Pensiune turistică·Ungureni·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
DE LA
388 lei/ noapte
Cameră dublă · 2 persoane
|
Mic dejun opțional
Ciubăr și saună
Curte 3.000 mp
Gazde locale
Tip unitate
Pensiune turistică
Capacitate
1 Camere · 12 Oaspeți
Check-in / Check-out
15:00 - 19:00 · până la 11:00
Gazdă
LUPULESCU V. PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
Camere, serviciiCasa Ariana Ungureni Ungureni dispune de 6 camere modern mobilate. Mai multe detalii despre facilitatile oferite de Casa Ariana Ungureni (inclusiv cele contra cost), cat si despre dotarile camerelor veti gasi mai jos. Servicii de masăPreturile includ doar cazare. PlatăPlata o puteti face cu/prin: transfer bancar, card de vacanță, avans travelminit, voucher travelminit. Se retine un avans de 30% pentru garantarea rezervarii. Sosire, programPrimirea camerei se face incepand cu ora 15:00 si eliberarea camerei se face pana la ora 11:00. Personalul de la receptie vorbeste limba română.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Casa Ariana Ungureni
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE Casa Ariana Ungureni
Confort și relaxare
Șemineu pe lemne în salonul principal
Ciubăr încălzit din lemn de cedru (la cerere)
Saună uscată cu arome de brad
Foișor rustic și terasă panoramică
Camere și baie
Baie proprie în fiecare cameră cu duș walk-in
Lenjerii din bumbac satinat de calitate hotelieră
Uscător de păr, prosoape moi și cosmetice incluse
Saltele ergonomice cu spumă cu memorie
Bucătărie și masă
Gătit și bucătărie
Espressor cafea boabe din partea casei
Zonă acoperită de grătar / barbeque și ceaun
Sală de mese generoasă pentru toți oaspeții
Conectivitate și lucru
Wi-Fi fibră optică de mare viteză (300 Mbps)
Birou / spațiu liniștit pentru lucru de la distanță
Smart TV cu Netflix / canale prin cablu
Semnal mobil excelent pentru toți operatorii
În aer liber
Curte de 3.000 mp înconjurată de brazi
Parcare privată gratuită în incinta proprietății
Șezlonguri și zonă de plajă pe iarbă
Acces direct la potecile de munte din spatele curții
Regulament
Copii bineveniți de orice vârstă
Pătuț și scaun de masă bebeluș (la cerere)
Animale de companie acceptate (la cerere)
Fumatul este permis doar în spațiile exterioare
SPAȚII DE CAZARE
Alege camera potrivită
Casă de vacanță pentru 12 pers. (se inchirieaza doar integral)
60 mp·Dormitor 1: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 2: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 3: 1 pat matrimonial (160 cm), Dormitor 4: 1 pat matrimonial ·12 persoane
canapea2 x Propriu/Proprie baie2 x WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
INFORMAȚII PRACTICE
Regulile casei și politici
Check-in și Check-out
Sosire între 15:00 - 19:00, plecare până la ora până la 11:00. Gazdele vă întâmpină personal.
Copii
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Animale de companie
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Liniște și petreceri
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
Bine de știut
Întrebări frecvente
CE GĂSEȘTI ÎN JUR
Șase locuri care merită drumul
Ieși din curte și ești pe drum. Iată cele mai importante repere din zonă, cu distanțe calculate și timpi estimați cu mașina.
Poteci marcate care pornesc din apropierea cazării, ideale pentru o drumeție reconfortantă de o jumătate de zi.
Mediu/dificil · 12:00h27.7 km
Crasna - Muntele Molidvișu - Vârful Parângul Mare
Descriere
Traseul CR face legătura între localitatea Crasna și Vârful Parângul Mare (2519 m), cu o panorama deosebită către zona alpină și subalpină. La picior, este un traseu dificil, potrivit drumeților cu experiență montană și cu o condiție fizică bună, cu peste 2000 m diferențe de nivel, în cca. 11 -12 h de drumeție. Se recomandă înnoptarea la una din stânele întâlnite în cale (Brusturel, Voișanu, Tărtărău etc).Din satul Crasna se urmează drumul spre schitul Crasna, unul dintre cele mai frumoase din țară, cu o catapeteasmă sculptată în lemn și îmbrăcată în foiță de aur. Schitul Crasna este considerat de vizitatori o oază de liniște și rugăciune, la marginea pădurii, cu un nume predestinat, „crasna“ însemnând „frumos“.Următori 11 km se desfășoară de-a lungul drumului ce iniţial însoţește V. Sunătoarea apoi urcă în serpetine pe Dealul Drăgoieștilor și se îndreaptă spre culme. Până aici se poate ajunge cu autoturisme cu gardă mică, drumul e plăci de beton. Următorul sector de drum spre Muntele Molidvișu, urcă pe un drum accesibil numai cu mașini de teren.Odată ce ajungem în gol alpin, ținem un drum de culme, ocolind Vârful Molidvișu, până în Șaua Izvorul Cald (izv.), de unde avem în faţă întreaga creastă principală. Aici ajunge și varianta TA - dinspre Cărpiniș. Coborâm într-o șa adâncă (Șaua Groapa), de unde avem aproape 1.000 m diferenţă de nivel până pe Parângul Mare. Drumul de culme continuă cca. 1 km până la o stână (stâna Tărtărău), de unde urcăm pieptiș pe o potecă firavă, marcată din loc în loc cu momâi, aprox. 5 km, trecând peste vârfurile Tărtărău și Mândra (2309 m). Din vf. Mândra ni se deschide o minunată privelişte spre creastă principală, cu vf. Gruiul în prim plan și spre creasta Buila-Vânturariţa, care după-amiaza străluceşte asemeni Pietrii Craiului. Pe vreme bună se poate dibui la E și Transalpina care urcă de la Rânca pe pantele Păpuşii.După încă 200 m diferenţă de nivel ajungem pe cel de-al patrulea pisc al României, Parângul Mare (2519 m), pe traseul de creastă BR, la mai mult de 11 h de la plecare. Facem un tur de orizont spre împrejurimi și ne bucurăm de perspectiva largă spre culmile Slivei, Gruiu, Ieșu, Vf. Mândra, linia crestei (spre Cârja și spre Setea Mare) căldările Gemănarea, Zănoaga Stânei ș.a. În vale vedem drumul de coborâre spre Cab. Groapa Seacă, prin Căldarea Roșiile, împodobită cu o salbă de lacuri fermecătoare.Trebuie reamintit că parcurgerea acestui traseu necesită o condiţie fizică foarte bună și abilităţi de orientare deoarece în cea mai mare parte traseul e nemarcat. Câteva marcaje foarte vechi putem distinge în zona Șaua Groapa - Vf. Parângul Mare, sector periculos iarna. În caz de vreme rea, reprezenta o alternativă de retragere din creasta principală.
Descriere
Traseul TA face legătura între satul Cărpiniș și Vârful Parângul Mare (2519 m), cu o panorama deosebită către zona alpină și subalpină. La picior, este un traseu dificil, potrivit drumeților cu experiență montană și cu o condiție fizică bună, cu peste 2000 m diferențe de nivel, în cca. 11 -12 h de drumeție. Se recomandă înnoptarea la una din stânele întâlnite în cale (La Mocirle, Voișanu, Tărtărău etc). Din satul Cărpiniș avem de urcat 5 h până pe Vf. Moldiviș și peste 11 h până pe Parângul Mare. Începem lin printre case apoi susținut înspre Plaiul Cărpinișului, cu direcţia generală N. Folosim unul din drumurile de căruță care urcă în culme și lăsăm în urmă imaginea satelor care se află la capătul lungilor picioare sudice ale Parângului.Un drum de pământ ne conduce cale de 5 km, prin pădurea de foioase, cu câteva urcușuri abrupte, dar și unele porţiuni mai line în care ne putem trage sufletul. Odată ce ieșim la golul alpin, tot mai multe vârfuri din creasta principală își fac apariţia. Străbatem întinsa și înierbata Șa La Mocirle, de unde putem observa vârfurile răzlețe ale culmilor sudice care completează peisajul etajului alpin și subalpin. O urcare abruptă ne pune la încercare, apoi continuăm mai domol până spre Șaua Izvorului Cald, localizată puţin sub cei 1.757 m ai Vârfului Moldivișu. Avem în faţă întreaga creastă principală a Munţilor Parâng și drumul de culme. Ne refacem proviziile de apă și coborâm într-o șa adâncă (Șaua Groapa), de unde avem aproape 1.000 m diferenţă de nivel până pe Parângul Mare. Trebuie reamintit că parcurgerea acestui traseu necesită o condiţie fizică foarte bună și abilităţi de orientare deoarece în cea mai mare parte traseul e nemarcat. Pe urcările Dl.Mocirlelor - Șaua Izvorul Cald. și Șaua Groapa - Vf. Parângul Mare, sector periculos iarna.
Defileul Jiului - Șaua Prisloapelor - Vârful Parângul Mare
Descriere
Traseul PR este traseul de acces spre Vârful Parângul Mare (2519 m), dinspre Defileul Jiului, străbătând o culme secundară (Vf. Recii - Culmea Prisloapelor - Vf. Mândra). Este un traseu dificil, potrivit drumeților cu experiență montană și cu o condiție fizică bună, pe parcursul a 11 -12 h de drumeție. Se recomandă înnoptarea la una dintre stânele întâlnite în cale (Prisloapele, Mormântul Florii etc)Fie că venim dinspre Petroşani, fie din S, de la Tg. Jiu, vom parcurge frumosul defileu al Jiului, peste numeroase viaducte, pe „brâne" artificiale sau printr-o puzderie de tuneluri (trenul). După acest periplu, ajungem în halta Lainici, în apropiere de mănăstirea Lainici, unul dintre cele mai importante obiective religioase și turistice din jud. Gorj. De aici începe acest traseu pitoresc pe latura sudică a Parângului,La cca 300 m de gară, trecem Jiul și cotim dreapta (S) pe drumul ce merge paralel cu râul. Intrăm pe Valea Chițului cale de 6 km, câștigând altitudine.și ajungem la gura V. Strâmbele. Continuăm în lungul muntelui Cheafa până în locul numit "La Văcărie". Merită să facem un popas și să ne bucurăm de priveliștea spre poiana cu stână de sub Piatra Argelelor, fotogenică, adăpostită de pereţii albi care răsar din mijlocul pădurii de fagi mari.Următorul sector străbate un drum care ne conduce pe sub o culme împădurită spre Vârful Recii, cu o privelişte bună asupra muntelui Cheafa. Zona vârfului Recii ne oferă o nouă surpriză: două vârfuri cu mult calcar și lapiezuri, pe care putem să le vizităm, dacă timpul ne permite. (Vf. Pietriceaua și Vf. Sapa). Continuăm spre NE, pe deasupra obârşiei Polatiştei (zonă în care urcă vechiul traseu PG).De pe pantele Reciului putem urmări cu uşurinţă desfăşurarea traseului nostru peste culmile împădurite ale Prisloapelor şi ale Mormântului Florii (ambele cu stâne) până în Ciocârliul Grivelor, care este urmat în spate de un pisc înalt. La prima vedere am putea crede că este vorba de vf. Parângul Mare, dar este vf. Mândra (2360 m), care acoperă tot muntele cu masivitatea sa. La capătul poienii în care se află stâna Mormântul Florii (posibilitate de înnoptare), suntem la cca. 6.5 -7.5 h de la plecare. Până aici am străbătut o zonă cu munţi scunzi, cu cocoașe mai răsărite, acoperiţi cu păduri întrerupte de poieni frumoase, cu perspective largi spre V și N.Avem de urcat alți 500 m diferenţă de nivel pentru a pătrunde în zona alpină a Ciocârliului Grivelor (2032 m), peste care domină panorama Retezatului şi a Vâlcanului, apoi vom urma o potecă ciobănească care ne scoate în şaua Ţapu, de unde ni se dezvăluie pentru prima oară.Parângul Mare. Începe un nou urcuș spre Vârful Ţapul care spre N se uneşte aproape fără şa cu Vârful Mândra (2309 m). Din vf. Mândra ni se deschide o minunată privelişte spre creastă principală, cu vf. Gruiul în prim plan,și spre creasta Buila-Vânturariţa, care după-amiaza străluceşte asemeni Pietrii Craiului. Pe vreme bună se poate dibui la E și Transalpina care urcă de la Rânca pe pantele Păpuşii.După încă 200 m diferenţă de nivel ajungem pe cel de-al patrulea pisc al României, Parângul Mare (2519 m), pe traseul de creastă BR, la mai mult de 10 h de la plecare. Facem un tur de orizont spre împrejurimi și ne bucurăm de perspectiva largă spre culmile Slivei, Gruiu, Ieșu, Vf. Mândra, linia crestei (spre Cârja și spre Setea Mare) căldările Gemănarea, Zănoaga Stânei ș.a. În vale vedem drumul de coborâre spre Cab. Groapa Seacă, prin Căldarea Roșiile, împodobită cu o salbă de lacuri fermecătoare.Trebuie reamintit că parcurgerea acestui traseu necesită o condiţie fizică foarte bună și abilităţi de orientare deoarece în cea mai mare parte traseul e nemarcat. Câteva marcaje foarte vechi, cu punct roșu putem distinge în zona Piatra Argelii - sub Vf. Pietriceaua.
Descriere
Traseul TA face legătura între zona Peștera Muierii și Staţiunea Rânca, pe o culme secundară a Parângului. Este un traseu solicitant, cu peste 1000 de m diferențe de nivel, în cca. 5-6 h de drumeție. Potrivit drumeților cu experiență montană și cu și abilităţi de orientare (zone cu marcaj deficitar).De la ultimele case din Baia de Fier, trecem pârâul Galbenul în direcția N, cca. 1 km până în cheile Galbenului, structuri geologice formate îndeosebi pe versantul vestic, unde se afșă și Peștera Muierilor, vestită în toată ţara. Aici există o numeroasă colonie de lilieci și dovezi incontestabile privind traiul leului de peșteră și al ursului de cavernă. Peștera Muierii este faimoasă și datorită descoperirii de resturi fosile ale omului modern timpuriu.TA debutează încă de la start cu un urcuș susţinut, printr-o poiană de foioase, până în culme, apoi continuă pe versantul estic al culmii Pleșa. Poteca prezită urcușuri și coborâșuri prin pădure, trece prin câteva poieni cu belvedere spre Valea Galbenul și ajunge la golul alpin.Pe măsură ce urcăm, orizontul devine mai larg, observând masivul Buila-Vânturariţa din Munţii Căpăţânii, dar și creasta principală, înspre Vârful Parângul Mare. Următorul sector urcă pantele prelungi ale Vârfului Cerbu (1586 m), ușor de identificat datorită releelor.Ieșim pe Transalpina (sectorul Novaci - Rânca), la 4 - 4.5 h de la start. Ceva mai departe, întâlnim Casele Florile Albe. De-aici înainte şoseaua este dublată de o potecă ce ocolește vf. Plopul (1596 m) și urcă ușor în diagonală pe creasta dintre bazinul văii Galbenul și bazinul mare al Gilortului la stânga. Transalpina continuă pe piciorul Corneşu Mare, de unde se zăreşte vf. Păpuşa, primul vârf înalt de pe creasta principală BR.
DN 66 - Cantonul silvic Cutreasa - Valea Căpriorul
Descriere
Traseul PG este traseul de acces spre Valea Căpriorul,, prin Cheile Polatiștea, cu pereți verticali pitorești Este un traseu relativ ușor, cu aprox. 500 de m diferențe de nivel, în cca. 1.5 -2 h de drumeție. Turiștii bine pregătiți pot continua pe vale spre zona Vf. Recii (loc de belvedere excelent asupra crestei principale)În Munții Parâng, natura a desăvârșit unele dintre cele mai sălbatice peisaje din Carpații românești, iar Cheile Polatiștea sunt printre cele mai spectaculoase din munții noștri, în special sub culorile ruginii ale toamnei. Pornind din Petroșani se străbate DN 66 cca 13 km spre Parcul Național Defileul Jiului până la Gura Polatiștei, de unde se urmează marcajele pe un drum forestier. pătrundem în Cheile Polatiștea, cu pereți verticali de stânca în ambele părți, inaccesibili. La partea inferioară a văii se află cristalinul (închis la culoare), iar la cea superioară calcarul. În această suprapunere de roci, apa Polatiștei și-a săpat o vale îngustă, cu versanți abrupți cu pereți de peste 100 de m, cu praguri de rocă unde se formează cascade pitorești. După aprox. 6.5 km de la Gura Polatiștei, ajungem la Cantonul silvic Cutreasa, loc în care valea se lărgește și se împarte în două: pârâul Cutreasa și pârâul Căpriorul. Cei antrenați pot urma valea pârâului Căpriorul pe drumul forestier, spre cantonul Reciu, situat în etajul coniferelor. Dacă timpul permite, putem continua pe poteci nemarcate, cu un urcuș mai abrupt, dar nu foarte lung până în golul alpin (la aprox. 1400 m), în zona Vârfului Recii, punct de belvedere excelent asupra crestei principale a Parângului.
Vulcan (Paroşeni) - Vârful Pilugu (Bilugu) Mare - Piatra Iorgovanului - spre Munţii Godeanu
Descriere
Traseul BR este unul dintre drumurile turistice dificile ale Munților Retezat, pe direcția M. Tulișa - Godeanu. recomandat doar drumeților avansați, care vor să depășească provocarea terenurilor accidentate, în condiții de marcaje slabe. Este un traseu dificil, la mare altitudine, străbătut de obicei în 2-3 zile de drumeție, cu cortul (lipsă adăposturi).De la I.M.Paroşeni, trecem un pod peste Jiul de Vest şi peste calea ferată și urmăm un drum nemodernizat care trece o cale ferată industrială şi începe să urce pe deal, drum marcat TG (marcaj nou). Odată cu altitudinea priveliştea e tot mai cuprinzătoare: vedem Munţii Vulcan, staţiunea Straja şi instalaţiile de schi din Straja şi din Pasul Vulcan, oraşele miniere din vale, Parângul ș.a.. Mai sus, ajungem la un drum de exploatare care ne conduce spre stâna Paroşenilor, nefolosită, în stare avansată de degradare.Odată ajunși în creastă, marcajul TG dispare, depășim o stână și urcăm în Vf. Pietrei, calcaros, un frumos punct de belvedere. Pe vreme favorabilă putem urmări creasta fără probleme, peste Vf. Zănoaga, înierbat, apoi peste un vârf cu jnepeni arşi și o porţiune de pădure. La ieşirea din pădure, dacă ne abatem spre stânga cca.200 m, vom găsi un izvor. De aici urmăm drumul folosit la construirea parcului eolian, ajungem la o bifurcație de 4 drumuri, continuăm înainte, depășim câteva vârfuri mai mici și intrăm într-un pâlc de pădure de molid. Lăsăm drumul bun (pe culmea Baru) și cotim stânga pe un drum mai puţin umblat care ne conduce în culmea Tulişa, ocolind vf. Tulişa prin N. De aici se coboară în curmătura Tulişa, unde sunt instalate 2 cruci în memoria eroilor din Primul Război Mondial, la intersecția cu marcajul CG - care urcă din Uricani și duce până la Bucura.Din Curmătura Tulişa şi până în Vârful Custura, străbatem golul alpin cu Vârful Făgețel și apoi coborâm uşor până în Curmătura Făgeţel, cel mai jos punct de pe creastă în această zonă. Urcăm pe un drum care merge pe creastă (lipsă marcaje!), apoi intrăm în pădure și ieșim într-o zonă de jnepeni greu de depășit. Ajungem pe muntele Pilugu Mic, apoi trecem peste vf. Pilugu Mare (1755 m) și urmăm culmea Văcărea prin jnepeniș, anevoios.Câștigăm altitudine și ne apropiem de vârful Văcărea, marcat cu o momâie mare. De aici intrăm în tărâmul lespezile de piatră pe care păşim cu atenţie. Din când în când câte o lespede ridicată de binevoitori ne arată drumul (marcajul lipseşte). De pe vârf avem o frumoasă perspectivă asupra crestei pe care o avem de parcurs, cu Vârful Custura la finalul ei, și la sud creasta Piule-Pleşa, Oslea și munţii Vâlcan. De-aici, traseul urmează culmea înspre V, trecând printr-o serie de șei și pe lângă piscurile crestei: vf. Lazărului (2282 m), vf. Gruniu (2294 m) și vf. Ciomfu Mare (2335 m). Din vârful Lazărului putem vedea Retezatul în toată splendoarea sa, dominat de giganţii Custura, Peleaga, Păpuşa ș.a. Culmea Custura-Gruniu este înierbată spre sud şi prăpăstioasă spre nord, asemeni crestei FăgăraşuluiDupă vf. Ciomfu Mare, traseul părăsește poteca ciobănească, urcă pe vf. Valea Mare, depășește o serie de mici piscuri și de șei și atacă pantele vârfului Custura. E recomandat să nu vă abateți de la acest dificil drum de creastă, deoarece, de-o parte și de alta sunt versanți prăvăliți cu lespezi și bolovani mari, care fac dificilă (chiar periculoasă) drumeția.Sus ne permitem un moment de odihnă, Vf. Custura fiind un punct de referinţă important în Retezat, cu o privelişte frumoasă asupra tăurilor din căldarea Custurii. Din vârf, marcajul BR este bine realizat, fiind prezenţi şi stâlpi metalici, utili mai ales în caz de ceaţă. Coborâm pe creasta lată înierbată, presărată cu pietre, apoi pe lângă jnepeni până în şaua Plaiul Mic, lângă Tăurile Păpușii - important nod de poteci. Aici întâlnim traseul principal BA și CR - care vin dinspre Cârnic, respectiv Cheile Buții spre BucuraUrmează un sector mai puțin solicitant, unde poteca merge pe curba de nivel din nordul culmii Drăgşanu până la izv. La Bolboroşi. Este bine să luăm apă, deoarece vom străbate o zonă calcaroasă unde apa e mai greu de găsit. Avem de urcat din nou în creastă (Munții Piule - Iorgovanu), depășind câteva pajiști frumoase cu tufe de jnepeni şi pietre albe.Ocolim Vf. Albele pe la sud şi ajungem sub Piatra Iorgovanului, unde întâlnim marcajul TR - care urcă de la Câmpușel. Pe timp favorabil, putem urca până pe vârf (10-15 min), cu o panoramă frumoasă asupra crestei Oslea.Coborâm cu atenție pe o potecă tăiată în fața nordică a vârfului, cu grijă să nu alunecăm, până într-o şa lată, înierbată, care are (la sud) o stână. Ținem direcția spre Stănuleţii Mari, apoi coborâm în şaua Paltina. Peisajul se schimbă, apar şisturi cristaline în loc de calcare, făcând trecerea în Munţii Godeanu, uşor, fără a fi nevoie să coborâm în pasuri sau văi joase. Marcajul BR continuă spre Vf. Sturu.
Descriere
Traseul CG face legătura între Uricani și Vârful Peleaga, străbătând mai multe vârfuri pe un traseu anevoios și lung. Un traseu dificil, cu peste 3000 m D+, potrivit turiștilor cu experienţă, bine echipaţi, în cca. 11 - 14 h de drumeție.Iarna periculos, accesibil în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii.Din partea de vest a oraşului Uricani, lângă podul peste pârâul Sterminosu, găsim un marcaj CG pictat pe o casă. Străbatem ulițele din localitate, ieșim în poieni și fânațe, până sub linia de înaltă tensiune. Urmăm în general culmea Dealul Şerpilor, apoi ajungem sub vârful Şerpilor (un grup de stânci) într-o frumoasă poiană în care se află un izvor. Ocolim vârful prin dreapta (est) și poposim într-o șa cu stână (Stâna din Dealul Șerpilor). De-aici urcuşul este mai lin şi traseul urmăreşte un drum care urcă în Curmătura Tulişa, unde întâlnim traseul crestei principale BR - care străbate Munții Tulișa dinspre Vulcan. Aproape de creastă trecem pe lângă o cruce, din lemn, lângă izvorul Gheorghe Tătărăscu.Din șa urmăm parcursul traseului de creastă până dincolo de Vârful Custura, ucare ce devine dificilă, chiar periculoasă pe timp de iarnă. Trecem pe lângă Monumentul Eroilor, străbatem golul alpin cu Vf. Făgețel și coborâm uşor până în Curmătura Făgeţel, cel mai jos punct de pe creastă din această zonă. De aici ținem un drum de creastă (lipsă marcaje!), intrăm în pădure, ieșim la o zonă de jnepeni greu de depășit și răzbatem pe muntele Pilugu Mic (1532 m). Continuăm pe sub Pilugu Mare (1755 m), apoi urcăm în creasta culmii Văcărea prin jnepeniș, anevoios. Până pe Vf. Văcărea, marcat cu o momâie mare, avem de urcat cca. 500 m D+. Peisajul devine tot mai arid și pășim cu atenţie.prin tărâmul lespezile de piatră. Câte o lespede ridicată de binevoitori ne arată calea (marcajul lipseşte).De pe vârful Văcărea putem observa creasta care urcă spre Vârful Custura, depresiunea Petroșani spre Câmpul lui Neag, culmea Piule-Pleşa (din Retezatul Mic) creasta Oslea, munţii Vâlcan etc. Următorul vârf (Lazărului) completează peisajul cu imaginea Retezatului Mare, dominat de giganţii Custura, Peleaga, Păpuşa, Vârful Mare și bazinul Văii Râul Bărbat spre Stâna de Râu, la poalele lor.Mai departe, trecem pe sub piscurile crestei (Gruniu, Ciomfu Mare). Culmea Custura-Gruiu este înierbată spre sud şi prăpăstioasă spre nord, asemeni crestei Făgăraşului. Aceasta se arcuiește puternic și traseul părăsește poteca ciobănească. Urcăm pe Vf. Valea Mării, apoi depășim o serie de mici piscuri și atacăm pantele Vf. Custura. Nu vă abateți de la drumul de creastă, deoarece, de-o parte și de alta sunt versanți prăvăliți cu lespezi și bolovani mari, care fac dificilă (chiar periculoasă) drumeția.Vârful Custura este un punct de referinţă important în Munții Retezat, al 5 vârf ca înălțime din masiv, cu o privelişte fermecătoare spre tăurile din căldarea Custurii. De pe vârful Custura poteca coboară spre nord, în şaua Custurii, trecând prin Fereastra Custurii, loc unde întâlnim poteca TA dinspre Stâna de Râu. Perspectiva culmilor înconjurătoare, a lacurilor din căldarea Custurii și, de cealaltă parte, bazinul V. Lăpușnicu Mare cu Poiana Pelegii, ne răsplătesc efortul. Din Șaua Custurii ocolim vârful Păpuşa Mică şi coborâm într-o șa adâncă, numită Spintecătura Păpuşii, de unde se urcă aprig și solicitant până în vârful Păpuşa, unul din giganţii Retezatului. Vârful Păpușa (2508m) se clasează pe locul 2 în Masivul Retezat, după Vârful Peleaga, și este al 8-lea din țară.O coborâre pe lespezi mărunte ne duce în șaua Pelegii, important nod de trasee. Aici întâlnim traseul de creastă BR, CR dinspre Lacul Galeș, TG dinspre Pietrele și traseul PA - dinspre Poiana Pelegii. Ne cufundăm privirea în apropiere, admirând Lacul Ghimpele (Peleaga). Din șaua Pelegii (2274 m) urcăm din nou pieptiș spre Vf. Peleaga (2509 m).Izolat de celelalte vârfuri ale masivului, Vf. Peleaga, cel mai înalt din Retezat, ne oferă prilejul de a avea o vedere panoramică a cărei frumusețe este greu de egalat. Înspre N putem observa căldarea glaciară V Rea, vastă zănoagă pe fundul căreia se află tăurile Văii Rele. De partea stângă a văii, stă de strajă Culmea Pietrele, cu Vârful Pietrele și dincolo de aceasta culmea Stânișoara, acoperind poalele Vf. Retezat. De aici Vârful Retezat (2484 m) ne apare ascuțit. Vârful Bucura I (2433 m) se vede teșit, iar vis-a-vis, Vârful Judele (2398 m), completează orizontul. La SV, culmea Slăveiu străjuiește semeț valea Lăpușnicu Mare alături de culmea Drăgșanului (Retezatul Mic), iar spre SE, Vârful Custura (2457 m), completează lanțul vârfurilor ce se înșiruie înspre est până la Munții Tulișa. Din Vf. Păpușa (2508m), răsfirate ca degetele de la mână, se lasă în vale culmile Valea Rea, Galeșu, Vf. Mare și Lăncița. La 500 m alt sub noi, uriașa căldare glaciară a Bucurei se înfățișează.cu întreaga salbă de lacuri glaciare, 16 la număr, o parte vizitate de poteca “Circuitul Lacurilor”. Magistrala CG continuă spre E, coborând prin căldarea Berbecilor, spre Bucura.
Concept turistic oficial VisitRomania.eu. Fotografiile, tarifele, disponibilitatea și facilitățile sunt verificate împreună cu gazdele partenere. Distanțele rutiere sunt calculate prin algoritm geografic de orientare.
