Casă de oaspeți·Dubova·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
DE LA
388 lei/ noapte
Cameră dublă · 2 persoane
|
Mic dejun opțional
Ciubăr și saună
Curte 3.000 mp
Gazde locale
Tip unitate
Casă de oaspeți
Capacitate
1 Camere · 2 Oaspeți
Check-in / Check-out
14:00 - 00:00 · până la 11:00
Gazdă
AUTO PERFECT DUGU SRL
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
Camere, serviciiElbram House Dubova Dubova va asteapta cu 5 camere amenajate cu bun gust si confortabile. Fiecare camera are grup sanitar propriu. Daca doriti sa aflati mai multe detalii despre facilitatile disponibile la Elbram House Dubova, respectiv despre amenajarea camerelor, va rugam consultati informatiile de mai jos. Servicii de masăTarifele afisate se refera numai la cazare. PlatăModalitati de plata acceptate: transfer bancar, card de vacanță, avans travelminit, voucher travelminit. Pentru garantarea rezervarii se percepe un avans de 100%. Sosire, programZiua de cazare incepe la ora 14:00. Eliberarea camerei se face la ora 11:00. Limba vorbita la receptie română.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Elbram House Dubova
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE Elbram House Dubova
Confort și relaxare
Șemineu pe lemne în salonul principal
Ciubăr încălzit din lemn de cedru (la cerere)
Saună uscată cu arome de brad
Foișor rustic și terasă panoramică
Camere și baie
Baie proprie în fiecare cameră cu duș walk-in
Lenjerii din bumbac satinat de calitate hotelieră
Uscător de păr, prosoape moi și cosmetice incluse
Saltele ergonomice cu spumă cu memorie
Bucătărie și masă
Gătit și bucătărie
Espressor cafea boabe din partea casei
Zonă acoperită de grătar / barbeque și ceaun
Sală de mese generoasă pentru toți oaspeții
Conectivitate și lucru
Wi-Fi fibră optică de mare viteză (300 Mbps)
Birou / spațiu liniștit pentru lucru de la distanță
Smart TV cu Netflix / canale prin cablu
Semnal mobil excelent pentru toți operatorii
În aer liber
Curte de 3.000 mp înconjurată de brazi
Parcare privată gratuită în incinta proprietății
Șezlonguri și zonă de plajă pe iarbă
Acces direct la potecile de munte din spatele curții
Regulament
Copii bineveniți de orice vârstă
Pătuț și scaun de masă bebeluș (la cerere)
Animale de companie acceptate (la cerere)
Fumatul este permis doar în spațiile exterioare
SPAȚII DE CAZARE
Alege camera potrivită
Camera dubla cu vedere spre lac
28 mp·1 pat matrimonial (160 cm)·2 persoane
Propriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
INFORMAȚII PRACTICE
Regulile casei și politici
Check-in și Check-out
Sosire între 14:00 - 00:00, plecare până la ora până la 11:00. Gazdele vă întâmpină personal.
Copii
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Animale de companie
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Liniște și petreceri
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
Bine de știut
Întrebări frecvente
CE GĂSEȘTI ÎN JUR
Șase locuri care merită drumul
Ieși din curte și ești pe drum. Iată cele mai importante repere din zonă, cu distanțe calculate și timpi estimați cu mașina.
Poteci marcate care pornesc din apropierea cazării, ideale pentru o drumeție reconfortantă de o jumătate de zi.
Mediu · Durata necunoscută47.8 km
Dubova - Eibenthal - Dubova
Descriere
Acest traseu este un circuit interesant între Cazanele Dunării și Munții Almăjului, vizitând Dubova și satul Eibenthal, întemeiat de cehi. Un parcurs antrenant cu aprox. 4000 m diferențe de nivel, pe cca. 48 km. Alt. max. se înregistrează sub Vf. Rariște (799 m).Dubova este un sat situat la poalele sudice ale munţilor Almăjului, în zona Cazanele Dunării, fostă localitate minieră, cu un avânt turistic considerabil după comunism, datorită poziției în zona de defileu a Dunării, cu rezervația naturală Cazanele Mari și Ciucarul Mare. Zona comunei Dubova este presărată cu obiective turistice impresionante, fiind una dintre cele mai pitoreşti zone ale României şi Europei. Aici sălășluiește Chipul lui Decebal, cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa. Basorelieful, cu o înălțime de 55 de metri, este situat pe malul stâncos al Dunării, între localitățile Eșelnița și Dubova. Lucrările au fost efectuate pe parcursul a 10 ani, între 1994 și 2004 (sursa). În apropierea lui se află Mănăstirea Mraconia și cele două peșteri unde accesul se face doar pe apă: Gura Ponicovei şi Veterani.Dubova localitatea cu cel mai mare procent de etnici cehi din țară, majoritatea locuind în satul Eibenthal, spre care ne poartă acest traseu, la final. Pornim pe Valea Satului, pe drumuri forestiere și prin poieni luminoase spre înălțimile sudice ale munţilor Almăjului (Munții Svinicei), atingând alt. maximă a traseului, lângă vârful Rarişte. De sub vârf începem coborârea spre satul Eibenthal, fostă localitate minieră, lăsată în uitare, între debusolare şi nesiguranţă. Uniţi în credinţă şi tradiţii, localnicii reuşesc să păstreze o vatră în care poţi să crezi uşor că ai trecut graniţa spre “Mica Cehie a României”.
Descriere
Acest traseu este un circuit interesant la nord de satul cehesc Berzasca, vizitând satul Bigăr, întemeiat de „pemii” cehi în 1827. Un parcurs antrenant cu aprox. 3000 m diferențe de nivel, pe cca. 45 km. Alt. max. se înregistrează în zona satului Bigăr (556 m).Localitatea Berzasca este asezata în Clisura Dunarii și a căpătat recent un caracter exotic, fiind prima stațiune lacustră din țară, cu un complex de căsuțe (bungalow) suspendate deasupra apei (detalii aici). Indiferent de sensul ales, avem de parcurs văile râurilor Sirinia şi Berzasca, în urcare spre satul Bigăr, sat de etnici cehi care se evidențiază prin străzile aşezate în formă de cruce.”Zona de Conservare Specială Sirinia-Cozla” protejează elemente geomorfologice (sectoare de chei, versanţi calcaroşi abrupţi, lapiezuri, peșteri etc.), floristice şi faunistice (sursa). Din satul Bigăr revenim pe malul Dunării, prin localităţile Drencova şi Cozla, cu ruinele cetății Drencova. Cetatea Drencova (Dranko) a fost o fortificaţie ridicată imediat după 1419, în vremea regelui Sigismund de Luxemburg. Aceasta a făcut parte din sistemul de apărare creat pentru frontul dunărean, menită să preia o parte din presiunea puterii otomane (sursa). În prezent se păstrează doar zidurile vechii biserici din incinta cetății, pe o lungime de max. 12 -13 m.
Descriere
Acest traseu face un circuit deosebit între satele ceheşti situate aproape de Clisura Dunării, cel mai lung şi mai frumos defileu din Europa. Un parcurs antrenant, cu aprox. 2500 m diferențe de nivel, pe cca. 40 km. Alt. max. se înregistrează deasupra de Gîrnic (719 m).Puțini știu că Banatul are în apropiere de Clisura Dunării câteva sate cehești care au reușit să treacă proba timpului, să-și păstreze limba și să rămână autentice timp de sute de ani. Gârnic e cel mai mare dintre cele șase sate unde cehii sunt majoritari, deși sunt mai puțini de la an la an. Tot în Gârnic există câteva mori de apă, vechi de sute de ani, care deși funcționale, nu prea mai macină, dar atrag turiști. La Gârnic ajung anual în jur de 6000 de turiști, majoritatea cehi. Mulţi dintre ei şi-au cumpărat case de vacanţă în Gârnic şi în celelalte cinci sate ceheşti: Sfânta Elena, Ravensca, Bigăr, Eibenthal sau Şumiţa (sursa). Așadar, pornim din Gîrnic spre Curmătura şi Martinovăţ, pe firul apei, două cătune împrăştiate în locuri parcă uitate de lume, parte din comuna Sicheviţa, una dintre cele mai vechi aşezări din Clisura Dunării. Așezate la hotarul dintre Munţii Locvei şi Munţii Almăjului. La Liborajdea, se poate vedea Moara cu buşniţă a lui Brăilă (Macu) - sursa.Ajungem apoi pe malul Dunării, zona Clisura Dunării, unde apele fluviului au săpat în granit şi calcar acest spectaculos defileu cu bazine depresionare şi sectoare înguste care se succed. Astfel, imediat după localitatea Coronini, malurile fluviului se apropie foarte mult, la 500 m, iar pereţii laterali se ridică la peste 100 m (sursa).Din localitatea Coronini urcăm pe platoul din zona satului cehesc Sfînta Elena, excelent punct de belvedere spre Dunăre și culmile de la hotarul cu Serbia. Urmează adevărata provocare a zilei: traversarea pe poteci calcaroase, peste Dl. Coroneanților și Pădurea Arsă, segment unde atingem altitudinea maximă a traseului (719 m).Solul calcaros a permis apei să formeze nenumărate peşteri şi aproape fiecare vale are o zonă de chei care contribuie la spectacolul peisajului. Se pot vizita peşterile Gaura cu Muscă sau, cu o scurtă abatere din traseu, peştera Gaura Haiducească (Gaura Turcească)
Descriere
Acest traseu face un circuit pe culmile estice din Munţii Locvei, spre localitatea Cărbunari. Un parcurs antrenant, cu aprox. 2000 m diferențe de nivel, pe cca. 32 km. Alt. max. se înregistrează în Poiana Moldoviţa (700 m).Puțini știu că Banatul are în apropiere de Clisura Dunării câteva sate cehești care au reușit să treacă proba timpului, să-și păstreze limba și să rămână autentice timp de sute de ani. Gârnic e cel mai mare dintre cele șase sate unde cehii sunt majoritari, deși sunt mai puțini de la an la an. Tot în Gârnic există câteva mori de apă, vechi de sute de ani, care deși funcționale, nu prea mai macină, dar atrag turiști. La Gârnic ajung anual în jur de 6000 de turiști, majoritatea cehi. Mulţi dintre ei şi-au cumpărat case de vacanţă în Gârnic şi în celelalte cinci sate ceheşti: Sfânta Elena, Ravensca, Bigăr, Eibenthal sau Şumiţa (sursa). Din Gârnic începem traversarea spre Cărbunari, peste Culmea Pietroasă din estul Munţilor Locvei, prin păduri umbroase de fag, apoi coborâm la Râul Radimna cu poieni însorite. Mai departe, continuăm prin Moldoviţa şi Padina Matei, localităţi de munte întemeiate de coloniști, în vremuri de tristă amintire, când mineritul era principala activitate în această zonă. Cu o abatere de la traseu se pot vizita Cascadele Modavița și Burăul Mare, din rezervația Valea Mare (drum Padina Matei - Moldova Nouă), bijuterii turistice neștiute cu căderi de apă pe travertin, din sudul Banatului Montan.Din Poiana Moldoviţa ne bucurăm de orizontul larg spre Munţii Semenic, Munţii Almăjului şi, desigur, culmile Locvei.
Descriere
Acest traseu este un circuit interesant în zona satelor cehești din Banat, cu tradiție în agroturism și fabricarea varului. Un parcurs antrenant, cu aprox. 3000 m diferențe de nivel, pe cca. 40 km. Alt. max. se înregistrează în satul Ravensca (752 m).Puțini știu că Banatul are în apropiere de Clisura Dunării câteva sate cehești care au reușit să treacă proba timpului, să-și păstreze limba și să rămână autentice timp de sute de ani. Gârnic e cel mai mare dintre cele șase sate unde cehii sunt majoritari, deși sunt mai puțini de la an la an. Tot în Gârnic există câteva mori de apă, vechi de sute de ani, care deși funcționale, nu prea mai macină, dar atrag turiști. La Gârnic ajung anual în jur de 6000 de turiști, majoritatea cehi. Mulţi dintre ei şi-au cumpărat case de vacanţă în Gârnic şi în celelalte cinci sate ceheşti: Sfânta Elena, Ravensca, Bigăr, Eibenthal sau Şumiţa (sursa). Așadar, pornim din Cârnic spre Ravensca, un sat de munte aşezat pe culmea dealurilor, parte din comuna Sicheviţa, una dintre cele mai vechi aşezări din Clisura Dunării, la hotarul dintre Munţii Locvei şi Munţii Almăjului. Traversăm păduri de fag cu o biodiversitate importantă și ajungem la Ravensca, cel mai mic sat din salba satelor ceheşti din Banat, unde cei care nu au emigrat în Cehia, se ocupă cu agroturismul şi fabricarea varului. Ravensca este puțin cunoscută de români, dar reprezintă o bijuterie turistică pentru cehi. Simțul artizanal și bunul gust contrastează teribil cu pustietatea locului (sursa).Nu trebuie ratată nici Moara cu buşniţă a lui Brăilă (Macu) din Liborajdea. Vălaiele sau „buşniţele”, cum le spun localnicii, sunt precursoarele maşinilor de spălat, în care ţesăturile de lână sau de in se spală într-o pâlnie. Prin căderea apei şi orientarea laterală a jetului de apă, se creează curenţi turbionari în interior şi se realizează spălarea.Din Ravensca coborâm la Dunăre pâna la Sicheviţa, pe coama golaşă ce leagă cele 2 localităţi. Locurile de belvedere oferă peisaje frumoase spre Munţii Aninei şi spre Defileul Dunării. Sicheviţa oferă o experienţa unică: case tradiţionale şi mâncare ca la ţară. A rămas un sat bănăţean tradiţional, cu una dintre cele mai căutate atracţii turistice tradiţionale ale Clisurii Dunării: Ansamblul de mori cu ciutură şi butoni din Sicheviţa (sursa)
Gîrnic - Morile lui Pătru Ledu (Morile de apă „U PETRA”) - Gîrnic
Descriere
Acest traseu este un circuit interesant la nord de satul cehesc Gîrnic, recunoscut pentru morile de apă tradiționale. Un parcurs relativ ușor, cu aprox. 1000 m diferențe de nivel, pe cca. 14 km. Alt. max. se înregistrează sub Tâlva Pietroasă (664 m).Puțini știu că Banatul are în apropiere de Clisura Dunării câteva sate cehești care au reușit să treacă proba timpului, să-și păstreze limba și să rămână autentice timp de sute de ani. Gârnic e cel mai mare dintre cele șase sate unde cehii sunt majoritari, deși sunt mai puțini de la an la an. Tot în Gârnic există câteva mori de apă, vechi de sute de ani, care deși funcționale, nu prea mai macină, dar atrag turiști. La Gârnic ajung anual în jur de 6000 de turiști, majoritatea cehi. Mulţi dintre ei şi-au cumpărat case de vacanţă în Gârnic şi în celelalte cinci sate ceheşti: Sfânta Elena, Ravensca, Bigăr, Eibenthal sau Şumiţa (sursa). După ce am vizitat morile de apă de pe Valea Cameniţa - Ansamblul de mori cu ciutură şi butoni din Sicheviţa (citește aici) care macină făina, coborâm în valea râului Gravensca unde există un complex de mori cu fus vertical şi roată cu paleţi, numite „Morile lui Pătru Ledu sau U Petra - la Pătru”. De-aici începem traversarea spre Dealul Mohilă spre Poiana Runcu de sub Tâlva Pietroasă, alt. max. a traseului, cu vederi spre Munţii Semenic, Munţii Almăjului şi, desigur, culmile Locvei. Din Poiana Runcu revenim spre Gârnic trecând pe la Fântâna cu Cumpănă.Nu trebuie ratată nici Moara cu buşniţă a lui Brăilă (Macu) din Liborajdea. Vălaiele sau „buşniţele”, cum le spun localnicii, sunt precursoarele maşinilor de spălat, în care ţesăturile de lână sau de in se spală într-o pâlnie. Prin căderea apei şi orientarea laterală a jetului de apă, se creează curenţi turbionari în interior şi se realizează spălarea.
Descriere
Acest traseu este interesant între localităţi ale etnicilor cehi, peste culmile fragmentate dintre Munţii Almăjului și Locvei. Un parcurs solicitant cu aproape 7000 m diferențe de nivel, pe cca. 100 km. Alt. max. se înregistrează sub Dl. Urzica (828 m).În sudul Banatului trăieşte o comunitate de cehi care au reuşit ca, de-a lungul secolelor, să îşi păstreze limba, tradiţia şi cultura, deşi în fiecare an sunt din ce în ce mai puţini. Cehii au fost printre ultimele populaţii colonizate în Banat sub Imperiul Habsburgic, cu începere din anul 1820, dar şi cei din urmă care au emigrat masiv. Satele ceheşti din zona Clisurii Dunării au reuşit să se menţină, de-a lungul anilor, ca şi comunităţi ermetice, unde românii, sârbii sau ţiganii din localităţile învecinate nu au reuşit să pătrundă, astfel că şi-au putut păstra cultura, tradiţiile, limba şi stilul de viaţă, cu totul diferit de ce este în jurul lor.Banatul cehesc de astăzi este o zonă mult mai cunoscută în Cehia, decât în România. Mii de turişti din Cehia vin să viziteze zona, mai ales că există asociaţii şi organizaţii care promovează „Ţinutul Banatului Cehesc“ în rândul străinilor. Din banii Guvernului ceh s-au reparat şcolile, bisericile, s-au făcut drumurile, se organizează diferite evenimente socio-culturale, s-a introdus sistemul de telefonie, s-a îmbunăţit asistenţa medicală, aproape de standardul occidental (sursa).Majoritatea cehilor locuiesc în satele Gîrnic, Sfânta Elena, Bigăr, Ravensca, Şumiţa şi Eibenthal, această din urmă localitate fiind trecută, la reorganizarea administrativă, la judeţul Mehedinţi. Gîrnic e cel mai mare dintre cele șase sate unde cehii sunt majoritari, deși sunt mai puțini de la an la an. Tot în Gîrnic există câteva mori de apă, vechi de sute de ani, care deși funcționale, nu prea mai macină, dar atrag turiști. (vezi traseul 28)La Gîrnic ajung anual în jur de 6000 de turiști, majoritatea cehi. Mulţi dintre ei şi-au cumpărat case de vacanţă în Gârnic şi în celelalte cinci sate ceheşti: Sfânta Elena, Ravensca, Bigăr, Eibenthal sau Şumiţa (sursa). Ravensca a reușit să îşi păstreze foarte bine cultura, pentru că este situat într-o zonă geografică foarte izolată, chiar şi astăzi. Ravensca este cel mai mic dintre satele ceheşti. Când se termină asfalul ciuruit şi plin de cratere, aproape la fiecare metru, lucrurile se schimbă: urmează un drum de pământ, dar bine nivelat, din banii de la Ambasada Cehă (sursa).Așadar, pornim din Cârnic spre Ravensca, un sat de munte aşezat pe culmea dealurilor, parte din comuna Sicheviţa, una dintre cele mai vechi aşezări din Clisura Dunării, la hotarul dintre Munţii Locvei şi Munţii Almăjului. Traversăm păduri de fag cu o biodiversitate importantă și ajungem în sat, unde cei care nu au emigrat în Cehia, se ocupă cu agroturismul şi fabricarea varului. Ravensca este puțin cunoscută de români, dar reprezintă o bijuterie turistică pentru cehi. Simțul artizanal și bunul gust sunt la ele acasă (sursa).Din Ravensca coborâm spre Berzasca, pe Valea Orevița și trecând prin Liubcova. Localitatea Berzasca este asezata în Clisura Dunarii și a căpătat recent un caracter exotic, fiind prima stațiune lacustră din țară, cu un complex de căsuțe (bungalow) suspendate deasupra apei (detalii aici). Continuăm pe Valea Berzasca, în urcare spre satul Bigăr, sat de etnici cehi care se evidențiază prin străzile aşezate în formă de cruce. Din Bigăr urmează adevărata provocare: traversarea Munților Almăjului spre Eibenthal, pe sub câteva vârfuri mai însemnate (cota 800 m). În fiecare vară, în luna august, la Eibenthal şi Gîrnic, se organizează un mare festival „open air“, unde participă formaţii cunoscute în Cehia. Autocarele, microbuzele şi maşinile cu numere de înmatriculare „CZ“ împânzesc drumurile din Banat. Nici acest eveniment nu este promovat în România (sursa).
Descriere
Traseul BR este traseul de legătură între Valea Cernei (Gara Băile Herculane) și Curmătura Olanelor, șa ce desparte geografic Munţii Cernei de Munţii Godeanu. Este un traseu dificil, cu peste 3500 de m diferențe de nivel, în cca 25 h. Traseul de creasta al Munților Cernei este unul dificil și nu se recomanda parcurgerea lui în condiții nefavorabile. La 50 m după intrarea în Băile Herculane, facem stânga pe drumul de căruță care urca prin grădini și fânețe până pe Culmea Seseminului, pe o potecă frumoasă, apoi prin pădurea de fag în amestec cu tei, stejar și alte esențe. Până în Poiana cu Peri mai străbatem câteva luminișuri, apoi continuăm pe Culmea Mohornicului, printre câteva adăposturi pentru animale și livezi cu pomi fructiferi. Este o zonă calmă și pitorească. Peisajele se deschid generos spre Banat: vedem Munții și Țara Almajului, până departe către primele plaiuri împădurite ale Semenicului, cetatea Arjanei ș.a. Ocolim un vârf și ajungem în șaua înierbată Culmea Mare, apoi intrăm în pădure și urcăm la golul alpin din Poiana Cicilovete (1143 m), unde întâlnim poteca dinspre Cascada Vânturătoarea.Ținem Dealul Cicilovete (cu Vf. Cicilovete), trecem de o zonă împădurită și ieșim în Poiana Lungă, unde întâlnim PR, case din cătunele Bedina și Dobraia și un izvor cu adăpătoare. Începem urcușul pe Vârful Biliana (1362 m), fratele mai mic al Vf. Arjana (1511 m), ce se regăsește în depărtare în toată splendoarea lui. Poposim pe Vârful Zascolul Arjanei (1491) unde ne bucurăm de panorama frumoasăi. Altitudinile scad spre E cu până la 700 m, motiv care-l face un excelent punct de belvedere asupra cătunelor din Valea Bedinei.Intrăm în sectorul mai înalt al Munţilor Cernei și trecem rând pe rând de Șaua Prislop, Vârful Cușmița (1454 m) și șaua Ciumerna care ne oferă un punct de belvedere spre Valea Cernei și Munții Mehedinți. Orientarea ne este asigurată de marcajele și stâlpii noi de marcaj. Urcăm susținut până la Vf. Zglivăr (1708 m) - extremitatea sudica a Culmii Vlașcu, care mai cuprinde Vârful Vlașcu Mic (1733 m ) și Vlașcu Mare (1618 m). În cazul de față, în mod neobișnuit Vlașcu Mic este vârful mai înalt.Pe măsură ce înaintăm, lăsăm prăpăstiile Mehedințiului în spate. Doar Vârful lui Stan, cel mai înalt al acestor munți, cu marele său abrupt dinspre partea nordică,mai este vizibil. Urmăm culmea când la stânga, când la dreapta către mărețul Godeanu. Vârfurile se succed unul după altul și mai toate încep cu litera B: Boldoveni – 1800, Babei -1825 , Bandiolu 1816, cu șei destul de adânci între ele. Poteca are aspect de alee, fiind însoțită și de un drum pastoral, care amintește că Munții Cernei sunt în primul rând, munți ai oierilor. După acestea, observăm cel mai înalt punct, vârful Dobrii (1928 m), masiv ce pare a face parte mai mult din Godeanu decât din Cernei. Vârful Dobrii se constituie ca un frate geamăn al vârfului de lângă el, Vf. Olanelor. (1990 m). Odată urcaţi pe Vârful Dobrii, am ajuns la capătul nordic al crestei Munților Cernei, pentru că mai departe trebuie să coborâm în Curmătura Olanelor, șa ce desparte geografic Munții Cernei de Munții Godeanu.
Concept turistic oficial VisitRomania.eu. Fotografiile, tarifele, disponibilitatea și facilitățile sunt verificate împreună cu gazdele partenere. Distanțele rutiere sunt calculate prin algoritm geografic de orientare.
