Hotel·Geoagiu-Băi·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
DE LA
388 lei/ noapte
Cameră dublă · 2 persoane
|
Mic dejun opțional
Ciubăr și saună
Curte 3.000 mp
Gazde locale
Tip unitate
Hotel
Capacitate
4 Camere · 12 Oaspeți
Check-in / Check-out
14:30 - 22:00 · până la 11:30
Gazdă
STAR AUTO MONI S.R.L.
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
Hotel de 3 stele, ideal pentru relaxare și confort in mijlocul naturii, camere moderne, servicii excelente și o atmosferă primitoare.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Hotel Parc Geoagiu-Băi
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE Hotel Parc Geoagiu-Băi
Confort și relaxare
Șemineu pe lemne în salonul principal
Ciubăr încălzit din lemn de cedru (la cerere)
Saună uscată cu arome de brad
Foișor rustic și terasă panoramică
Camere și baie
Baie proprie în fiecare cameră cu duș walk-in
Lenjerii din bumbac satinat de calitate hotelieră
Uscător de păr, prosoape moi și cosmetice incluse
Saltele ergonomice cu spumă cu memorie
Bucătărie și masă
Gătit și bucătărie
Espressor cafea boabe din partea casei
Zonă acoperită de grătar / barbeque și ceaun
Sală de mese generoasă pentru toți oaspeții
Conectivitate și lucru
Wi-Fi fibră optică de mare viteză (300 Mbps)
Birou / spațiu liniștit pentru lucru de la distanță
Smart TV cu Netflix / canale prin cablu
Semnal mobil excelent pentru toți operatorii
În aer liber
Curte de 3.000 mp înconjurată de brazi
Parcare privată gratuită în incinta proprietății
Șezlonguri și zonă de plajă pe iarbă
Acces direct la potecile de munte din spatele curții
Regulament
Copii bineveniți de orice vârstă
Pătuț și scaun de masă bebeluș (la cerere)
Animale de companie acceptate (la cerere)
Fumatul este permis doar în spațiile exterioare
SPAȚII DE CAZARE
Alege camera potrivită
Camera dubla standard la etaj
21 mp·1 pat matrimonial (160 cm)·2 persoane
Aer condiționatSe poate pune pătuțProsoapeDetector de monoxid de carbonUmerașeTV cu ecran platPlasă de țânțariFrigiderSmart TVWIFIConexiune la internetdulap de haineTVbalcon/terasăPropriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
Camera twin la etaj
21 mp·2 paturi single (90 cm)·3 persoane
Aer condiționatProsoapeDetector de monoxid de carbonUmerașeTV cu ecran platMinibarPlasă de țânțariSmart TVWIFIConexiune la internetbalcon/terasădulap de haineTVPropriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
Camera tripla la etaj
30 mp·2 paturi single (90 cm), 1 pat single (90 cm)·4 persoane
Aer condiționatSe poate pune pătuțProsoapeBirouUmerașeTV cu ecran platPlasă de țânțariSmart TVWIFIConexiune la internetdulap de haineTVPropriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
Camera twin la mansardă
18 mp·2 paturi single (90 cm)·3 persoane
Aer condiționatSe poate pune pătuțProsoapeUmerașeTV cu ecran platArticole de toaletăPlasă de țânțariFrigiderWIFIConexiune la internetdulap de haineTVPropriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
INFORMAȚII PRACTICE
Regulile casei și politici
Check-in și Check-out
Sosire între 14:30 - 22:00, plecare până la ora până la 11:30. Gazdele vă întâmpină personal.
Copii
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Animale de companie
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Liniște și petreceri
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
Bine de știut
Întrebări frecvente
CE GĂSEȘTI ÎN JUR
Șase locuri care merită drumul
Ieși din curte și ești pe drum. Iată cele mai importante repere din zonă, cu distanțe calculate și timpi estimați cu mașina.
Poteci marcate care pornesc din apropierea cazării, ideale pentru o drumeție reconfortantă de o jumătate de zi.
Uşor · 6:30h14.7 km
Baru - Valea Baruşorului - DF Corbu - Refugiul Tulişa
Descriere
Traseul CG este un traseu lesne de parcurs, potrivit pentru MTB, folosind mai multe drumuri de acces către stânele din Poiana Smida Mare, de unde se ajunge la Refugiul Tulișa. Pe jos drumeția are cca. 4 -5 h, câștigând aproape 1000 m altitudine.Pornim de la Centrul de informare turistică Baru, pe o stradă paralelă cu DN66, până la podul peste Valea Bărușorului, unde un indicator ne îndrumă să cotim spre stânga . După ce trecem pe sub calea ferată, continuăm pe drumul din stânga, asfaltat. Drumul ne scoate din localitate, într-o urcare ușoară de-a lungul pârâului Bărușor, într-un peisaj frumos cu fânațe și pâlcuri de copaci. La o răscruce de drumuri, traseul părăsește Valea Bărușorului pe un drum spre stânga. Trecem Valea Bărușorului pe un pod și începem urcarea prin pădurea de foioase câștigând altitudine.La km 5 întâlnim o hartă cu descrierea traseului,.din păcate inexacte. Aici găsim primele semne CG, șterse și aplicate doar în sensul de urcare. Drumul urcă în serpentine, depășind câteva pâraie mici și ajunge la un nou panou despre drumul reabilitat în 2008. Din pădurea de foioase ieșim direct la pășune, iar apoi la o stână, dotată cu apă curentă și sobă, ce poate fi folosită ca adăpost în caz de vreme rea. De-aici până la refugiu mai avem mai bine de 2 km în urcuș. Continuăm pe drum până observăm înspre stânga refugiul, aflat într-un pâlc de molizi. Refugiul Montan Tulișa este o cabană în toată regula cu cabanier, apă curentă, sobe, mini bucătărie, curent electric și un dormitor cu 14 locuri. Muntele Tulișa din apropiere poate fi parcurs pe bicicletă până aproape de muntele Pilugu Mic
Descriere
Traseul BR face legătura între localitatea Baru și Vf. Porumbelu Mare din M. Orăștiei pe interfluviul dintre bazinele râurilor Petros (Strei) și Ponor (Ohaba). Un traseu lung cu peste 1000 m diferențe de nivel, în aprox. 8 - 9 h. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.Traseul pornește din comuna Baru și urmează Valea Streiului înspre amonte prin satul Petros, pe un drum care ne conduce până la intrarea în pădure (peste râul Strei). Trecem apa prin vad și însoțim malul până la o râpâ roșie, de unde începe urcarea abruptă, în serpentine, până deasupra unui loc de belvedere asupra văii - șaua Lola. Lăsăm apoi în urmă câteva poieni și ponoare mici, o stână, pâlcuri de pădure și o pășune împădurită cu aluni care ne scoate în vârful Piatra Poienii, loc de belvedere asupra văii Petros (Strei).De aici marcajele sunt mai rare și greu de urmărit, dar continuăm spre NV, din nou printre aluni, până pe vârful Bulzu, cu un alt loc de belvedere pitoresc la marginea abruptului. Facem stânga și coborâm într-o șa, la un adăpost de vară, unde întâlnim un drumeag pe care îl vom urmări spre N. Urcăm apoi scurt la o pădure, din care ieșim spre N-NE la sălașe de vară, printre garduri. Părăsim drumul înierbat pentru o potecă care intră în pădure și ocoleşte Vârful Paltinului, trecând pe lângă câteva izvoare, înapoi la drumul de căruțe.Păstrăm culmea spre Vf. Ponoare, apoi intrăm din nou în pădure și coborâm în Lunca Ponorului pe lângă stâne. Un drumeag care șerpuiește de-a lungul văii Ponorului, ne conduce într-o luncă plată, unde marcajele sunt rare și orientarea se face mai dificil. Când pârâul face dreapta, părăsim cursul printr-un pâlc de pădure cu copaci mari și ieșim la o pășune în zona Porumbei (cu mai multe sălaşe) - sub Vf. Porumbelu Mare. Aici întâlnim traseul de creastă BA - spre Culmea Steaua.
Descriere
Traseul TA face legătura între localitatea Hobița și Şaua Custurii, aflată între vârfurile Păpușa și Custura, ca alternativă a traseului pe Valea Râu Bărbat. Un traseu lung, pe un parcurs cu peste 2000 m D+, în cca 15 h, potrivit turiștilor cu experienţă, bine echipaţi. Iarna, traseul poate pune probleme, în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii.Din gara Pui urmăm marcajul PR până la Hobița străbătând un drum local ce trece prin satul Râu Bărbat (7 km). Din Hobița, urcușul până la fosta cabană Baleia se face pe șoseaua forestieră veche (drum practicabil pentru maşini cu garda înaltă). Perpedes, folosim cărările care taie serpentinele drumului, cu perspective frumoase spre Țara Hațegului și către abruptul nordic al Munților Retezat.După culmea Șerelului, drumul continuă în pantă lină și ajunge în Poiana Baleia, unde găsim fosta cabană Baleia și refugiul Salvamont Baleia. De aici poteca străbate un pâlc de pădure, apoi urcă în mici serpentine pe culmea Cozma-Baleia, pe lângă „Fântâna Rece", spre şaua Gorova. La scurt timp, lăsăm poteca de creastă BR - spre Porțile Închise în față și facem stânga pe drumul pastoral, pe curba de nivel, întâlnind numeroase izvoare, printr-o zonă de păşune, apoi prin pădure și urcăm până la Plaiul Coastele Ciorii. Mai departe, traversăm pădurea de molid amestecată cu jnepeni și zâmbrii, cu perspective asupra căldărilor nordice ale Culmilor Văcarea, Custura-Gruniu şi Râu Bărbat. Ajungem la poiana largă Stâna de Râu, un loc minunat de recreere și odihnă, loc pentru corturi cu Refugiu Salvamont. Aici întâlnim PR - ce urcă în creastă la Porțile Închise, trecând pe lângă cel mai pitoresc și fotogenic lac din Retezat, Tăul Țapului.De la Stâna de Râu, poteca TA lasă în stânga spectaculoasele cascade Ciomfu, apoi urcă paralel cu valea, prin pajişti care ne conduc într-un peisaj tot mai arid, până în creasta Custura - Păpuşa, în șaua Fereastra Custurii, cumpănă de ape între bazinul V. Râu Bărbat și V. Lăpușnicul Mare. De aici avem un orizont frumos asupra culmilor înconjurătoare, cu lacurile din căldarea Custurii și Poiana Pelegii. Dacă alegem să continuăm pe CG, avem posibilitatea să vizităm mai multe vârfuri ale Culmii Custura - Grunziu, între care Vârful Custura (2457 m), al cincilea vârf din Retezat. De partea opusă, prin Șaua Custurii, avem acces la Vf. Păpușa Mică, apoi la Vf. Păpușa (2508 m), sub care întâlnim traseul principal de creastă BR.
Descriere
Traseul BR este traseul de creastă din Retezatul Mare, între localitatea Hobița și Vârful Retezat. Un traseu lung și dificil, potrivit celor experimentați, obișnuiți cu diferențe mari de nivel (peste. 4000 m), străbătut de obicei în 2-3 zile de drumeție. Iarna, stratul de zăpadă adaugă timpi considerabili, iar sectorul principal de creastă necesită echipament specific.Din gara Pui urmăm marcajul PR până la Hobița străbătând un drum local ce trece prin satul Râu Bărbat (7 km). Din Hobița, urcușul până la fosta cabană Baleia se face pe șoseaua forestieră veche (drum practicabil pentru maşini cu garda înaltă). Perpedes, folosim cărările care taie serpentinele șoselei, cu perspective frumoase spre Țara Hațegului și către abruptul nordic al Munților Retezat.După culmea Șerelului, șoseaua continuă în pantă lină și ajunge în Poiana Baleia, unde găsim fosta cabană Baleia și refugiul Salvamont Baleia. De aici poteca străbate un pâlc de pădure, apoi urcă în mici serpentine pe culmea Cozma-Baleia, pe lângă „Fântâna Rece", spre şaua Gorova. La scurt timp, lăsăm varianta TA - spre Stâna de Râu și străbatem vârful Govorei, un vârf plat. Intrăm din nou între jnepeni, ocolind vârful Lănciţa (2101 m), pe un sector care poate pune probleme de orientare, datorită marcajului şters. Continuăm apoi de-a lungul piciorului Lăncița, printre pâlcuri de jnepeni și câmpuri cu lespezi, sărind din piatră în piatră. După ce ocolim Vf. Lacului (2319 m), ajungem în şaua Vârful Mare, unde întâlnim marcajul TR - ce coboară în căldarea Lacului Galeș. Putem urca spre Vârful Mare (2463 m) - pentru a ne bucura de orizontul larg. Între Șaua Lacului și vf. Păpușa, avem o porțiune cu pasaje mai dificile, pe o potecă ce se strecoară printre ţancuri, pe creasta îngustă, sector pe cât de dificil pe atât de frumos, cunoscut sub numele de Porţile Închise. Din loc în loc se pot admira împrejurimile din unghiuri inedite, iar Tăul Ţapului (sud) și lacul Galeşul. (nord), ne cuceresc prin frumusețe. După ce lăsăm în urmă acest sector mai puțin prietenos, ocolim pe versantul sudic Capul Văii Rele (2408 m), dincolo de care ne așteaptă un urcuş susţinut pe Vf. Păpuşa (2508m), al doilea ca înălţime din masiv. Sub el întâlnim marcajul CG - ce urcă de la Uricani spre lacul Bucura. Continuăm coborârea pe versantul prăvălit al Păpușii, până în șaua Pelegii (2274 m) de unde urcăm din nou pieptiș spre Vf. Peleaga (2509 m), cel mai înalt din masiv., cu belvederi superbe spre Lacul Ghimpele (Peleaga) și căldarea Bucurei.Poteca lasă în dreapta cele 5 tăuri ale zănoage Valea Rea, apoi trece de Colţii Pelegii, pe un traseu tăiat în culme, urcând în vârful Custura Bucurei (2370 m), pentru ca apoi să coboare în Curmătura (Secera) Bucurei, unde întâlnește traseul principal BA, care traversează masivul N-S dinspre Pietrele. Urmează un sector râpos către Șaua Retezatului, cu o vastă zonă de grohotișuri, ale căror lespezi colțuroase (unele imense) pot pune probleme. Urcuşul susţinut atinge unul din giganţii Retezatului, vf. Bucura I (2433 m), minunat punct de belvedere spre frumusețile Munților Retezat. Spre V avem vederi spre Slăveiu, Judele, văile şi lacurile din rezervaţia Gemenele, care de aici se văd în toată splendoarea lor. Coborând cu atenție, întâlnim marcajul BG și împreună cu acesta, ținem o potecă destul de solicitantă, în urcuș de-a coasta, urmând linia crestei. Depășim câteva vârfuleţe şi şei pentru a coborî în cel mai jos punct al Custurii Retezatului şi anume şaua Retezatului (2251 m). Aici întâlnim varianta TA - ce urcă de la Cabana Pietrele pe Valea Stânișoarei. Alături de acesta, urcăm susţinut pe lespezi de piatră pătați de licheni până pe vârful Retezat cca. 30-40 min.De pe vârful Retezat putem avea o perspectivă de-a dreptul copleșitoare în toate direcțiile, cu vederi asupra uriașilor Bucura I și Bucura II, dar cel care ne va captiva atenția prin frumusețea oglindirii de smarald, este Lacul Ștevia (2070 m). Cuibărit într-o căldare mică, cu pereți abrupți, Lacul Ștevia este unul dintre cele mai frumoase lacuri din Retezat, având o acustică incredibilă. Iarna zăpada se topește greu de pe malurile lui, iar vara apa devine verzuie. Lacul are în jur de 10 m adâncime.
Descriere
Traseul TA face legătura între localitatea Suseni și ieşirea din Nucşoara spre Cârnic, vizitând Cetatea Colţ, punct de belvedere spre împrejurimi. Un traseu relativ ușor, accesibil tot timpul anului, cu aprox. 500 mi diferențe de nivel, în cca. 2 - 2.5 h de drumețieDacă pornim din Nucșoara, în locul numit La Viaduct, trecem peste un pod aflat la înălţime față de Valea Nucşorii și găsim indicatorul cu traseul spre Cetatea Colţ. Mergem inițial pe un drumeag paralel cu valea, apoi cotim la stânga 90° (lângă un izvor), urcăm în culme printr-o zonă cu copaci pitici, apoi ieșim într-o poiană. Păstratăm direcția înainte, se reintră în pădure, trecem pe lângă mai multe pârâiaşe (izvoare) şi panouri explicative, apoi ajungem la un indicator de lemn, loc în care ne întâlnim cu poteca ce vine din dreapta, dinspre Suseni, marcată tot cu TA, dar foarte rar. Până la cetate se mai fac aprox. 350 m.Cetatea Colț, ctitorie a familiei cneziale Cândea din Râu de Mori, ulterior devenită Kendefi, datează de la începutul sec. al XIV-lea, ridicată pe un colț de stâncă la intrarea în defileul Râușorului, însă nu a îndeplinit niciodată rolul de apărare, cele trei fortificații fiind prea mici pentru a face față unor armate de mari dimensiuni. Cel mai probabil, cetatea servea ca loc de refugiu în cazul unor conflicte între cnezi. Prin poziţia ei, cetatea Colț oferă o frumoasă privelişte atât spre Valea Râuşor, Retezat, cât şi spre satele din vale.De la cetate ne întoarcem la indicatorul de lemn și coborâm înspre Suseni pe o potecă deseori noroioasă, apoi pe un drum de tractor, paralel cu un pârâu, până ce ajungem la asfalt, la doar 200 m mai jos de Mănăstirea Colț, una dintre primele mănăstiri atestate pe teritoriul României, din piatră, fără temelie, locuită de călugări în prezent.
Descriere
Traseul TA face legătura între Depresiunea Petroșani și Cabana Şureanu, pe V. Aușelu și prin pădure. Un traseu lung (21 km) cu peste 1500 m diferență de nivel, în cca. 7 - 9 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.Pornim de la Petrila pe drumul auto ce însoțește Valea Taia și ajungem la Cheile Tăii, scurte dar pitorești, cu pereți prăpăstioși, sculptați în piatra calcaroasă - cu posibilități de practicare a alpinismului (trasee amenajate). Drumul forestier trece apoi de cabana Lunca Florii (8 km de la start) și ajunge la Gura Popii, de unde urmăm drumul principal pe V. Aușelu, în timp ce drumul forestier Popa urcă la poalele munţilor Ştevia şi Dobraia.După 14,5 km de la debut, trecem de Cabana de vânătoare Aușel și găsim un indicator care ne scoate din vale la stânga, pe o potecă abruptă, în serpentine, care urcă în coasta muntelui Brateș, apoi pe la izvoarele pârâului Aușelu. De-aici ținem un drum ușor de urmat până în culme la Après-Ski-ul domeniului schiabil Șureanu. Aici primim din dreapta BA și păstrăm direcția N. După 30 - 40 min ajungem la Cabana Şureanu, aflată în administrarea MApN (nu oferă cazare decât în circuit restrâns). Prin curtea unității putem ajunge la căldarea unde se află lacul Iezerul Șureanu. (vezi descriere traseu CR)
Descriere
Traseul TR face legătura între fosta Cabană Voievodul și Cabana Obârşia Lotrului, peste Muntele Sterminosu. Un traseu destul de dificil (14 km), cu peste 1000 m diferențe de nivel, în aprox. 5 - 7 h de drumeție, ce poate fi parcurs pe anumite segmente și cu MTB. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.Pentru accesul la fosta Cabană Voievodul folosim drumul auto forestier Jiul de Est dinspre Petrila. Acest tronson era odinioară de asemenea marcat TR. De la cabană coborâm la intersecția cu drumul forestier Sterminos, apoi urcăm o potecă destul de abruptă prin pădurea frumoasă de fag. Câștigăm rapid 240 m D+ până pe culmea Sterminos, pe care o urmăm prin pădure, în urcare (tot 240 m D+) până pe platoul muntelui. Aici găsim o fostă stână abandonată și ne bucurăm de priveliști spre Culmea Smida - Sălanele (NV) și vârfurile Capra și Buha (la S) -, peste care (pe vreme bună), distingem Parângul. Prindem un drum de culme care ne coboară într-o șa și trecem printr-o zonă de defrișări, cu drumuri de exploatare. Ținem apoi un drum care ne conduce în Poiana Muierii, unde întâlnim traseul de creastă BA care străbate culmile secundare dintre Vf. Lui Pătru și Pasul Groapa Seacă. Aici urcă un drum auto dinspre Transalpina și coborâm aproape de traseul de creastă BR care continuă spre Munţii Lotrului. TR mai face cca. 5 km până la Cabana Obârşia Lotrului, pe DN67C Transalpina.
Petroșani - Vârful Parângul Mare - Curmătura Olteţului
Descriere
Traseul BR este traseul impunătoarei creste a Munților Parâng, cu vârfuri semețe, între care și Vf. Parângul Mare, al patrulea ca înălțime din România. Este un traseu solicitant, lung, potrivit pentru 2-3 zile, accesibil iarna în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii. Recomandat drumeților cu o bună pregătire și cu experiență în orientare.În Munții Parâng, natura a desăvârșit unele dintre cele mai sălbatice peisaje din Carpații românești. Creasta principală este de-a dreptul impunătoare, cu piscuri ce depășesc 2300 m, iar traseul BR le încalecă pe multe dintre acestea, cu panorame fermecătoare în toate direcțiile. Fost centru principal al minerilor din Valea Jiului, Depresiunea Petroşani este acum un puternic centru turistic, cu acces pe munţii din vecinătate, atât la E, cât şi la V de axa Jiului Mare. Panorama impunătoare a Parângului invită la drumeţie, cât și la ski.Pornim la picior din partea superioară a campusului universitar din Petroșani (staţia Brădet), urcăm pe Dealul Moșic, apoi urmăm culmea aflată în dreapta șoselei Petroșani - Stațiunea Parâng, cu priveliști spre Cheile Taia (N), Valea Jiului de V și creasta principală (spre Vârful Cârja). De la staţia de îmbarcare a telescaunului Parâng, fie urmăm linia telescaunului la picior, fie urcăm cu mașină 4x4 până în zona staţiei superioare. De aici e bine să alimentăm, deoarece în zona crestei nu există izvoare.În drumul spre Parângul Mic, poteca trece prin apropierea ariei protejate Piatra Crinului, unde se află câteva formațiuni stâncoase pe care vegetează o plantă protejată de stâncărie, cu flori galbene și tulpină zimțată. Este unica zonă din ţară în care apare această specie balcano dacică (iulie-septembrie).Continuăm pe curbă de nivel pe sub Vârful Parângul Mic și ne îndreptăm spre Vârful Cârja, cu orizont spre adânca şi prăpăstioasa vale a Mijei. În Șaua Scurtu se desprinde traseul PG spre Lacul Mija, situat într-o căldare foarte spectaculoasă, apreciată de fotografi mai ales în sezonul bujorului.Creasta este tot mai stâncoasă şi lasă mai ales spre est povârnişuri din ce în ce mai pronunţate. După ce depășim seria celor 3 vârfuri ale muntelui Scurtu, ajungem la Refugiul Cârja, un adăpost de piatră ce poate fi folosit în caz de urgenţă. De aici stă în faţă piscul cu adevărat semeţ al Cârjei, spre care urcăm pieptiș, în serpentine. Pe ultima parte, aproape de vârf, panta se mai domolește şi formează un platou ierbos, neaşteptat după un asemenea urcuş. Din apropierea Vf. Cârja (2405 m), avem o panoramă covârşitoare spre creasta ascuțită Custura Cârjei și spre căldarea Cârjei cu pereți verticali impresionanți.Următorul sector trece de vârfurile Stoieniţa și Gemănarea, lăsând la stânga căldările lacurilor Cârja și L. Înghețat, apoi Căldarea Slivei, cu Lacul Verde, L. MIc și L. Slivei .Ajungem curând pe cel de-al patrulea pisc al României, Parângul Mare (2519 m), marcat de o bornă de beton (4 h din stațiune). Facem un tur de orizont spre împrejurimi și ne bucurăm de perspectiva largă spre culmile Slivei, Gruiu, Ieșu, Vf. Mândra, linia crestei (spre Cârja și spre Setea Mare) căldările Gemănarea, Zănoaga Stânei ș.a.În vârf întâlnim traseele PR - legătura cu Def. Jiului, peste Muntele Recii și CR - dinspre Muntele Molidviș. Coborâm în Șaua Gruiu, la intersecția cu traseul PR, ce vizitează frumoasele lacuri glaciare aflate la N: Mândra, Lacul Lung, L. Roșiile și Zănoaga Stânei.Poteca de creastă continuă pe sub vârfurile Gruiu, Pâcleșa și Ieșu, apoi pe deasupra Lacului Ghereșu, de unde urcă pieptiș în Șaua Piatra Tăiată. Aici întâlnim traseul BA - dinspre Pasul Groapa Seacă și CR - legătura cu Lacul Gâlcescu și Transalpina. Trecem apoi peste vârfurile Setea Mică și Setea Mare, vârfuri aflate deasupra lacurilor Gâlcesu, Pencu, Vidal, Iezer, și alte ochiuri de apă, accesibile prin Hornul Lacurilor - poteca TR.Străbatem un sector de urcușuri și coborâșuri, aproape de Vârful Mohoru și ne îndreptăm spre Saua Urdele, de unde continuăm pe Transalpina, șoseaua alpină aflată la cea mai mare altitudine din țară. Continuăm spre E, prin Pasul Urdele, spre culmea Păpușa. Sub Vârful Degheru șoseaua se desprinde în coborâre spre Rânca și Novaci.Poteca de creastă continuă pe sub Vârful Păpușa, pe versantul nordic, apoi coboară un picior puţin înclinat până în șaua adâncă Tidvele, ocolind Vf. Cioara. Spre S se deschide priveliștea spre cascadele zgomotoase și minunata pajişte a stânei Tidvele, în timp ce la N, admirăm bazinul Latoriţei. Urcăm panta pieptișă a vf. Galbenul (2123 m), apoi coborâm în Șaua Mușetoaia, cu priveliști spre pantele Vf. Mușetoaia și piciorul Stânișoara.Trecem pe la N de Mușetoaia și continuăm pe curba de nivel până în şaua Micaia. De aici urmează un nou urcuș susținut spre masivul vf. Micaia, ultimul vârf mare al Parângului la E de muntele Urdele. Urmăm unduirile crestei până în Curmătura Olteţului, pas ce desparte Munţii Parâng de Munţii Căpăţânii. Segmentul Urdele - Curmătura Olteţului se pretează pentru schi de tură și cicloturism, coborând apoi fie la barajul L. Petrimanu, fie prin Cheile Oltețului, la Polovragi.
Concept turistic oficial VisitRomania.eu. Fotografiile, tarifele, disponibilitatea și facilitățile sunt verificate împreună cu gazdele partenere. Distanțele rutiere sunt calculate prin algoritm geografic de orientare.
-20101111123319.jpg)
