Vilă·Hunedoara, Hunedoara·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
DE LA
388 lei/ noapte
Cameră dublă · 2 persoane
|
Mic dejun opțional
Ciubăr și saună
Curte 3.000 mp
Gazde locale
Tip unitate
Vilă
Capacitate
3 Camere · 9 Oaspeți
Check-in / Check-out
15:00 - 23:00 · până la 11:00
Gazdă
Iancu Rares Marinel
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
Camere, serviciiMagic Residence Hunedoara Hunedoara va asteapta cu 33 camere amenajate cu bun gust si confortabile. Unitatea dispune de camere prevazute cu aer conditionat. Toate camerele dispun de grup sanitar propriu. Mai multe detalii despre facilitatile oferite la vilă (inclusiv cele contra cost), cat si despre dotarile camerelor veti gasi mai jos. Servicii de masăPreturile camerelor nu contin masa. PlatăPuteti efectua plata cazarii cu/prin: transfer bancar. Sosire, programPrimirea camerei se face incepand cu ora 15:00 si eliberarea camerei se face pana la ora 11:00. Limbile vorbite la receptie: engleză, română.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Magic Residence Hunedoara
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE Magic Residence Hunedoara
Confort și relaxare
Șemineu pe lemne în salonul principal
Ciubăr încălzit din lemn de cedru (la cerere)
Saună uscată cu arome de brad
Foișor rustic și terasă panoramică
Camere și baie
Baie proprie în fiecare cameră cu duș walk-in
Lenjerii din bumbac satinat de calitate hotelieră
Uscător de păr, prosoape moi și cosmetice incluse
Saltele ergonomice cu spumă cu memorie
Bucătărie și masă
Gătit și bucătărie
Espressor cafea boabe din partea casei
Zonă acoperită de grătar / barbeque și ceaun
Sală de mese generoasă pentru toți oaspeții
Conectivitate și lucru
Wi-Fi fibră optică de mare viteză (300 Mbps)
Birou / spațiu liniștit pentru lucru de la distanță
Smart TV cu Netflix / canale prin cablu
Semnal mobil excelent pentru toți operatorii
În aer liber
Curte de 3.000 mp înconjurată de brazi
Parcare privată gratuită în incinta proprietății
Șezlonguri și zonă de plajă pe iarbă
Acces direct la potecile de munte din spatele curții
Regulament
Copii bineveniți de orice vârstă
Pătuț și scaun de masă bebeluș (la cerere)
Animale de companie acceptate (la cerere)
Fumatul este permis doar în spațiile exterioare
SPAȚII DE CAZARE
Alege camera potrivită
Camera dubla deluxe
28 mp·1 pat matrimonial (160 cm)·2 persoane
Aer condiționatbalcon/terasăProsoapeTV cu ecran platArticole de toaletăFrigiderWIFIdulap de haineTVPropriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
Camera tripla deluxe
30 mp·1 pat single (90 cm), 1 pat matrimonial (160 cm)·3 persoane
Aer condiționatbalcon/terasăProsoapeUmerașeTV cu ecran platArticole de toaletăWIFITVdulap de hainePropriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
Apartament cu 2 camere pentru 4 pers.
60 mp·Dormitor: 1 pat matrimonial (160 cm), Living: 1 canapea extensibilă (140 cm)·4 persoane
Aer condiționatbalcon/terasăProsoapeTV cu ecran platArticole de toaletăWIFIdulap de haineTVPropriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
INFORMAȚII PRACTICE
Regulile casei și politici
Check-in și Check-out
Sosire între 15:00 - 23:00, plecare până la ora până la 11:00. Gazdele vă întâmpină personal.
Copii
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Animale de companie
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Liniște și petreceri
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
Bine de știut
Întrebări frecvente
CE GĂSEȘTI ÎN JUR
Șase locuri care merită drumul
Ieși din curte și ești pe drum. Iată cele mai importante repere din zonă, cu distanțe calculate și timpi estimați cu mașina.
Poteci marcate care pornesc din apropierea cazării, ideale pentru o drumeție reconfortantă de o jumătate de zi.
Uşor · 0:30h1.1 km
fosta cabana Genţiana - Valea Rea
Descriere
Traseul CR este varianta scurtă (30 min) ce leagă cabana Genţiana de traseul pe Valea Rea. Un traseu lesne de parcurs, fără să pună probleme de orientare, într-o coborâre ușoară spre Valea Rea, în locul unde se află un stâlp indicator cu săgeţi.De la fosta cabana Genţiana coborâm pe poteca BA pentru scurt timp până în dreptul unei momâi mari, apoi cotim dreapta (E), pe o potecă marcată cu plăcuţe albe de plastic prinse în copaci, având pe ele semnul cruce roşie. Traseul trece Culmea Pietrele şi după un parcurs frumos prin pădurea de brad, cu pietre mari acoperite de muşchi, ieșim în valea Rea, unde întâlnim marcajul TG, lângă un stâlp indicator cu săgeţi.Urmând marcajul TG la stânga și apoi TA la dreapta, putem ajunge la frumoasa cascadă Maria Magdalena (Pietrele), care poartă numele celei care a pus bazele turismului în Retezat. Maria Magdalena este o legendă a Retezatului, fiind primul ghid montan care a parcurs acest teritoriu; ea a marcat primele trasee montane cu „momâi”. Revenirea la cabană o facem urmând marcajele TA și BA cca. 30 min.
Lacul Galeş - Tăurile din Valea Rea - Şaua Pelegii
Descriere
Traseul CR face legătura între Lacul Galeș și Șaua Pelegii, pe sub Porțile Închise, vizitând Zănoagele Galeșului și Tăurile din Valea Rea. Un traseu destul de solicitant, într-o ascensiune cu aprox. 400 m diferențe de nivel, pe parcursul a 1 - 2 h de drumeție.Lacul Galeșul se situează pe locul 4 ca mărime între lacurile Retezatului, după Bucura, Zănoaga și Tăul Negru, are o adâncime maximă de 10 m și este întreținut de un torent care coboară de la cele trei lacuri cunoscute sub numele de Zănoagele Galeșului. Acest traseu este unul foarte util drumeţilor, fiind folosit ca deviere de la traseul TR - ce urcă spre creastă sub Vf. Mare, pentru a ocoli Porţile Închise, sector pe cât de frumos pe atât de dificil. Poteca CR urcă de la lacul Galeş, se desprinde din traseul TR, ocolește lacul și continuă printre tufe de jnepeni, stâncării și izvoare bogate, până în şaua Zănoagele Galeşului (2253 m), loc de trecere între valea Galeşului şi Valea Rea. Din șa putem admira atât lacul Galeş cu vf. impunător Vârful Mare (2463 m), Porţile Închise în fundal, cât şi marea de bolovani din Valea Rea, cu cele şapte lacuri ale căldării.După ce lăsăm în dreapta Zănoagele Galeșului, coborâm cca. 100 m în Valea Rea, ce adăpostește 7 tăuri sălbatice, între care Tăul Mare, Tăul Mutătorii și Tăul cu Pietriș - cele mai mari, care apar în nuanțe de roșu, din cauza oxidului de fier conținut de pietrele ce le mărginesc. Sub peretele crestei, întâlnim marcajul TG - dinspre Cabana Pietrele. Continuăm să urcăm către Șaua Pelegii (2285 m), aflată între coloşii Peleaga şi Păpuşa. În șa întâlnim traseul de creastă BR - dinspre Curm. Bucurei și marcajele CG - ce urcă la Peleaga, coborând apoi la baza Salvamonti Bucura. Avem din nou perspectiva frumoasă a tăurilor din Valea Rea, iar la sud, lacul Ghimpele (Peleaga), întregește panorama. Din Șaua Pelegii se poate continua drumeția fie spre Vârful Păpușa și Porțile Închise, fie spre Vârful Peleaga și Bucura, de unde se poate aborda Circuitul Lacurilor - cu marcaj PR.Tot în Șaua Pelegii, ajunge și varianta PA - dinspre Poiana Pelegii, trecând pe la frumosul lac glaciar Ghimpele (Peleaga).
Gura Zlata - La Pir - Lacul Zănoaga - Lacul Bucura
Descriere
Traseul TR face legătura între Cabana Gura Zlata și Lacul Bucura, pe la Refugiul Zănoaga și aproape de Vf. Judele. Un traseu solicitant, cu peste 2000 m diferențe de nivel, în cca. 8 - 10 h de drumeție. Iarna, periculos, accesibil în funcție de cantitatea zăpezii.De la Cabana Gura Zlata, urmăm văile Zlata, apoi pârâul Turcului destul de aproape de firul văii, cu câteva traversări pe podețe. Străbatem un sector frumos de pădure, descrise de un panou informativ ca fiind ultimele păduri primare neafectate din Europa.Continuăm de-a coasta spre Platoul Radeș-Zlatna, printre jnepeni, ienuperi și pini, apoi ajungem la o poiană cu multă ştevie, unde găsim o stână părăsită. De aici poteca urcă uşor pe Culmea Radeş pe partea ei SV, iar în locul La Pir, semnalizat cu stâlp indicator, întâlnim marcajul CA - dinspre Gura Apei. Mai departe, vom parcurge o porţiune pe curba de nivel, întâlnind mai multe izvoare, ajungând într-o mică şa de unde se coboară spre Lacul Zănoaga (loc de campare, Refugiu Salvamont) - cel mai adânc lac glaciar din țară (29 m). Lacul Zănoaga (1997m) are o formă circulară și este amplasat într-o zonă frumoasă cu lespezi și jnepeni, într-o căldare glaciară, pe versantul sudic al muntelui Șesele.De la Lacul Zănoaga lăsăm în stânga stâna din piatră (Stâna Zănoaga) și urcăm moderat pe sub două vârfuri, pe partea sudică a culmii, având mereu o frumoasă privelişte spre Culmea Slăvei şi Vf. Judele. Ajungem în Şaua Judele, ocolind Vârful Bârlea pe la sud și ne bucurăm de priveliştea fermecătoare asupra căldării Bucura cu Vârful Peleaga în fundal. Dacă vremea şi dispoziţia ne permit, putem să ne abatem (fără baga)j până pe Vârful Judele (2398 m), pe un traseu dificil, marcat cu momâi (circa 20-30 min dus-întors), pentru a admira de sus salba de lacuri din aproapierea Bucurei, supranumiți “ochii albaștri” ai Retezatului și lacurile glaciare din rezervația Gemenele.Din Şaua Judele urmează o coborâre accentuată, care necesită atenţie, până la Tăul Agăţat, pe o potecă îngustă în serpentine. Tăul Agățat, o minusculă dar permanentă oglindă de apă, cu zăpadă (pe maluri) până târziu în vară, este alimentat doar din izvoarele subterane, fiind parte din “Circuitul Lacurilor”. De pe pragul de est al lacului ne putem bucura de o nouă perspectivă asupra căldării cu lacurile înșirate Florica, Viorica și Ana.De la Tăul Agățat, poteca TR ocoleşte prin stânga căldările lacurilor Florica, Viorica şi Ana, împreună cu PR - o frumoasă experiență de drumeție, ajungând în final la baza de campare Bucura. Lacul Bucura, cel mai întins ca suprafaţă dintre lacurile glaciare ale Carpaţilor, ne îndeamnă la popas, admirând piscurile Retezatului, între care se remarcă Vârful Judele și Vârfurile Bucura. De partea cealaltă a lacului, Vârful Peleaga (2509m), cel mai înalt vârf din masiv, se ivește tentant. Este probabil cel mai folosit loc de campare din masiv, motiv pentru care aici se află și un Refugiu Salvamont. Bucura este nod de poteci spre vârfurile masivului, între care CG - spre Peleaga, BG - spre Bucura I și Retezat, ori CA (traseul 20) - spre Culmea Slăveiu.
Descriere
Traseul BG face legătura între Bucura și Vf. Retezat, folosit cu preponderență de turiștii care au urcat din Poiana Pelegii la Bucura și vor să parcurgă Custura Retezatului. Un traseu destul de solicitant cu aprox. 700 m diferențe de nivel, în cca. 2 - 2.5 h de drumeție. Iarna, periculos, accesibil în funcție de cantitatea zăpezii.Din zona de camping Refugiul Salvamont Bucura (2040 m), trebuie să ne îndreptăm pentru scurt timp spre nord, urmând marcajul BA până la stâlpul indicator care marchează începutul traseului BG spre șaua Poarta Bucurei (2280 m). Primul segment se suprapune cu PR “Circuitul Lacurilor”, astfel că începem urcușul spre cel mai de sus dintre lacurile înșirate pe traseul tematic. Printre tufe de jnepeni, pajişti cu flori şi stânci, ajungem pe malul lacului Tăul Porţii (2260 m) - lacul glacir din Retezat situat la cea mai mare altitudine.Avem vederi splendide spre colții stâncoși din Poarta Bucurei și stâncile negre ale Vârfului Judele care se oglindesc în luciul apei și creează un frumos contrast de culori. Umbra vârfurilor poate păstra gheață și zăpadă pe malul lacului până spre luna iulie.De la lac urcăm abrupt, cu atenție sporită, ieșind în şaua Poarta Bucurei. Aici cotim dreapta (N) şi urmăm creasta, până în apropierea vârfului Bucura I, unde întâlnim traseul de creastă BR, pe care ne putem abate 5 min, pentru a vizita vârful, unul din giganții Retezatului (2433 m), cu perspectiva fermecătoare spre toate direcţiile.BG continuă pe un sector râpos către Șaua Retezatului, cu o vastă zonă de grohotișuri, ale căror lespezi colțuroase (unele imense) pot pune probleme. Ocolim astfel muntele Bucura de-a coasta, printr-un loc ce necesită atenție, pe o potecă destul de solicitantă, dar cu priveliști care ne răsplătesc efortul. Spre SV putem vedea Judele şi lacurile glaciare din rezervaţia Gemenele, care de aici se văd în toată splendoarea lor.Odată ce am ocolit uriașul Bucura, urmăm linia crestei (Custura Retezatului), depășind mai multe vârfuleţe şi şei pentru a coborî în cel mai jos punct al custurii şi anume şaua Retezatului (2251 m). Aici întâlnim TA - care urcă de la Cabana Pietrele pe Valea Stânișoarei. Alături de acesta, vom urca susţinut, pe lespezi de piatră pătați de licheni până pe vârful Retezat. Ajungem după cca. 30-40 min. de urcuș pieptiș.De pe vârful Retezat avem o largă perspectivă, fermecătoare, în toate direcțiile, cu vederi asupra uriașilor Bucura I și Bucura II, dar cel care ne va captiva atenția prin frumusețea oglindirii de smarald, este Lacul Ștevia (2070 m). Cuibărit într-o căldare mică, cu pereți abrupți, Lacul Ștevia este unul dintre cele mai frumoase lacuri din Retezat, având o acustică incredibilă. Iarna zăpada se topește greu de pe malurile lui, vara apa devine verzuie. Lacul are în jur de 10 m adâncime.
Descriere
Traseul CG este segmentul de legătură între Bucura și Vârful Peleaga, vârful cel mai înalt din Retezat, în urcare pe piciorul Pelegii, Un traseu scurt dar solicitant cu peste 500 m diferență de nivel, în cca. 1 - 2 h. Iarna, periculos, accesibil în funcție de cantitatea zăpezii.CG porneşte de la izvorul refugiului Salvamont Bucura şi pătrunde în căldarea de sub vârful Peleaga (căldarea Berbecilor), ocolește un mic lac, apoi face dreapta și urcă pieptiș, în serpentine, până pe piciorul Pelegii. Ascensiunea în această zonă de grohotișuri este periculoasă iarna (risc de avalanșă). Ținem creasta cu lespezi pictați de licheni până la vârf.Izolat de celelalte vârfuri ale masivului, Vf. Peleaga, cel mai înalt din Retezat (2509m), ne oferă prilejul de a avea o vedere panoramică a cărei frumusețe este greu de egalat. Înspre N putem observa căldarea glaciară V. Rea, vastă zănoagă pe fundul căreia se află tăurile Văii Rele. De partea stângă a văii, stă de strajă Culmea Pietrele, cu Vârful Pietrele și dincolo de aceasta culmea Stânișoara, acoperind poalele Vf. Retezat. De aici Vârful Retezat (2484 m) ne apare ascuțit. Vârful Bucura I (2433 m) se vede teșit, iar vis-a-vis, Vârful Judele (2398 m), completează orizontul. La SV, culmea Slăveiului străjuiește semeț valea Lăpușnicului Mare alături de culmea Drăgșanului (din Retezatul Mic), iar spre SE, Vârful Custura (2457 m), completează lanțul vârfurilor ce se înșiruie înspre este până la Munții Tulișa. Din Vf. Păpușa (2508 m), răsfirate ca degetele de la mână, se lasă în vale culmile Valea Rea, Galeșu, Vf. Mare și Lăncița. La 500 m alt sub noi, uriașa căldare glaciară a Bucurei se înfățișează.cu întreaga salbă de lacuri glaciare, 16 la număr, o parte vizitate de poteca “Circuitul Lacurilor”.Magistrala CG continuă spre E peste Vf. Păpușa, Culmea Custura - Păpușa și Custura - Gruniu, tocmai până la Munții Tulișa (grupa Retezat -Godeanu) însoțită de traseul de creastă BR. La Monumentul Eroilor, CG coboară spre Uricani.
Descriere
Traseul PR vizitează cele mai însemnate dintre lacurile aflate în zănoaga Bucurei, la peste 2000 m alt. Un traseu relativ ușor, cu aprox. 500 m diferențe de nivel, în cca. 2.5 h, Iarna, accesibil în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii.Circuitul Lacurilor necesită atenție deoarece pe majoritatea segmentelor, circuitul poartă marcaje duble / triple, fiind comun cu alte trasee ce străbat căldarea. Se poate aborda, fie de la Bucura, dinspre Poiana Pelegii - Lia, Ana, Viorica și Florica (lacurile înșirate) până la Tăul Agățat, fie coborând din Curmătura Bucurei spre Tăul Porții și de aici în circuit. Dacă pornim în traseu în sensul acelor de ceasornic, de la baza Salvamont Bucura coborâm spre Poiana Pelegii în locul unde se află o stâncă mare pe care e scris un mesaj către divinitate. De-aici urmăm poteca la dreapta și ajungem la lacul Lia, cel mai jos lac din traseul lacurilor înșirate (1910m). Lacul Lia are o formă triunghiulară şi este alimentat dintr-un izvor care se revarsă din Lacul Ana. Este cel mai bogat lac în păstrăvi din căldare. De la Lia se urcă printr-o zonă foarte frumoasă, atât de specifică Retezatului, cu izvoare, jnepeni, poieni, flori și lespezi pătați de licheni, până la stânga Lacului Ana, al doilea din circuit. Lacul Ana este cel mai mare din șirul lacurilor, cu o adâncime medie de 11,5 m. Alimentarea lacului se realizează din pârâul cu cascade, ce se scurge din Lacul Viorica. De pe malurile lui putem admira culmile ce înconjoară Căldarea Bucurei. După ce trecem de lac, ne vom însoți de marcajele TR - ce urcă spre Judele. Parcurgem poteca tăiată în pantă, pe partea estică a căldării, cu o frumoasă priveliște spre lacurile Ana, Viorica și Florica. De forma unui corn ușor curbat, Lacul Viorica (2070 m) este populat cu păstrăvi, iar surplusul de apă generat de ploi formează o cascadă pe pragul din capătul lacului și mai multe cascade mici, care se scurg în Lacul Ana. Aproape de lacul Viorica, spre vest, se găsește un ochi de apă, pe trei sferturi umplut cu turbă și alte două lacuri mai mici. De la Viorica se ajunge în câteva minute lângă Lacul Florica (2090 m), al treilea lac în traseul lacurilor înșirate. Dimensiunile lacului variază, fiind alimentat de două izvoare care se află în partea vestică a lacului, iar pragul care desparte Florica de Viorica formează la debite mari, o frumoasă cascadă de 20 m înălțime.MAi departe, un urcuș pieptiș pe o mare de lespezi, ne „săltă” până în proximitatea Lacului Agăţat, unde TR se desprinde spre Șaua Judele. PR schimbă direcţia de mers către dreapta. Tăul Agățat (2208 m) este ascuns privirilor, fiind înconjurat de lespezi. Defapt o minusculă oglindă de apă, cu zăpadă pe malurile lui până târziu în vară, lacul este alimentat doar din izvoarele subterane. De pe pragul de est al lacului se deschide o priveliște frumoasă asupra căldării Bucura cu lacurile înșirate și a masivului Retezat.Un mic urcuș ne scoate la intersecția cu BG, alături de care ajungem la Tăul Porții (2260m), situat la cea mai mare înălțime dintre lacurile glaciare din Retezat. Tăul Porții este umbrit de vârfurile înconjurătoare, motiv pentru care zăpezile dimprejur rămân în cea mai mare perioadă a anului. De pe malul lacului avem o priveliște splendidă în oglinda apei. Colții stâncoși din Poarta Bucurei și stâncile negre ale Vf. Judele creează un contrast frumos pe luciul apei - apreciat de fotografii de peisaj.De la Tăul Porții coborâm însoțiți de marcajul BG până la Bucura, nu înainte de a trece şi pe lângă micul lac Bucurel. Bucura - Perla Retezatului, cum mai este numit cel mai mare lac glaciar din România, ne răsfață cu oglindirea crestelor din jur. De partea cealaltă a lacului, Peleaga (2509 m), cel mai înalt vârf din masiv, ne ispitește să-l explorăm.
Descriere
Traseul BG traversează culmea Piule-Pleşa, cu vârfurile Piule, Piatra Albă și Pleșa, pornind de la Cabana Buta sau dinspre Cheile Buții. Un traseu solicitant, cu peste 1000 m D+, în cca. 5 - 6 h. Iarna, accesibil în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii.De la Cabana Buta, pornim împreună cu marcajele PG, trecem pârâul, depășim stâna Buta prin dreapta și urcăm pe un picior înierbat în pădure. Un parcurs uşor pe curba de nivel ne scoate într-o poiană mare, cu un stâlp de marcaj în mijloc. La marginea poienii, traversăm pârâul Buta Mică şi continuăm până la baza abruptului Gurganul, cu pereți de 80-120 m înălțime, unde pădurea lasă loc tufelor de jnepeni, arini şi alte tufărişuri. Un stâlp indicator vechi ne prezintă cele două variante ale traseului. Pentru prima, poteca continuă alături de PG spre Șaua Scorota, printr-o zonă de grohotiș și jnepeni. Din Şaua Scorota (Şaua Iepei) navem privelisti ce se deschid spre toate zările. Dincolo de Muchia Drăgşanului şi Şaua Plaiului Mic se ridică semeţe piramidele Pelegii şi Păpuşii. A doua variantă BG urcă direct spre Vârful Piule, printr-un vâlcel abrupt - potecă nerecomandată iarna sau la coborâre. De pe Vârful Piule avem priveliști frumoase spre Piatra Iorgovanului, Retezatul Mare, creasta Oslea - Oslița și văile înconjurătoare.De la vârf vom urma Creasta Piule-Pleşa spre SE, coborând pe la baza unui abrupt mare de calcar (Piatra Albă), pe care îl ocolim spre stânga. Mai departe, parcurgem o custură îngustă, cu tufe de jnepeni, până într-un vârf cu o spinare lungă. De aici se coboară abrupt, la o nouă custură acoperită de vegetaţie luxuriantă. O vom traversa, apoi ocoli, pe câteva brâne înierbate, până când creasta devine mai blândă, cu pajişti largi pe care le traversăm cu uşurinţă, chiar dacă marcajul este mai rar. Ultimul vârf al crestei este Vârful Pleşa, marcat cu o momâie mare şi de pe care avem o largă panoramă asupra Văii Jiului de Vest, asupra Munților Oslea și Munților Vulcan. De la vârf creasta „cade” brusc și ajungem la o stână părăsită, prin pajişti frumoase în care molizi rari iau treptat locul tufelor de jnepeni. Cotim la dreapta în coborârea finală prin pădure, întâlnim un izvor într-o poiană și continuăm până la etajul foioaselor. Într-o altă poiană se află schitul Dâlma Mare, iar de aici urmăm un drum forestier, cu 5 troiţe. Ultima troiță se află pe DN66A, lângă un pod, loc unde se termină traseul. Această troiță poate fi folosită ca reper pentru cei care parcurg traseul în sens invers.
Descriere
Traseul CR face legătura între Gura Apei și Vf. Gugu, pe conturul lacului Gura Apei și pe Piciorul Branu. Un traseu solicitant cu peste 2000 m diferențe de nivel, în cca. 8 - 10 h de drumeție, recomandat turiștilor bine pregătiți..Iarna, pe zăpezi mari, este greu de parcurs fără echipament adecvat - necesită bune cunoștințe de orientare.La gura de vărsare V. Lăpușnicul Mic în Lacul de Acumulare Gura Apelor, pe un zid de sprijin al malului se găsesc indicațiile de intrare în traseu. Accesul până aici se face dinspre Barajul Gura Apei, în primă fază, comun cu marcajele PA - drumul spre Poiana Pelegii și varianta CA - spre Lacul Bucura, peste Culmea Slăveiu. Versanții dinspre văile Lăpușnicul Mare și Râul Șes sunt abrupți și stâncoși, dificil de urcat. Din această cauză majoritatea traseelor spre creasta Godeanu se desfășoară dinspre V. Cernei.După ce trecem podul peste V. Lăpuşnicului Mare, ținem drumul de contur al lacului la dreapta (spre V) spre V. Lăpuşnicului Mic și ajungem la podul peste vale. Varianta oficială, CR, face dreapta iar apoi urcă pe culmea Branu, iar cea neoficială, cu marcaj neomologat, punct roz, face stânga, direct spre refugiul Gugu (Branu). Poteca mai mult sau mai puțin evidentă.merge paralel cu Lăpușnicul Mic, trecând uneori de pe un mal pe celălalt, cale de peste 1 km, apoi intră la dreapta în pădure, unde este destul de bine conturată.CR urcă pe Piciorul Branu prin pădurea de amestec la cota 1700 m, apoi continuă pe curbă de nivel. După un popas și o gustare la refugiu avem de urcat 300 m D+ în Șaua Branu, situată deasupra unui tău. De-aici poteca se orientează spre S și urcă pieptiș, pe un jgheab pietros, pe sub vârful Merila Mică, ieșind pe versantul vestic al muchiei, cu frumoase perspective asupra Munților Țarcu cu vârfurile Țarcu, Căleanu, Nedeia, Baicu, Bloju și Valea Râului Șes, care îi separă de Masivul Godeanu.După ce trecem de Vârful Merila Mare, urcăm pe Vf. Gugu (2291 m), cel mai înalt vârf din Masivul Godeanu, de unde putem admira Lacul Gugu și circurile dinspre Șaua Mâțului. Spre E se disting vârfurile: Borăscu, Galbena, Munții Retezat, iar pe măsură ce ne apropiem de Muntele Moraru, descoperim căldarea Lacului Moraru, iar în depărtări, putem vedea până spre Piatra Iorgovanului și Oslea. Ieșim pe drumul de creastă BR.
Concept turistic oficial VisitRomania.eu. Fotografiile, tarifele, disponibilitatea și facilitățile sunt verificate împreună cu gazdele partenere. Distanțele rutiere sunt calculate prin algoritm geografic de orientare.
