Hotel·Oraviţa·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
DE LA
388 lei/ noapte
Cameră dublă · 2 persoane
|
Mic dejun opțional
Ciubăr și saună
Curte 3.000 mp
Gazde locale
Tip unitate
Hotel
Capacitate
3 Camere · 7 Oaspeți
Check-in / Check-out
14:00 - 07:00 · până la 12:00
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea!
Gazdă
EUROTRANS URSU SRL
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
Hotel Caras se găsește în Oraviţa, la 41 km de Cascada Bigăr, și oferă cazare de 3 stele, o grădină, o terasă și un bar. Printre facilitățile disponibile la această proprietate se numără un restaurant, room-service și o recepție deschisă nonstop, precum și WiFi gratuit în întreaga proprietate. La acest hotel, camerele au birou, televizor cu ecran plat, baie proprie, lenjerie de pat și prosoape. Baia proprie oferă un duș, articole de toaletă gratuite și un uscător de păr. Unitățile au un dulap pentru haine. La Hotel Caras este disponibil un mic dejun tip bufet. Taxa pentru animalele de companie se referă doar pentru animelele mai mari
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Hotel Caraș Oraviţa
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE Hotel Caraș Oraviţa
Confort și relaxare
Șemineu pe lemne în salonul principal
Ciubăr încălzit din lemn de cedru (la cerere)
Saună uscată cu arome de brad
Foișor rustic și terasă panoramică
Camere și baie
Baie proprie în fiecare cameră cu duș walk-in
Lenjerii din bumbac satinat de calitate hotelieră
Uscător de păr, prosoape moi și cosmetice incluse
Saltele ergonomice cu spumă cu memorie
Bucătărie și masă
Gătit și bucătărie
Espressor cafea boabe din partea casei
Zonă acoperită de grătar / barbeque și ceaun
Sală de mese generoasă pentru toți oaspeții
Conectivitate și lucru
Wi-Fi fibră optică de mare viteză (300 Mbps)
Birou / spațiu liniștit pentru lucru de la distanță
Smart TV cu Netflix / canale prin cablu
Semnal mobil excelent pentru toți operatorii
În aer liber
Curte de 3.000 mp înconjurată de brazi
Parcare privată gratuită în incinta proprietății
Șezlonguri și zonă de plajă pe iarbă
Acces direct la potecile de munte din spatele curții
Regulament
Copii bineveniți de orice vârstă
Pătuț și scaun de masă bebeluș (la cerere)
Animale de companie acceptate (la cerere)
Fumatul este permis doar în spațiile exterioare
SPAȚII DE CAZARE
Alege camera potrivită
Camera dubla standard
21 mp·1 pat matrimonial (160 cm)·2 persoane
Aer condiționatTVPropriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
Camera twin standard
21 mp·2 paturi single (90 cm)·2 persoane
Aer condiționatTVPropriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
Camera tripla standard
18 mp·1 pat single (90 cm), 1 pat matrimonial (160 cm)·3 persoane
TVPropriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
INFORMAȚII PRACTICE
Regulile casei și politici
Check-in și Check-out
Sosire între 14:00 - 07:00, plecare până la ora până la 12:00. Gazdele vă întâmpină personal.
În cazul în care sosești mai târziu decât este precizat în politica unității de cazare, te rugăm să anunți unitatea!
Copii
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Animale de companie
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Liniște și petreceri
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
Bine de știut
Întrebări frecvente
CE GĂSEȘTI ÎN JUR
Șase locuri care merită drumul
Ieși din curte și ești pe drum. Iată cele mai importante repere din zonă, cu distanțe calculate și timpi estimați cu mașina.
Descriere
Acest traseu face un circuit interesant în Munții Aninei, un ocol larg al Văi și munților Gîrliștei, cu revenire aproape de lacurile Mărghitaş și Buhui. Un parcurs solicitant, cu peste 2500 m diferențe de nivel, pe cca. 60 km. Altit. max. se înregistrează în zona Brădet(754 m).Anina este un oraș preponderent minier, care s-a dezvoltat în jurul exploatărilor de huilă, cu un potențial turistic deosebit, dat de oportunităţi turistice ale zonei: calea ferată Anina-Oraviţa, fostele incinte miniere, Cheile Minişului, Cheile Caraşului, lacurile naturale și (mai ales) antropice (cu zone de agrement) și alte forme carstice din cuprinsul Munţilor Aninei (izbucuri, cascade, abrupturi, peşteri, grote, chei, etc.). Pornim din cartierul Steierdorf și începem încălzirea traversând poienile Brădetului apoi continuăm pe lângă calea ferată montană Anina - Oraviţa (Semmeringul Bănăţean), monument istoric, mândria întregului Banat Montan. Urmează o traversare a munților Gîrliștei, cu opțiunea de a admira peisajul din punctul de belvedere din dealul Moghila.În satul Gîrlişte putem vizita morile de apă de la marginea satului. De aici pornește traseul marcat Punct Roșu care străbate Cheile Gârliștei, unul dintre cele mai sălbatice sectoare de chei din România, spre orașul Anina. Mai departe, continuăm prin lunca râului Caraş spre comuna Caraşova, important centru pentru minoritatea croată din România. Ne aflăm în depresiunea Văii Carașului, la ieșirea din rezervația Cheile Carașului, vegheată de cetatea Turcului. Zidurile cetății stau mărturie timpurilor de mult apuse când turcii dădeau năvală în aceste locuri.Pentru a reveni spre orașul Anina, vom traversa interfluviul dintre Valea Carașului și Valea Buhui, trecând prin livezi de pruni și peste colinele goale către Mărghitaş. Continuăm prin Poiana Mărghitaşul Mic, apoi poposim în Oraşul Nou, situat în vârful unei coline, Mii de oameni au fost aduşi aici din toată ţara, pentru Termocentrala Anina, în ceea ce avea să devină un mare eşec al Epocii de Aur, acum cu ruine excavate în munte. (sursa).După ce coborâm în Șaua Cuptoare, începem o urcare destul de serioasă pe sub Culmea Urșilor (deasupra Lacului Buhui) spre fostele cabane Maial și Diana, de la care coborâm abrupt (downhill) înapoi spre cartierul Steierdorf.
Descriere
Acest traseu face un circuit interesant în Munții Aninei, peste culmile dintre Anina (Steierdorf) - Ilidia și șoseaua Oravița - Anina. Un parcurs antrenant, cu peste 2000 m diferențe de nivel, pe cca. 51 km. Altit. max. se înregistrează sub Padina Băeșului (858 m). Anina este un oraș preponderent minier, care s-a dezvoltat în jurul exploatărilor de huilă, cu un potențial turistic deosebit, dat de oportunităţi turistice ale zonei: calea ferată Anina-Oraviţa, fostele incinte miniere, Cheile Minişului, Cheile Caraşului, lacurile naturale și (mai ales) antropice (cu zone de agrement) și alte forme carstice din cuprinsul Munţilor Aninei (izbucuri, cascade, abrupturi, peşteri, grote, chei, etc.). Pentru început, traversăm o culme spre fosta colonie Crivina, o zonă de exploatare cu urme adânci în munte, chiar și după mai bine de 30 de ani. (citește) De aici începem o urcare mai serioasă, pe terasamentul unui vechi drum ce tranzitează o culme dintre P.N. Cheile Nerei - Beuşnita și rezervația Valea Ciclovei - Ildia. Ieşim la poienile de deasupra satelor Ilidia şi Socolari, cu priveliști spre ruinele Cetăţii Beiului, numită și cetatea de la Socolari, situată pe înălţimea calcaroasă a Dealului Custura Cetăţii, la contactul Dealurilor Oraviţei cu Munţii Aninei. La vest avem zona de câmpie a Oraviţei, peste care vedem munţii Vârşeţului din Serbia.Din Socolari, urmăm asfaltul spre Ilidia şi Ciclova, localităţi unice în Banat. Ilidia are o istorie veche, pomenită în documente încă din anul 1223, fiind în secolele trecute un centru politico-administrativ semnificativ. În prezent, aici se remarcă Biserica Ortodoxă Pogorârea Sfântului Duh, ridicată între anii 1795-1797 în stil baroc vienez, podurile de piatră (construite peste apa Vicinicului la mijlocul secolului al XIX-lea) şi ruinele morilor de apă. (sursa). Localitatea Ciclova Montană este situată pe cursul superior al Văii Ciclovei, la poalele Munţilor Aninei și își are originile legate de venirea austriecilor la începutul secolului al XVIII-lea. Ei repun în funcţiune perimetrele miniere şi construiesc în 1718, primul cuptor cu furnal înalt pentru topirea minereurilor de pe teritoriul actual al României. Tot aici a fost construită a doua fabrică de bere de pe teritoriul actual al României (1727-1728) (citește) De pe șoseaua spre Oravița putem admira Abruptul Rolului ce se înalţă la marginea acestor sate, parte din rezervația naturală Valea Ciclovei - Ildia. Varianta pe șosea continuă din Oravița, spre Sanatoriul TBC din Marila, însoțind Valea Oraviței, apoi peste Munții Gârliștei.O altă variantă este să continuăm spre Anina, direct pe Valea Ciclovei și peste Munții Gârliștei. Șoseaua pitorească și îngustă ne scoate din sat, șerpuind pe Valea Ciclovei. O altă înălțime semeață ne captivează atenția: Tâlva Simionului, cu ţancuri semeţe din calcare. Urcarea se face pe o pantă susținută peste calcare şi pietre care solicită îndemânarea. La final folosim DN 572B între Marila și cartierul Steierdorf (Anina).
Descriere
Acest traseul este un circuit frumos în zona Cheile Nerei - Beuşniţa, vizitând obiectivele de pe Valea Beiului și ruinele Cetăţii Beiului. Un parcurs antrenant, cu aprox. 1500 m diferențe de nivel, pe cca. 33 km. Altit. max. se înregistrează pe Dl. Custurii (442 m).Pornim din localitatea Sasca Română, situată la ieşirea Nerei din sectorul cheilor, în partea de nord a Munţilor Locvei. Fostă zonă minieră prosperă, Sasca Română se bucură de un potențial turistic valoros: Cheile Nerei, Peștera Sasca, Valea Șușarei sau Valea Beușniței sunt doar câteva dintre atracțiile turistice ale zonei. În prezent, localitatea a devenit o reședință cu case de vacanță ale timișorenilor. Pentru început, ne facem încălzirea pe drumul asfaltat către Oraviţa, urcând Dl. Slătinei spre Potoc și Socolari. Aici părăsim asfaltul și urcăm pe un drum de piatră către ruinele Cetăţii Beiului, numită și cetatea de la Socolari, situată pe înălţimea calcaroasă a Dealului Custura Cetăţii, la contactul Dealurilor Oraviţei cu Munţii Aninei. La vest avem zona de câmpie a Oraviţei, peste care vedem munţii Vârşeţului din Serbia.După ce coborâm în Valea Beiului ne îndreptăm spre Lacul Ochiul Beiului şi Cascadele Beuşnitei. Lacul Ochiul Beiului, format la confluenţa Beuşniţei cu Beiul Sec este alimentat continuu de un izbuc a cărui apă iese la suprafaţă din partea nordică a lacului. Denumirea este dată de oglinda cerului şi a pădurii de brad, asemănător cu un ochi mare albastru-verzui. Este considerat cel mai frumos lac carstic natural al Banatului Montan. Dacă urcați spre Cascadele Beuşniţei, veți descoperi un alt obiectiv turistic deosebit, un loc cu o frumoasă legendă, compus dintr-o serie de mici cascade și cascada principală, cu o înălțime de 15 m. Cascada este înconjurată de pădurea seculară de fag. De la cascade începem incursiunea spre Cheile Nerei, pe un parcurs deosebit. După ce trecem de Cabana silvică Valea Beiului, cu loc de parcare şi păstrăvărie în apropiere, ținem drumul spre următorul obiectiv: Cascada La Văioagă, care încântă privirea. Tot drumul forestier spre Podul Beiu este foarte frumos: copacii îşi împreunează crengile peste el, formând un tunel verde şi umbros, în timp ce râul Bei se aude tumultos. (sursa)De la Podul Beiu, locul de vărsare a Beiului în Nera, începem parcursul prin Cheile Nerei, pe „Prisma” situată la 15 m deasupra apelor, pe malul drept al râului, urmând o potecă săpată în stâncă ce trece prin cele „7 Tunele” - cel mai lung, de 40 m. La final, traseul traversează Nera pe puntea suspendată şi ajungem în Sasca Română (sursa).
Sasca Montană - Cărbunari - Sasca Română - Sasca Montană
Descriere
Acest traseu este un circuit frumos peste dealurile din partea de nord a Munţilor Locvei, vizitând satele Cărbunari şi Ştinăpari. Un parcurs antrenant, cu peste 1500 m diferențe de nivel, pe cca. 30 km. Alt. max. se înregistrează aproape de Ştinăpari (660 m).Pornim din localitatea Sasca Română, situată la ieşirea Nerei din sectorul cheilor, în partea de nord a Munţilor Locvei. Fostă zonă minieră prosperă, Sasca Română se bucură de un potențial turistic valoros: Cheile Nerei, Peștera Sasca, Valea Șușarei sau Valea Beușniței sunt doar câteva dintre atracțiile turistice ale zonei. În prezent, localitatea a devenit o reședință cu case de vacanță ale timișorenilor. Pentru început, ne facem încălzirea pe urcarea susținută pâna la Ştinăpari. Satele Cărbunari şi Ştinăpari au fost întemeiate de muncitorii olteni (bufeni) care preparau cărbunele (mangalul) pentru instalaţiile industriale de la Sasca Montană. În apropiere se află Platoul carstic Cărbunari (numit popular Muntele Gheorghe), cu numeroase peşteri şi avene.Până spre Sasca Română ținem un drum forestier ce străbate Culmea Țigăncii spre Livezile Cărbunarilor, apoi culmea Cioaca Înaltă, cu vederi spre Cheile Nerei. Merită să vizităm „Casa Verde”, amplasat pe malul stang al Nerei la ieșirea din chei.
Gîrnic - Morile lui Pătru Ledu (Morile de apă „U PETRA”) - Gîrnic
Descriere
Acest traseu este un circuit interesant la nord de satul cehesc Gîrnic, recunoscut pentru morile de apă tradiționale. Un parcurs relativ ușor, cu aprox. 1000 m diferențe de nivel, pe cca. 14 km. Alt. max. se înregistrează sub Tâlva Pietroasă (664 m).Puțini știu că Banatul are în apropiere de Clisura Dunării câteva sate cehești care au reușit să treacă proba timpului, să-și păstreze limba și să rămână autentice timp de sute de ani. Gârnic e cel mai mare dintre cele șase sate unde cehii sunt majoritari, deși sunt mai puțini de la an la an. Tot în Gârnic există câteva mori de apă, vechi de sute de ani, care deși funcționale, nu prea mai macină, dar atrag turiști. La Gârnic ajung anual în jur de 6000 de turiști, majoritatea cehi. Mulţi dintre ei şi-au cumpărat case de vacanţă în Gârnic şi în celelalte cinci sate ceheşti: Sfânta Elena, Ravensca, Bigăr, Eibenthal sau Şumiţa (sursa). După ce am vizitat morile de apă de pe Valea Cameniţa - Ansamblul de mori cu ciutură şi butoni din Sicheviţa (citește aici) care macină făina, coborâm în valea râului Gravensca unde există un complex de mori cu fus vertical şi roată cu paleţi, numite „Morile lui Pătru Ledu sau U Petra - la Pătru”. De-aici începem traversarea spre Dealul Mohilă spre Poiana Runcu de sub Tâlva Pietroasă, alt. max. a traseului, cu vederi spre Munţii Semenic, Munţii Almăjului şi, desigur, culmile Locvei. Din Poiana Runcu revenim spre Gârnic trecând pe la Fântâna cu Cumpănă.Nu trebuie ratată nici Moara cu buşniţă a lui Brăilă (Macu) din Liborajdea. Vălaiele sau „buşniţele”, cum le spun localnicii, sunt precursoarele maşinilor de spălat, în care ţesăturile de lână sau de in se spală într-o pâlnie. Prin căderea apei şi orientarea laterală a jetului de apă, se creează curenţi turbionari în interior şi se realizează spălarea.
Descriere
Acest traseu face un circuit deosebit între satele ceheşti situate aproape de Clisura Dunării, cel mai lung şi mai frumos defileu din Europa. Un parcurs antrenant, cu aprox. 2500 m diferențe de nivel, pe cca. 40 km. Alt. max. se înregistrează deasupra de Gîrnic (719 m).Puțini știu că Banatul are în apropiere de Clisura Dunării câteva sate cehești care au reușit să treacă proba timpului, să-și păstreze limba și să rămână autentice timp de sute de ani. Gârnic e cel mai mare dintre cele șase sate unde cehii sunt majoritari, deși sunt mai puțini de la an la an. Tot în Gârnic există câteva mori de apă, vechi de sute de ani, care deși funcționale, nu prea mai macină, dar atrag turiști. La Gârnic ajung anual în jur de 6000 de turiști, majoritatea cehi. Mulţi dintre ei şi-au cumpărat case de vacanţă în Gârnic şi în celelalte cinci sate ceheşti: Sfânta Elena, Ravensca, Bigăr, Eibenthal sau Şumiţa (sursa). Așadar, pornim din Gîrnic spre Curmătura şi Martinovăţ, pe firul apei, două cătune împrăştiate în locuri parcă uitate de lume, parte din comuna Sicheviţa, una dintre cele mai vechi aşezări din Clisura Dunării. Așezate la hotarul dintre Munţii Locvei şi Munţii Almăjului. La Liborajdea, se poate vedea Moara cu buşniţă a lui Brăilă (Macu) - sursa.Ajungem apoi pe malul Dunării, zona Clisura Dunării, unde apele fluviului au săpat în granit şi calcar acest spectaculos defileu cu bazine depresionare şi sectoare înguste care se succed. Astfel, imediat după localitatea Coronini, malurile fluviului se apropie foarte mult, la 500 m, iar pereţii laterali se ridică la peste 100 m (sursa).Din localitatea Coronini urcăm pe platoul din zona satului cehesc Sfînta Elena, excelent punct de belvedere spre Dunăre și culmile de la hotarul cu Serbia. Urmează adevărata provocare a zilei: traversarea pe poteci calcaroase, peste Dl. Coroneanților și Pădurea Arsă, segment unde atingem altitudinea maximă a traseului (719 m).Solul calcaros a permis apei să formeze nenumărate peşteri şi aproape fiecare vale are o zonă de chei care contribuie la spectacolul peisajului. Se pot vizita peşterile Gaura cu Muscă sau, cu o scurtă abatere din traseu, peştera Gaura Haiducească (Gaura Turcească)
Descriere
Acest traseu face un circuit pe culmile estice din Munţii Locvei, spre localitatea Cărbunari. Un parcurs antrenant, cu aprox. 2000 m diferențe de nivel, pe cca. 32 km. Alt. max. se înregistrează în Poiana Moldoviţa (700 m).Puțini știu că Banatul are în apropiere de Clisura Dunării câteva sate cehești care au reușit să treacă proba timpului, să-și păstreze limba și să rămână autentice timp de sute de ani. Gârnic e cel mai mare dintre cele șase sate unde cehii sunt majoritari, deși sunt mai puțini de la an la an. Tot în Gârnic există câteva mori de apă, vechi de sute de ani, care deși funcționale, nu prea mai macină, dar atrag turiști. La Gârnic ajung anual în jur de 6000 de turiști, majoritatea cehi. Mulţi dintre ei şi-au cumpărat case de vacanţă în Gârnic şi în celelalte cinci sate ceheşti: Sfânta Elena, Ravensca, Bigăr, Eibenthal sau Şumiţa (sursa). Din Gârnic începem traversarea spre Cărbunari, peste Culmea Pietroasă din estul Munţilor Locvei, prin păduri umbroase de fag, apoi coborâm la Râul Radimna cu poieni însorite. Mai departe, continuăm prin Moldoviţa şi Padina Matei, localităţi de munte întemeiate de coloniști, în vremuri de tristă amintire, când mineritul era principala activitate în această zonă. Cu o abatere de la traseu se pot vizita Cascadele Modavița și Burăul Mare, din rezervația Valea Mare (drum Padina Matei - Moldova Nouă), bijuterii turistice neștiute cu căderi de apă pe travertin, din sudul Banatului Montan.Din Poiana Moldoviţa ne bucurăm de orizontul larg spre Munţii Semenic, Munţii Almăjului şi, desigur, culmile Locvei.
Descriere
Acest traseu este un circuit interesant în zona satelor cehești din Banat, cu tradiție în agroturism și fabricarea varului. Un parcurs antrenant, cu aprox. 3000 m diferențe de nivel, pe cca. 40 km. Alt. max. se înregistrează în satul Ravensca (752 m).Puțini știu că Banatul are în apropiere de Clisura Dunării câteva sate cehești care au reușit să treacă proba timpului, să-și păstreze limba și să rămână autentice timp de sute de ani. Gârnic e cel mai mare dintre cele șase sate unde cehii sunt majoritari, deși sunt mai puțini de la an la an. Tot în Gârnic există câteva mori de apă, vechi de sute de ani, care deși funcționale, nu prea mai macină, dar atrag turiști. La Gârnic ajung anual în jur de 6000 de turiști, majoritatea cehi. Mulţi dintre ei şi-au cumpărat case de vacanţă în Gârnic şi în celelalte cinci sate ceheşti: Sfânta Elena, Ravensca, Bigăr, Eibenthal sau Şumiţa (sursa). Așadar, pornim din Cârnic spre Ravensca, un sat de munte aşezat pe culmea dealurilor, parte din comuna Sicheviţa, una dintre cele mai vechi aşezări din Clisura Dunării, la hotarul dintre Munţii Locvei şi Munţii Almăjului. Traversăm păduri de fag cu o biodiversitate importantă și ajungem la Ravensca, cel mai mic sat din salba satelor ceheşti din Banat, unde cei care nu au emigrat în Cehia, se ocupă cu agroturismul şi fabricarea varului. Ravensca este puțin cunoscută de români, dar reprezintă o bijuterie turistică pentru cehi. Simțul artizanal și bunul gust contrastează teribil cu pustietatea locului (sursa).Nu trebuie ratată nici Moara cu buşniţă a lui Brăilă (Macu) din Liborajdea. Vălaiele sau „buşniţele”, cum le spun localnicii, sunt precursoarele maşinilor de spălat, în care ţesăturile de lână sau de in se spală într-o pâlnie. Prin căderea apei şi orientarea laterală a jetului de apă, se creează curenţi turbionari în interior şi se realizează spălarea.Din Ravensca coborâm la Dunăre pâna la Sicheviţa, pe coama golaşă ce leagă cele 2 localităţi. Locurile de belvedere oferă peisaje frumoase spre Munţii Aninei şi spre Defileul Dunării. Sicheviţa oferă o experienţa unică: case tradiţionale şi mâncare ca la ţară. A rămas un sat bănăţean tradiţional, cu una dintre cele mai căutate atracţii turistice tradiţionale ale Clisurii Dunării: Ansamblul de mori cu ciutură şi butoni din Sicheviţa (sursa)
Concept turistic oficial VisitRomania.eu. Fotografiile, tarifele, disponibilitatea și facilitățile sunt verificate împreună cu gazdele partenere. Distanțele rutiere sunt calculate prin algoritm geografic de orientare.
