un tur de orizont spre împrejurimi și ne bucurăm de perspectiva largă spre culmile Slivei, Gruiu, Ieșu, Vf. Mândra, linia crestei (spre Cârja și spre Setea Mare) căldările Gemănarea, Zănoaga Stânei ș.a. În vale vedem drumul de coborâre spre Cab. Groapa Seacă, prin Căldarea Roșiile, împodobită cu o salbă de lacuri fermecătoare.Trebuie reamintit că parcurgerea acestui traseu necesită o condiţie fizică foarte bună și abilităţi de orientare deoarece în cea mai mare parte traseul e nemarcat. Câteva marcaje foarte vechi, cu punct roșu putem distinge în zona Piatra Argelii - sub Vf. Pietriceaua.
Descriere
Traseul TR este traseul de acces spre Lacul Gâlcescu, coborând Hornul Lacurilor dinspre Șaua Pleșcoaia (creasta principală). Este un traseu dificil cu o înclinaţie considerabilă pe porțiunea de horn cu grohotiș. Nerecomandat iarna sau pe vreme rea. Efortul depus compensează cu imaginea de ansamblu a lacului Gâlcescu (cel mai întins lac din masiv) cât și a lacurilor Pencu și Vidal.Munții Parâng sunt asemănători cu Munții Făgăraș și Munții Retezat, având atât creste alpine impresionante cât și numeroase lacuri glaciare, iar cele din Căldarea Gâlcescu și pragurile superioare, invită la o drumeție de explorare a acestor locuri sălbatice unice, declarate monumente ale naturii, cu o biodiversitate ce merită conservată.Din traseul de creastă BR, în direcţia Pasul Urdele - Vf. Setea Mare, trecem de unduirile crestei Mohoru și poposim în Șaua Pleșcoaia, cu stâlp indicator. Ne aflăm sub uriașul Vf. Setea Mare (2366 m) desprins din creasta principală spre SE. Din șaua lată coborâm scurt o porțiune lină, apoi coborâm aprig (cu atenție) în Hornul Lacurilor. Este un horn cu grohotiș, ce are o înclinaţie considerabilă, însă efortul ne este răsplătit de perspective unice asupra lacului Gâlcescu (cel mai întins lac din masiv) cât și a lacurilor Pencu și Vidal.Sub vârfurile Setea Mică (2278 m) și Setea Mare (2366 m), acum milioane de ani s-a format circul glaciar Gâlcescu care în timp s-a modelat în mai multe praguri cu căldări glaciare, între care Căldarea Dracului, unică în sălbăticia ei, pe cea mai înaltă treaptă. Căldarea Dracului adăpostește în partea de jos trei ochiuri de apa, între care lacul Păsări (de sub creasta omonimă) este cel mai mare. Ceva mai jos și spre E se află căldarea lui Vidal, în care sclipește oglinda de apă a lacurilor Vidal și Pencu, iar pe ultima treaptă se afla căldarea Gâlcescu, cea care adăpostește lacul cu același nume și care este cea mai întinsă.Lacul Gâlcescu este declarat monument al naturii încă din 1932, iar împrejurimile constituie o rezervație naturală (geologică, floristică și peisagistică). Lacul Gâlcescu (denumit pe hărțile vechi Câlcescu) se află la 1.925 m alt și este mărginit de blocuri mari de grohotiș sau maluri înierbate de toată frumusețea. Se poate campa. Putem coborî la Transalpina pe marcajul CR, pe care în întâlnim în capătul lacului.
Descriere
Traseul CR face legătura între localitatea Crasna și Vârful Parângul Mare (2519 m), cu o panorama deosebită către zona alpină și subalpină. La picior, este un traseu dificil, potrivit drumeților cu experiență montană și cu o condiție fizică bună, cu peste 2000 m diferențe de nivel, în cca. 11 -12 h de drumeție. Se recomandă înnoptarea la una din stânele întâlnite în cale (Brusturel, Voișanu, Tărtărău etc).Din satul Crasna se urmează drumul spre schitul Crasna, unul dintre cele mai frumoase din țară, cu o catapeteasmă sculptată în lemn și îmbrăcată în foiță de aur. Schitul Crasna este considerat de vizitatori o oază de liniște și rugăciune, la marginea pădurii, cu un nume predestinat, „crasna“ însemnând „frumos“.Următori 11 km se desfășoară de-a lungul drumului ce iniţial însoţește V. Sunătoarea apoi urcă în serpetine pe Dealul Drăgoieștilor și se îndreaptă spre culme. Până aici se poate ajunge cu autoturisme cu gardă mică, drumul e plăci de beton. Următorul sector de drum spre Muntele Molidvișu, urcă pe un drum accesibil numai cu mașini de teren.Odată ce ajungem în gol alpin, ținem un drum de culme, ocolind Vârful Molidvișu, până în Șaua Izvorul Cald (izv.), de unde avem în faţă întreaga creastă principală. Aici ajunge și varianta TA - dinspre Cărpiniș. Coborâm într-o șa adâncă (Șaua Groapa), de unde avem aproape 1.000 m diferenţă de nivel până pe Parângul Mare. Drumul de culme continuă cca. 1 km până la o stână (stâna Tărtărău), de unde urcăm pieptiș pe o potecă firavă, marcată din loc în loc cu momâi, aprox. 5 km, trecând peste vârfurile Tărtărău și Mândra (2309 m). Din vf. Mândra ni se deschide o minunată privelişte spre creastă principală, cu vf. Gruiul în prim plan și spre creasta Buila-Vânturariţa, care după-amiaza străluceşte asemeni Pietrii Craiului. Pe vreme bună se poate dibui la E și Transalpina care urcă de la Rânca pe pantele Păpuşii.După încă 200 m diferenţă de nivel ajungem pe cel de-al patrulea pisc al României, Parângul Mare (2519 m), pe traseul de creastă BR, la mai mult de 11 h de la plecare. Facem un tur de orizont spre împrejurimi și ne bucurăm de perspectiva largă spre culmile Slivei, Gruiu, Ieșu, Vf. Mândra, linia crestei (spre Cârja și spre Setea Mare) căldările Gemănarea, Zănoaga Stânei ș.a. În vale vedem drumul de coborâre spre Cab. Groapa Seacă, prin Căldarea Roșiile, împodobită cu o salbă de lacuri fermecătoare.Trebuie reamintit că parcurgerea acestui traseu necesită o condiţie fizică foarte bună și abilităţi de orientare deoarece în cea mai mare parte traseul e nemarcat. Câteva marcaje foarte vechi putem distinge în zona Șaua Groapa - Vf. Parângul Mare, sector periculos iarna. În caz de vreme rea, reprezenta o alternativă de retragere din creasta principală.
Descriere
Traseul TA face legătura între satul Cărpiniș și Vârful Parângul Mare (2519 m), cu o panorama deosebită către zona alpină și subalpină. La picior, este un traseu dificil, potrivit drumeților cu experiență montană și cu o condiție fizică bună, cu peste 2000 m diferențe de nivel, în cca. 11 -12 h de drumeție. Se recomandă înnoptarea la una din stânele întâlnite în cale (La Mocirle, Voișanu, Tărtărău etc). Din satul Cărpiniș avem de urcat 5 h până pe Vf. Moldiviș și peste 11 h până pe Parângul Mare. Începem lin printre case apoi susținut înspre Plaiul Cărpinișului, cu direcţia generală N. Folosim unul din drumurile de căruță care urcă în culme și lăsăm în urmă imaginea satelor care se află la capătul lungilor picioare sudice ale Parângului.Un drum de pământ ne conduce cale de 5 km, prin pădurea de foioase, cu câteva urcușuri abrupte, dar și unele porţiuni mai line în care ne putem trage sufletul. Odată ce ieșim la golul alpin, tot mai multe vârfuri din creasta principală își fac apariţia. Străbatem întinsa și înierbata Șa La Mocirle, de unde putem observa vârfurile răzlețe ale culmilor sudice care completează peisajul etajului alpin și subalpin. O urcare abruptă ne pune la încercare, apoi continuăm mai domol până spre Șaua Izvorului Cald, localizată puţin sub cei 1.757 m ai Vârfului Moldivișu. Avem în faţă întreaga creastă principală a Munţilor Parâng și drumul de culme. Ne refacem proviziile de apă și coborâm într-o șa adâncă (Șaua Groapa), de unde avem aproape 1.000 m diferenţă de nivel până pe Parângul Mare. Trebuie reamintit că parcurgerea acestui traseu necesită o condiţie fizică foarte bună și abilităţi de orientare deoarece în cea mai mare parte traseul e nemarcat. Pe urcările Dl.Mocirlelor - Șaua Izvorul Cald. și Șaua Groapa - Vf. Parângul Mare, sector periculos iarna.
Concept turistic oficial VisitRomania.eu. Fotografiile, tarifele, disponibilitatea și facilitățile sunt verificate împreună cu gazdele partenere. Distanțele rutiere sunt calculate prin algoritm geografic de orientare.
