Cabană·Râşca·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
DE LA
388 lei/ noapte
Cameră dublă · 2 persoane
|
Mic dejun opțional
Ciubăr și saună
Curte 3.000 mp
Gazde locale
Tip unitate
Cabană
Capacitate
1 Camere · 10 Oaspeți
Check-in / Check-out
12:00 - 11:00 · până la 11:30
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea! Este posibil și self check-inul la unitatea de cazare, prin urmare se poate întâmpla ca administratorul cazării să nu fie prezent la check-in.
Gazdă
SBÎRN MIHAI ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
Așa cum îi spune și numele, "Căsuța de la râu" o găsești pe malul râului Râșca, în comuna cu același nume. Cu 10 locuri de cazare, 20 în sala de mese și peste 30 în foișor și terasă, în stil rural, vă așteaptă pentru relaxare. Aici oamenii sunt primitori, calzi, ospitalieri. Te invită în casa și la masa lor și îți împărtășesc din experiențele trăite de ei și înaintași. Poartă cu plăcere portul popular și păstrează cu grijă tot ce au primit de la străbuni pentru a oferi mai departe urmașilor. Talentul și răbdarea lor creează artă de la coaja de ou și pânza de in, până la lut și lemn
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Căsuța de la Râu Râșca
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE Căsuța de la Râu Râșca
Confort și relaxare
Șemineu pe lemne în salonul principal
Ciubăr încălzit din lemn de cedru (la cerere)
Saună uscată cu arome de brad
Foișor rustic și terasă panoramică
Camere și baie
Baie proprie în fiecare cameră cu duș walk-in
Lenjerii din bumbac satinat de calitate hotelieră
Uscător de păr, prosoape moi și cosmetice incluse
Saltele ergonomice cu spumă cu memorie
Bucătărie și masă
Gătit și bucătărie
Espressor cafea boabe din partea casei
Zonă acoperită de grătar / barbeque și ceaun
Sală de mese generoasă pentru toți oaspeții
Conectivitate și lucru
Wi-Fi fibră optică de mare viteză (300 Mbps)
Birou / spațiu liniștit pentru lucru de la distanță
Smart TV cu Netflix / canale prin cablu
Semnal mobil excelent pentru toți operatorii
În aer liber
Curte de 3.000 mp înconjurată de brazi
Parcare privată gratuită în incinta proprietății
Șezlonguri și zonă de plajă pe iarbă
Acces direct la potecile de munte din spatele curții
Regulament
Copii bineveniți de orice vârstă
Pătuț și scaun de masă bebeluș (la cerere)
Animale de companie acceptate (la cerere)
Fumatul este permis doar în spațiile exterioare
SPAȚII DE CAZARE
Alege camera potrivită
Camera classic la etaj pentru 10 pers.
100 mp·5x pat matrimonial (160 cm)·10 persoane
TV cu ecran platPlasă de țânțariTVComun(ă) baieWC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
INFORMAȚII PRACTICE
Regulile casei și politici
Check-in și Check-out
Sosire între 12:00 - 11:00, plecare până la ora până la 11:30. Gazdele vă întâmpină personal.
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea! Este posibil și self check-inul la unitatea de cazare, prin urmare se poate întâmpla ca administratorul cazării să nu fie prezent la check-in.
Copii
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Animale de companie
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Liniște și petreceri
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
Bine de știut
Întrebări frecvente
CE GĂSEȘTI ÎN JUR
Șase locuri care merită drumul
Ieși din curte și ești pe drum. Iată cele mai importante repere din zonă, cu distanțe calculate și timpi estimați cu mașina.
Poteci marcate care pornesc din apropierea cazării, ideale pentru o drumeție reconfortantă de o jumătate de zi.
Mediu · 4:00h6.8 km
Cabana Izvorul Muntelui - Platoul Ocolașului Mic - Cabana Dochia
Descriere
Traseul BR face legătura între Cabana Izvorul Muntelui și Cabana Dochia, urcând pe la granița rezervațiilor Ocolașului Mic și Ocolașului Mare și vizitând unele din cele mai pitorești formațiuni stâncoase din țară, între care și Clăile lui Miron. Este un traseu destul de solicitant, cu peste 1200 m diferențe de nivel, în aprox. 3 - 4.5 h de drumeție.Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii, periculos pe porțiunea Poiana Maicilor - Cabana Dochia.Traseul pornește din fața Centrului de vizitare al Parcului Naţional Ceahlău, traversează două serpentine ale drumului județean prin pădure și intră pe potecă, în lungul Pârâului Maicilor. Traseul este mai lung decât cele două trasee de legătură anterioare, dar are un caracter turistic deosebit (recomandat vara și toamna).După cca. 1 h în lungul coastei Piciorului Maicilor, părăsim valea pentru a ajunge în Poiana Maicilor, unde întâlnim CA - dinspre satul Neagra. Destul de des, prin Poiana Maicilor trec ciurde de mistreţi și, din ce în ce mai rar (datorită vânării sale excesive), lupul. Urmele mistreţilor se întâlnesc în special în timpul iernii şi primăverii. Din Poiana Maicilor (1326 m alt.) se deschide o panoramă superbă spre abruptul spectaculos Ocolaşul Mic. Creasta lui este marcată de vârfuri semeţe: "Turnul lui Butu" și Ana, Turnul Crucii, Căciula lui Ciupercă, Vânturișul, Vârful Ascuţit, Turnul Ocolașului Mic, și este brăzdată de jgheaburi și hornuri întunecoase. Peisajul este completat de poliţe înierbate sau acoperite cu pâlcuri de zadă.Continuăm pe coamă și urcăm abrupt sub Turnul lui Butu, situat în stânga, apoi admirăm silueta Clăile lui Miron, două ţancuri semeţe de conglomerate, asemănătoare unor clăi de fân. Traseul continuă pe o brână "La Strungă", șerpuiește într-un jgheab, unde se înalță o stâncă (apreciată de alpiniști) și iese în golul alpin al Ocolaşului Mic. Spre N se vede vârful Toaca. Primăvara şi vara, platoul de pe Ocolaşul Mic este presărat cu multe flori, printre ele floarea de colţ şi, mai rar, sângele voinicului. Marea varietate a cadrului natural, bogăţia florei şi faunei a creat posibilitatea ca zona vârfului Ocolașul Mare (1907 m), cel mai înalt din Ceahlău, să primească statutul de rezervaţie ştiinţifică. Aici se întâlnesc cinci specii floristice declarate monumente ale naturii (Floarea de colţ, Papucul doamnei, Ghintura galbenă, Sângele voinicului şi Bulbucii de munte) și specii rare de faună protejate ca broasca râioasă cenuşie sau verde, broasca roşie de pădure, vulturul negru, acvila de munte, capra neagră, ursul, lupul, cerbul, râsul, pisica sălbatică s.a. În zona Rezervaţiei ştiinţifice Ocolaşul Mare (care include și Masa Dacică, Coloana Dorică, o parte din platoul Ocolașului Mic, Bâtca Lui Ghedeon și vârful în sine), este interzis accesul turiștilor fără avizul administraţiei Parcului Naţional. Pe platou se află un izvor unde este amenajat un loc de popas.și un refugiu. Continuăm pe poteca străjuită de o parte şi de alta de mici stânci calcaroase albe care vin în contrast cu peisajul din jur, intrăm apoi în pădure, peste Jgheabul Bârloagelor, de unde vom urca pieptiș în curbe strânse, între peretele Pietrei Late a Ghedeonului, în dreapta și Stânca Viperei, în stânga, până la locul de campare de pe platoul Pietrei Late a Ghedeonului. Șerpuind prin jnepeniș, în cca. 10 min, ajungem apoi la Cabana Dochia, principala cabană din Munţii Ceahlău, bază de cazare la mare altitudine, prima cabană turistică construită în Carpaţii Orientali (1913). De-a lungul timpului au fost efectuate importante lucrări de restaurare, în prezent, fiind una din cele mai moderne cabane montane din Carpați. Se poate reveni la Cabana Izv. Muntelui pe BA sau TA, potecile întâlnite la start.
Descriere
Traseul TA face legătura între Cabana Izvorul Muntelui și Cabana Dochia, străbătând unele din cele mai pitorești văi și blocurile de conglomerate desprinse din abruptul Vf. Toaca (tânca Dochiei, “Vulturul lui Traian”, "Santinela" s.a.). Este un traseu destul de dificil, cu peste 1000 de m diferențe de nivel, în aprox. 3-4 h de drumeție.Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii. Periculos pe porțiunea Stânca Dochiei - Cabana Dochia.Masivul Ceahlău, maiestuos şi sălbatic, face să vibreze inima tuturor celor care se încumetă să-i urce cărările. Amenajat ca traseu tematic în cadrul unui program Life Natura, acest itinerar parcurge zone cu o biodiversitate și relief de mare interes turistic, unele dintre ele încărcate de legende.De lângă Cabana Izvorul Muntelui, urmăm drumul județean modernizat și ajungem aproape de Curmătura Lutu Roșu, într-o mică poieniță numită La Arsuri (1.041 m). de pe șosea ne bucurăm de priveliști spre vârful Toaca şi stânca Panaghia, apoi ajungem la intersecția cu pârâul Izvorul Alb. Aici (la podul de beton), facem stânga și părăsim drumul județean pe un vechi drum forestier în lungul pârâului. În amonte traversăm pădurea care formează aici o adevărată boltă de frunziş. Printre crengi sau căţărându-se repede pe trunchiurile copacilor, putem întâlni veverița, care îşi construieşte adăpost cu două deschideri: una mai mare spre răsărit, ca să o trezească soarele, şi una mai mică prin care se face nevăzută în caz de pericol.Urcușul este domol și ajungem într-un luminiş în care străjuiește o stâncă mare, impresionantă, înconjurată de stânci mai mici de culoare alb cenușiu, Stânca Dochiei. Izvorul de sub ea este una dintre obârşiile Izvorului Alb, izvor din care este bine să ne aprovizionăm cu apă deoarece până la Cabana Dochia nu mai găsim alte surse. Despre această formațiune calcaroasă se cunosc o sumedenie de legende interesante.După ce trecem de stânca Dochiei, poteca devine tot mai anevoioasă, pădurea se răreşte şi ajungem în poiana "La Izvoare", la confluența văilor Jgheabul Mare cu Jgheabul cu Hotar, pe care o urmăm prin pădurea deasă de rășinoase din care, pe alocuri, se vede Lacul Izvorul Muntelui (Bicaz). Poteca devine apoi tot mai îngustă și trece pe la baza unor pereţi abrupţi, unde natura a sculptat o formă asemănătoare unui vultur cu aripile întinse şi pe care localnicii au numit-o "Vulturul lui Traian".Odată ce intrăm efectiv în Jgheabul cu Hotar, străbatem un culoar strâmt cu o pantă accentuată, din care ieșim într-o zonă cu jnepeni şi blocuri mari de piatră (Poarta de Piatră și Cetatea de Piatră). Intrarea în jgheab este străjuită de o stâncă înaltă denumită "Santinela". Ultima porţiune a acestui traseu străbate o zonă anevoioasă, acoperită în special cu jneapăn, Jneapănul are un rol complex în echilibrul ecologic al zone (hidrologic și fixarea solului).Cărarea străbate jnepenișul de sub Toaca și ocolește prin stânga vârful Lespezi (1805 m), după care în scurt timp ajunge la cabana Dochia (1760 m). În imediata apropiere a cabanei Dochia se observă o intensificare a eroziunii solului datorită lipsei jneapănului, motiv pentru care s-a interzis accesul spre rezervația Ocolașul Mare.Cabana Dochia este principala cabană din Munţii Ceahlău, bază de cazare la mare altitudine, prima cabană turistică construită în Carpaţii Orientali (1913). De-a lungul timpului au fost efectuate importante lucrări de restaurare, în prezent, fiind una din cele mai moderne cabane montane din Carpați. Se poate reveni la Cabana Izv. Muntelui pe poteca TA, pe Culmea Răchitiş, trecând pe lângă unele din cele mai pitorești stânci ale Ceahlăului - “Poliţa cu Crini”, Polița Piatra cu Apă, Detunatele și doi colţi de stâncă desprinși din peretele de conglomerate, “Cetăţuia și Călugării”.
Cabana Izvorul Muntelui - Piatra cu Apă - Cabana Dochia
Descriere
Traseul BA face legătura între Cabana Izvorul Muntelui și Cabana Dochia, trecând pe lângă unele din cele mai pitorești stânci ale Ceahlăului. Deși scurt, este un traseu solicitant, cu peste 1000 de m diferențe de nivel, în aprox. 3-3.5 h de drumeție. Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii.Cabana Izvorul Muntelui (900 m) reprezintă punctul de plecare pentru nu mai puțin de trei trasee turistice spre cabana Dochia. Traseul spre Curmătura Lutu Roşu, este cel mai utilizat de turişti și este practicabil atât vara cât şi iarna. Urcăm pe "La Arsuri", continuăm abrupt pe Culmea Răchitiş și ajungem la marginea unei rarişti de pădure, cu loc de popas. În această zonă de foioase, ca de altfel şi în zonele pădurilor cu poieni şi lăstărişuri, în cele cu izvoare, mlaştini şi bălţi, putem întâlni cerbul. În perimetrul Lutu Roşu deseori s-au observat, chiar pe potecă, frumoase exemplare din această specie. Cerbul, monument al naturii, este cel mai impunător reprezentant al faunei carpatine. Impresionează prin agerimea, armonia şi eleganţa sa, dar mai ales prin dimensiunea şi bogăţia coarnelor. Din locul de popas, printre copacii rari, se deschide o privelişte spre valea Izvorul Muntelui, o porţiune din Piatra Lată din Ghedeon, iar mai departe se văd ţancurile din Ocolaşul Mare. Poteca continuă când pe curbă de nivel, când în serpentine, de-o parte şi de alta a Culmii Răchitişului. După un suiş abrupt, aproape de jumătatea traseului, putem zări spre dreapta, piramida maiestuoasă a Vârfului Toaca (1904 m), flancată de Stânca Panaghia. Panta se mai domolește iar poteca urmărește limita rezervaţiei “Poliţa cu Crini” - interzis accesul turiștilor fără avizul administraţiei parcului naţional. Aici găsim pâlcurile compacte de larice sau zadă (Larix deciduas), singurul conifer care își pierde acele toamna, un arbore european care poate ajunge la 40 m înălțime, cu o longevitate de 600 - 700 de ani. Conurile feminine care apar primăvara înainte de apariția frunzelor, au o frumoasă culoare mov roz, motiv pentru care localnicii au dat zadelor denumirea de “crin de munte”. În zona de la obârşia Izvorului Muntelui există 12 poliţe, dintre care 7 sunt în apropierea traseului Lutul Roşu. Dintre acestea evidențiem poliţa de la Piatra cu Apă, pe unde trece poteca marcată, iar spre vale se remarcă “Poliţa lui Prună“ şi “Poliţa din Cremeniş“, poate cele mai frumoase poliţe cu larice din ţară. După “Poliţa cu Crini“, traseul continuă pe curbă de nivel, printre blocuri mari de calcar, pe la baza Turnului Răchitiş (cca. 4 km de la start) și ajunge în poiana dominată de un bloc masiv de calcar, numit "Piatra cu Apă". Cu o abatere de 20-30 de m de la potecă, putem vizita grota de circa 10 m adâncime și aprox. 6 m înălțime, prin tavanul căreia se infiltrează, printr-o fisură, apa ploilor și a zăpezilor topite. De la Piatra cu Apă se deschide o splendidă panoramă spre Detunate, cabana Dochia şi Ocolaşul Mare.Un alt urcuș aprig ne conduce la baza grupului stâncos denumit "Detunatele", marcată de o masă de blocuri de conglomerate uriașe prăbușite din cele două turnuri de piatră. După câteva serpentine abrupte, ajungem apoi în faţa a doi colţi de stâncă desprinși din peretele de conglomerate - “Cetăţuia și Călugării”.Ultimele serpentine ale traseului ne conduc prin pâlcurile cu jnepeniş şi molizi în faţa cabanei Dochia. În timpul iernii şi primăverii, pentru evitarea avalanşelor ce pot apărea pe ultima porţiune a traseului, acesta este deviat prin partea dreaptă, pe o potecă marcată cu stâlpi de orientare. Cabana Dochia este principala cabană din Munţii Ceahlău, bază de cazare la mare altitudine, prima cabană turistică construită în Carpaţii Orientali (1913). De-a lungul timpului au fost efectuate importante lucrări de restaurare, în prezent, fiind una din cele mai moderne cabane montane din Carpați. Se poate reveni la Cabana Izv. Muntelui pe poteca TA, pe Jgheabul cu Hotar, trecând pe sub Polițele cu Hotar și Stânca Dochia.
Descriere
Traseul BA face posibil accesul spre platoul Ceahlăului, atât dinspre Munții Hășmaș (Curmătura Pinticului) cât și dinspre Staţiunea Durău. Este un traseu destul de solicitant și lung, cu peste 1000 m diferențe de nivel, în cca. 7 h de drumeție. Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii.Traseul principal BA vine dinspre Munţii Hășmaș, peste Muntele Figheșului și Piciorul Hegheșului, cu priveliști spre Masivul Ceahlău. Aici direcția se schimbă spre E și după ce trece de Vârful Chicera (1341 m), continuă pe sub Muntele Bâtca Rotundă (1.320 m) și ajunge în Curmătura Pinticului (1100 m), limita Masivului Ceahlău.De aici BA urcă pe Dealul Tablei și ajunge pe Obcina Tablei și Piciorul Păltinișului, cu vederi spre Valea Bistra Mare, Cheile Bistrei și Piatra Sură, din Ceahlău. Drumul continuă spre Piciorul cu Strungile, unde trecem de Vf. Strungilor (1318 m) și ajungem în Curmătura "La Scaune" (1247 m). Aici a fost descoperit un sit arheologic, un nivel de locuire preistoric, de tip așezare atelier cu caracter permanent. De aici avem opțiunea să urcăm tot pe BA spre Cabana Dochia - pe sub "Gardul Stănilelor" și abruptul Ocolaşului Mare.Din Curmătura "La Scaune", varianta înspre Staţiunea Durău coboară în locul numit La Învârtitoare, apoi urmează cursul Pârâului lui Martin, apoi cel al Slatinei, pe un drum forestier accesibil și pentru cicloturism și mașini cu gardă înaltă.
Descriere
Traseul CA face legătura între localitatea Neagra și Cabana Dochia, urcând pieptiș spre zona înaltă a Ceahlăulu pe sub Turnul lui Butu, Clăile lui Miron și pereţii verticali ai Ocolaşului Mare. Este un traseu solicitant, cu peste 2000 m diferențe de nivel, în cca 5-7 h de drumeție.Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii, periculos pe porțiunea Poiana Maicilor - Cabana Dochia.De lângă școala din Neagra, urmăm drumul ce străbate satul, ajungem la confluenţa dintre Neagra Mare și Neagra Mică și continuăm pe drumul forestier de pe Neagra Mare. După cca. 2 km ajungem la indicatorul înspre Vf. Neagra (1128 m), de unde începe ascensiunea spre zona înaltă a Ceahlăului. Până aici poteca a traversat o zonă acoperită în special cu păduri de foioase, care adăpostesc diferite specii de ciuperci: hribi, gălbiori , creasta cocoşului, pălăria şarpelui, ghebele etc. Atât pârâul Neagra cât şi celelalte pârâuri din jurul muntelui oferă condiţii prielnice pentru păstrăv, în apele de munte cu pietriş.Din Poiana Neagra continuăm spre N pe sub Vârful Negrii, de unde ajungem în cca. 1 h în Poiana Văratec, la poalele stâncilor Turnul lui Butu și Ana. În această zonă putem întâlni o specie de fluture frumos colorată, de un galben intens cu pete şi nervuri negre, denumită popular coada rândunicii, datorită unei prelungiri la aripile posterioare. Tot aici pot fi întâlnite mai rar, urme lăsate de jder, animal de pradă inteligent şi şiret care își face vizuina în scorburile arborilor bătrâni și se cațără cu o agilitate surprinzătoare. Din SV-ul Poienii Văratec se poate admira Turnul lui Butu (despre care există o frumoasă legendă), spre dreapta Ocolaşul Mic iar la stânga creasta împădurită a Pietrei Sure, de sub care ajunge în Curmătura Văratec, poteca nemarcată dinspre Poienile Stănilelor cu Schitul Stănile, fost canton al Ocolului Silvic.Poteca marcată continuă pe la obârşia pârâului Furcituri până în Poiana Maicilor, unde întâlnim BR, alături de care începem ascensiunea spre Cabana Dochia, pe sub Rezervația vârfului Ocolașul Mare. Din Poiana Maicilor se deschid priveliști spre zona înaltă - cu "Clăile lui Miron" şi spectaculosul abrupt al Ocolaşului Mic. Creasta lui este marcată de vârfuri semeţe: "Turnul lui Butu" și Ana, Căciula lui Ciupercă, Vânturișul, Vârful Ascuţit, Turnul Ocolașului Mic și este brăzdată de jgheaburi și hornuri întunecoase. Peisajul este completat de poliţe înierbate sau acoperite cu pâlcuri de zadă. Destul de des, prin Poiana Maicilor trec ciurde de mistreţi sau, din ce în ce mai rar (datorită vânării sale excesive), lupul. Urmele mistreţilor se întâlnesc în special în timpul iernii şi primăverii.Din Poiana Maicilor se urmează traseul comun BR. Cabana Dochia este principala cabană din Munţii Ceahlău, bază de cazare la mare altitudine, prima cabană turistică construită în Carpaţii Orientali (1913). De-a lungul timpului au fost efectuate importante lucrări de restaurare, în prezent, fiind una din cele mai moderne cabane montane din Carpați. Putem reveni înapoi spre Valea Bicazului, pe poteca BA - care coboară pe sub Bâtca lui Ghedeon și Piatra Lăcrimată, apoi urmează BIstra Mare până în localitatea Bicazul Ardelean. Asemenea celorlalte stânci ale Ceahlăului, Piatra Lăcrimată are și ea legenda ei.
Descriere
Traseul CA este un itinerar favorabil pentru cicloturism, pe drumuri de pământ și forestiere, cu vederi frumoase spre munții Giurgeului. Este un traseu destul de solicitant, lungi, cu aprox 700 m diferențe de nivel, în cca. 5 - 6 h de drumeție. Traseul pornește din cătunul Putna Mare (aproape de Tulgheș) și urmează Valea Rezul Mare pe un drum pietruit, sub Biserica de Lemn Rezul Mare. Continuăm urcarea cu vederi spre vârfurile rotunjite Bâtca Rotundă și Beneșul Mare, pe de-o parte și culmea Putnei.La o intersecție marcată cu cruce, urmăm mai departe drumul de pământ la stânga, care ne duce la o intersecție de drumuri. Urmăm Valea Rezul Mare pe sub Piciorul Viorii și Piciorul Fagului Înalt, pe un drum mai îngust şi mai puţin umblat care intră în pădure și trece peste o serie de pâraie. După “un arc de păr” la stânga, ieșim din pădure în Poiana Licheneu, la intersecția cu traseul principal de creastă al Munților Giurgeului - BR.În Șaua Licheneu ajunge și varianta CA cdinspre pasul Rez-nyaka și care continuă pieptiș pe Vf. Răchitașul (1251 m) până la cabana de vânătoare Vitting. Putem coborî înapoi la Valea Bistricioara, la satul Corbu, pe Valea Corbul, marcaj PA.
Descriere
Traseul BA face legătura între localitatea Bicazu Ardelean și Cabana Dochia, pe valea Bistrei și pe sub stâncile de sub Rezervația Ocolașului Mare. Este un traseu lung și solicitant, cu aprox. 1700 m diferențe de nivel, în cca 7-9 h de drumeție.Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii, periculos pe porțiunea Poiana Stănilelor Mici - Cabana Dochia.Din centrul localităţii Bicazul Ardelean urmăm drumul judeţean spre satul Telec, cca. 5 km. În clădirea școlii din sat există o colecţie etnografică frumoasă din costume populare, obiecte casnice şi unelte folosite de locuitorii acestei zone din vechi timpuri.. Traseul urcă domol pe drumul comunal ce leagă satul Telec de comuna Ceahlău. Urmăm valea Bistra, lăsăm în urmă ultimele gospodării ale sătenilor și ajungem după aprox 5 km, într-o poiană mică, la confluenţa pârâurilor Bistra Mare cu Bistra Mică, cu Punct de Informare al Administraţiei Parcului Naţional și o păstrăvărie. Din acest loc porneşte un drum forestier pe valea Bistra Mare, cu multe denivelări, nerecomandat autoturismelor cu garda joasă. Acesta urcă în amonte, flancat de Obcina Tablei şi de Obcina dintre Bistre până spre o poiană cu o gospodărie și mai multe case de vacanţă, situată la vărsarea pârâului Cintelec (Poiana Largu). De aici, drumul forestier urcă pantele versantului drept al Piciorului cu Strungile (30 min) până în poiana de la Curmătura "La Scaune" (1247 m alt.), unde a fost descoperit un sit arheologic, un nivel de locuire preistoric, de tip așezare atelier cu caracter permanent. Este locul în care întâlnim BA dinspre stațiunea Durău.În continuare poteca urcă pieptiș, traversează o vale seacă (una dintre obârşiile Bistrei Mari) și ajunge în poiana de la Curmătura Stănile. Aici se desprinde o potecă nemarcată spre Poiana Maicilor, trecând prin Poiana Stănile şi Curmătura Văratec. Prin aceste locuri se poate întâlni râsul, iar o surpriză neplăcută și primejdioasă o poate constitui, vipera. Poteca ne oferă la un moment dat un orizont fascinant: priveliștea Gardului Stănilelor și deschiderea ameţitoare a Cheilor Bistrei Mari. Mai departe, vom ajunge în poiana Stănilele Mici, cu o privelişte frumoasă spre abrupturile din sud (Abrupturile Stănilelor). Spre E ne apare abruptul Ocolaşului Mare, unde îşi fac cuibul numeroase păsări, între care fluturaşul de stâncă, cu pene de culoare roşie și puncte albe, care cațără în căutare continuă de insecte.În continuare traversăm "Jgheabul lui Vodă" și ieșim pe platou, în Curmătura "Piciorul Şchiop", unde întâlnim CR - dinspre Cascada Duruitoarea. Pe această porţiune a traseului se poate admira impunătorul perete numit "Gardul Stănilelor", unde cresc numeroase specii de plante rare, între care și Arginţica, cu rol în fixarea grohotişurilor.Din șa poteca continuă pe platoul central urcând uşor (aproape de 1800 m), după care coboară la cabana Dochia. Cabana Dochia este principala cabană din Munţii Ceahlău, bază de cazare la mare altitudine, prima cabană turistică construită în Carpaţii Orientali (1913). De-a lungul timpului au fost efectuate importante lucrări de restaurare, în prezent, fiind una din cele mai moderne cabane montane din Carpați. Putem reveni înapoi spre Bicazul Ardelean, pe poteca CR până în satul Neagra, apoi pe V. Bistrei.
Descriere
Traseul CR urcă deasupra orașului Borsec, pe piciorul Dealului Lat până la traseul principal de creastă. Este un traseu relativ ușor, cu aprox 700 m diferențe de nivel, în cca. 4 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme pe final.Pornim de pe Valea Vinului (DN 15), traversăm pârâul și intrăm pe drumul forestier valea Filip Andrei (spre SE), între culmile Preluca și Dealul Miarog. Drumul urcă ușor până la un popas de unde începem un urcuş mai abrupt spre Poiana Uscat (Tăului), cu priveliștea panoramică spre Depresiunea Borsec, străjuită de Vf. Făget și Vf. Arcoza.Din poiană, ținem direcția S și intrăm în pădure pe piciorul Dealul Lat, trecem de Poiana Dealul Lat, apoi urcăm pe Vf. Lat (1283 m) și continuăm pe curba de nivel până sub vf. Chiozrezul Mare, la intersecţia cu traseul de creastă BR al Munților Giurgeului. Putem reveni în Borsec, peste Muntele Rezul Mic, apoi pe BA - pe Valea Vinului.
Concept turistic oficial VisitRomania.eu. Fotografiile, tarifele, disponibilitatea și facilitățile sunt verificate împreună cu gazdele partenere. Distanțele rutiere sunt calculate prin algoritm geografic de orientare.
-20101203131233.jpg)
