Casă de oaspeți·Dubova·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
DE LA
388 lei/ noapte
Cameră dublă · 2 persoane
|
Mic dejun opțional
Ciubăr și saună
Curte 3.000 mp
Gazde locale
Tip unitate
Casă de oaspeți
Capacitate
1 Camere · 2 Oaspeți
Check-in / Check-out
15:00 - 20:00 · până la 12:00
Gazdă
Vladut Eugenia
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
Camere, serviciiCasa Camelia Dubova Dubova ofera 8 camere confortabile si placut amenajate. Pentru a obtine mai multe detalii despre facilitatile locatiei (inclusiv cele contra cost) si despre dotarile camerelor, va rugam consultati fisa de mai jos. Servicii de masăPreturile camerelor nu contin masa. PlatăPlata serviciilor se face prin urmatoarea metoda: transfer bancar. Rezervarea devine ferma numai dupa efectuarea platii unui avans de 100%. Sosire, programCamera poate fi ocupata de la ora 15:00 iar predarea ei se face pana la ora 12:00 . La receptie se vorbeste limba română.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Casa Camelia Dubova
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE Casa Camelia Dubova
Confort și relaxare
Șemineu pe lemne în salonul principal
Ciubăr încălzit din lemn de cedru (la cerere)
Saună uscată cu arome de brad
Foișor rustic și terasă panoramică
Camere și baie
Baie proprie în fiecare cameră cu duș walk-in
Lenjerii din bumbac satinat de calitate hotelieră
Uscător de păr, prosoape moi și cosmetice incluse
Saltele ergonomice cu spumă cu memorie
Bucătărie și masă
Gătit și bucătărie
Espressor cafea boabe din partea casei
Zonă acoperită de grătar / barbeque și ceaun
Sală de mese generoasă pentru toți oaspeții
Conectivitate și lucru
Wi-Fi fibră optică de mare viteză (300 Mbps)
Birou / spațiu liniștit pentru lucru de la distanță
Smart TV cu Netflix / canale prin cablu
Semnal mobil excelent pentru toți operatorii
În aer liber
Curte de 3.000 mp înconjurată de brazi
Parcare privată gratuită în incinta proprietății
Șezlonguri și zonă de plajă pe iarbă
Acces direct la potecile de munte din spatele curții
Regulament
Copii bineveniți de orice vârstă
Pătuț și scaun de masă bebeluș (la cerere)
Animale de companie acceptate (la cerere)
Fumatul este permis doar în spațiile exterioare
SPAȚII DE CAZARE
Alege camera potrivită
Camera dubla
20 mp·1 pat matrimonial (160 cm)·2 persoane
Propriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
INFORMAȚII PRACTICE
Regulile casei și politici
Check-in și Check-out
Sosire între 15:00 - 20:00, plecare până la ora până la 12:00. Gazdele vă întâmpină personal.
Copii
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Animale de companie
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Liniște și petreceri
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
Bine de știut
Întrebări frecvente
CE GĂSEȘTI ÎN JUR
Șase locuri care merită drumul
Ieși din curte și ești pe drum. Iată cele mai importante repere din zonă, cu distanțe calculate și timpi estimați cu mașina.
Poteci marcate care pornesc din apropierea cazării, ideale pentru o drumeție reconfortantă de o jumătate de zi.
Mediu · Durata necunoscută47.8 km
Dubova - Eibenthal - Dubova
Descriere
Acest traseu este un circuit interesant între Cazanele Dunării și Munții Almăjului, vizitând Dubova și satul Eibenthal, întemeiat de cehi. Un parcurs antrenant cu aprox. 4000 m diferențe de nivel, pe cca. 48 km. Alt. max. se înregistrează sub Vf. Rariște (799 m).Dubova este un sat situat la poalele sudice ale munţilor Almăjului, în zona Cazanele Dunării, fostă localitate minieră, cu un avânt turistic considerabil după comunism, datorită poziției în zona de defileu a Dunării, cu rezervația naturală Cazanele Mari și Ciucarul Mare. Zona comunei Dubova este presărată cu obiective turistice impresionante, fiind una dintre cele mai pitoreşti zone ale României şi Europei. Aici sălășluiește Chipul lui Decebal, cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa. Basorelieful, cu o înălțime de 55 de metri, este situat pe malul stâncos al Dunării, între localitățile Eșelnița și Dubova. Lucrările au fost efectuate pe parcursul a 10 ani, între 1994 și 2004 (sursa). În apropierea lui se află Mănăstirea Mraconia și cele două peșteri unde accesul se face doar pe apă: Gura Ponicovei şi Veterani.Dubova localitatea cu cel mai mare procent de etnici cehi din țară, majoritatea locuind în satul Eibenthal, spre care ne poartă acest traseu, la final. Pornim pe Valea Satului, pe drumuri forestiere și prin poieni luminoase spre înălțimile sudice ale munţilor Almăjului (Munții Svinicei), atingând alt. maximă a traseului, lângă vârful Rarişte. De sub vârf începem coborârea spre satul Eibenthal, fostă localitate minieră, lăsată în uitare, între debusolare şi nesiguranţă. Uniţi în credinţă şi tradiţii, localnicii reuşesc să păstreze o vatră în care poţi să crezi uşor că ai trecut graniţa spre “Mica Cehie a României”.
Descriere
Acest traseu este un circuit interesant la nord de satul cehesc Berzasca, vizitând satul Bigăr, întemeiat de „pemii” cehi în 1827. Un parcurs antrenant cu aprox. 3000 m diferențe de nivel, pe cca. 45 km. Alt. max. se înregistrează în zona satului Bigăr (556 m).Localitatea Berzasca este asezata în Clisura Dunarii și a căpătat recent un caracter exotic, fiind prima stațiune lacustră din țară, cu un complex de căsuțe (bungalow) suspendate deasupra apei (detalii aici). Indiferent de sensul ales, avem de parcurs văile râurilor Sirinia şi Berzasca, în urcare spre satul Bigăr, sat de etnici cehi care se evidențiază prin străzile aşezate în formă de cruce.”Zona de Conservare Specială Sirinia-Cozla” protejează elemente geomorfologice (sectoare de chei, versanţi calcaroşi abrupţi, lapiezuri, peșteri etc.), floristice şi faunistice (sursa). Din satul Bigăr revenim pe malul Dunării, prin localităţile Drencova şi Cozla, cu ruinele cetății Drencova. Cetatea Drencova (Dranko) a fost o fortificaţie ridicată imediat după 1419, în vremea regelui Sigismund de Luxemburg. Aceasta a făcut parte din sistemul de apărare creat pentru frontul dunărean, menită să preia o parte din presiunea puterii otomane (sursa). În prezent se păstrează doar zidurile vechii biserici din incinta cetății, pe o lungime de max. 12 -13 m.
Descriere
Traseul CR este traseul de legătură dintre păstrăvăria nouă din Băile Herculane și Creasta Munţilor Mehedinţi, prin Cheile Pecișnicăi. Este un traseu destul de solicitant, într-o drumeție cu peste 900 m diferențe de nivel, în aprox. 3.5 - 4 h, accesibil iarna în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii. Necesită atenție sporită la traversarea cheilor.De pe Valea Cernei, traseul urmărește drumul care duce spre păstrăvăria nouă din Băile Herculane, de pe Valea Pecinișcăi. Deşi are un debit relativ modest mai tot timpul anului, pârâul Pecinişca este un afluent important al Cernei, colectând apele de pe aproape 6 km pătraţi de versanţi împăduriţi, în frumoase salbe cu izbucuri.După ce trecem de păstrăvărie, drumul ne poartă către o fostă carieră de calcar, un amfiteatrul larg, dar năpădit de vegetație, apoi intrăm pe poteca care ne conduce în Cheile Pecinișcăi, unde apele pârâului dispar în subteran, greu de vizitat. Cheile Pecinișcăi sunt scurte, seci, dar sălbatice, cu bolovani imenși, care mustesc de umezeală. Ca idee generală, poteca trece prin locuri strâmte, pentru a evita capcana grohotişului greu de străbătut. Tot în zonă se găsesc cele patru guri de vizitare ale Peșterii Gaura Ungurului.Odată ieșiți la capătul cheilor, valea se deschide larg, într-o poiană cu o colibă veche, năpădită de vegetație. Un urcuș mai pronunțat ne scoate la o altă poiană cu o căsuţă de piatră părăsită. De aici continuăm pe un drum vechi, pe Dealul Arjana, ajungem lângă Fântâna Arjanei și la scut timp, intersectăm drumul de creastă al Munţilor Mehedinţi, marcat cu BR.
Descriere
Traseul BG este traseul de legătură dintre păstrăvăria nouă din Băile Herculane și Creasta Munţilor Mehedinţi, sub Vârful Creasta Cocoșului, folosind un drum de care. Este un traseu ușor-mediu, într-o drumeție cu aprox. 800 m diferențe de nivel, în cca. 3 - 3.5 h, accesibil iarna în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii.De la drumul care duce spre păstrăvăria nouă din Băile Herculane, facem dreapta printre case, ajungând la un drum de căruță care urcă în serpentine prin pădure. Un drum pitoresc, la marginea Rezervației Domogled, ce poate fi parcurs și cu o bicicletă de munte (MTB) când nu este spălat de ape.După ce trecem de câteva stâne, într-o poiană pitorească situată deasupra pădurii, sub Vf. Padeșu, drumeagul ne conduce pe platoul de lângă Vf. Creasta Cocoșului (917 m), unde se intersectează drumul de creastă al Munţilor Mehedinţi, marcat cu BR.
Descriere
Traseul BR este drumul de creastă dintre Băile Herculane și Poiana Balta Cerbului. Odată ajunși la drumul de creastă, este un traseu relativ ușor, în cca. 6 - 7 h de drumeție, accesibil iarna în funcție de cantitatea și calitatea zăpezii.Pentru a accesa drumul de creastă BR, pornim pe traseul BG care leagă Băile Herculane (cartierul Pecinișca) de creasta Munţilor Mehedinţi. Urmăm drumul care duce spre păstrăvăria nouă din Băile Herculane, apoi facem dreapta printre niște case și ajungem la un drum de căruță care urcă în serpentine prin pădure, un drum ce poate fi parcurs și cu o bicicletă de munte.De la niște stâne, într-o poiană pitorească situată deasupra pădurii, urcăm pe platoul de lângă Vârful Creasta Cocoșului (917 m), unde intrăm pe drumul de creastă al Munţilor Mehedinţi. Urmăm drumul forestier, trecând pe la obârşia Văii Ferigari, unde ajung potecile dinspre Păstrăvăria nouă, Cheile Ferigari și Poiana Mușuroane.Următorul sector al drumului de creastă ajunge în șaua cu izvoare “La Ciucioare”, apoi la întâlnim potecile CG și BG, care urcă de la uzina electrică veche, pe V. Șaua Padina până în poiana Șaua Padina.În continuare drumul de creastă face un “arc de păr“ pentru a ocoli pintenul stâncos Colțul Pietrii (1228 m), apoi trece pe la obârşia Văii Cociului (Ogașul lui Roșeț), vale pe care se află una din cele mai impunătoare căderi de apă din România, accesibilă din traseul PR, Herculane - cascada Cociu.Traseu BR se oprește brusc, odată ce am ajuns în imensa poiană Balta Cerbului (lungă de aprox. 800 m), străjuită de vârfurile Inălăţu Mic (1146 m) şi Inălăţu Mare (1301 m). Aici există o cabană a ocolului silvic Băile Herculane. Putem coborî la E de creastă, în satul Gomeți, pe așa numitul drum “Calea Herculane” - marcat PR.
Descriere
Traseul BR este traseul de legătură între Valea Cernei (Gara Băile Herculane) și Curmătura Olanelor, șa ce desparte geografic Munţii Cernei de Munţii Godeanu. Este un traseu dificil, cu peste 3500 de m diferențe de nivel, în cca 25 h. Traseul de creasta al Munților Cernei este unul dificil și nu se recomanda parcurgerea lui în condiții nefavorabile. La 50 m după intrarea în Băile Herculane, facem stânga pe drumul de căruță care urca prin grădini și fânețe până pe Culmea Seseminului, pe o potecă frumoasă, apoi prin pădurea de fag în amestec cu tei, stejar și alte esențe. Până în Poiana cu Peri mai străbatem câteva luminișuri, apoi continuăm pe Culmea Mohornicului, printre câteva adăposturi pentru animale și livezi cu pomi fructiferi. Este o zonă calmă și pitorească. Peisajele se deschid generos spre Banat: vedem Munții și Țara Almajului, până departe către primele plaiuri împădurite ale Semenicului, cetatea Arjanei ș.a. Ocolim un vârf și ajungem în șaua înierbată Culmea Mare, apoi intrăm în pădure și urcăm la golul alpin din Poiana Cicilovete (1143 m), unde întâlnim poteca dinspre Cascada Vânturătoarea.Ținem Dealul Cicilovete (cu Vf. Cicilovete), trecem de o zonă împădurită și ieșim în Poiana Lungă, unde întâlnim PR, case din cătunele Bedina și Dobraia și un izvor cu adăpătoare. Începem urcușul pe Vârful Biliana (1362 m), fratele mai mic al Vf. Arjana (1511 m), ce se regăsește în depărtare în toată splendoarea lui. Poposim pe Vârful Zascolul Arjanei (1491) unde ne bucurăm de panorama frumoasăi. Altitudinile scad spre E cu până la 700 m, motiv care-l face un excelent punct de belvedere asupra cătunelor din Valea Bedinei.Intrăm în sectorul mai înalt al Munţilor Cernei și trecem rând pe rând de Șaua Prislop, Vârful Cușmița (1454 m) și șaua Ciumerna care ne oferă un punct de belvedere spre Valea Cernei și Munții Mehedinți. Orientarea ne este asigurată de marcajele și stâlpii noi de marcaj. Urcăm susținut până la Vf. Zglivăr (1708 m) - extremitatea sudica a Culmii Vlașcu, care mai cuprinde Vârful Vlașcu Mic (1733 m ) și Vlașcu Mare (1618 m). În cazul de față, în mod neobișnuit Vlașcu Mic este vârful mai înalt.Pe măsură ce înaintăm, lăsăm prăpăstiile Mehedințiului în spate. Doar Vârful lui Stan, cel mai înalt al acestor munți, cu marele său abrupt dinspre partea nordică,mai este vizibil. Urmăm culmea când la stânga, când la dreapta către mărețul Godeanu. Vârfurile se succed unul după altul și mai toate încep cu litera B: Boldoveni – 1800, Babei -1825 , Bandiolu 1816, cu șei destul de adânci între ele. Poteca are aspect de alee, fiind însoțită și de un drum pastoral, care amintește că Munții Cernei sunt în primul rând, munți ai oierilor. După acestea, observăm cel mai înalt punct, vârful Dobrii (1928 m), masiv ce pare a face parte mai mult din Godeanu decât din Cernei. Vârful Dobrii se constituie ca un frate geamăn al vârfului de lângă el, Vf. Olanelor. (1990 m). Odată urcaţi pe Vârful Dobrii, am ajuns la capătul nordic al crestei Munților Cernei, pentru că mai departe trebuie să coborâm în Curmătura Olanelor, șa ce desparte geografic Munții Cernei de Munții Godeanu.
Băile Herculane (DN67D) - Cheile Feregari - Vârful Domogledul Mare
Descriere
Traseul BG este traseul de legătură dinspre Cheile Feregari și Vârful Domogledul Mare. Este un traseu destul de solicitant, într-o drumeție cu peste 900 m diferențe de nivel, în cca. 2.5 - 3 h, accesibil iarna în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii. Necesită atenție sporită pe ultimul sector, unde stâncile pot fi alunecoase.Traseul pornește de la km 3 al DN 67D care duce la Băile Herculane, trecem printre niște case dărăpănate, ocolim câteva blocuri mari de piatră desprinse din cariera fostei fabrici de var și pătrundem în chei. Cu o lungime de aprox 800 m, Cheile Feregari reușesc să impresioneze turiștii prin pereții stâncoși înalți (cu trasee de escalada), peșterile care se deschid în pereți și prin grandoare. Cheile Feregari sunt cunoscute de localnici sub numele de Valea dintre Pietre sau Prolaz.La ieșirea din Cheile Feregari, stâncile fac loc unei frumoase păduri de fag, apoi lăsăm în față traseele CR și PR ce urcă spre creasta Munţilor Mehedinţi și urmăm marcajul Bandă Galbenă, care cotește 90° stânga și începe urcușul pe o vale largă, ieșind din pădure, la pantele înierbate ale culmii de sub Vârfului Domogledul Mare (1105 m).De pe vârf facem un tur de orizont cu priveliști panoramice și putem observa chiar și Dunărea (în zilele senine). Se pot distinge Munții Almăjului și Semenicului, Munții Godeanu și Retezat; în plan mai apropiat Munții Cernei, cu Vârful Arjana (1511 m) și Munții Mehedinți cu vârfurile Șușcu (1192 m), Hurcu (1088 m), Cociu (1120 m) și Inălățul Mare (1301 m).
Concept turistic oficial VisitRomania.eu. Fotografiile, tarifele, disponibilitatea și facilitățile sunt verificate împreună cu gazdele partenere. Distanțele rutiere sunt calculate prin algoritm geografic de orientare.
