Pensiune turistică·Rânca·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
DE LA
388 lei/ noapte
Cameră dublă · 2 persoane
|
Mic dejun opțional
Ciubăr și saună
Curte 3.000 mp
Gazde locale
Tip unitate
Pensiune turistică
Capacitate
2 Camere · 6 Oaspeți
Check-in / Check-out
15:00 - 22:00 · până la 11:00
Gazdă
VEVESTAR TOUR SRL
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
Camere, serviciiPensiunea Alpin SPA Rânca Rânca ofera cazare in 10 camere frumos amenajate. Mai multe detalii despre facilitatile oferite de Pensiunea Alpin SPA Rânca (inclusiv cele contra cost), cat si despre dotarile camerelor veti gasi mai jos. Servicii de masăTarifele afisate se refera numai la cazare. PlatăPlata se face prin urmatoarele metode: transfer bancar, card de vacanță, avans travelminit, voucher travelminit. Pentru garantarea ferma a rezervarii se solicita un avans de 100%. Sosire, programCamera poate fi ocupata de la ora 15:00 iar predarea ei se face pana la ora 11:00. Personalul de la pensiune vorbeste limba română.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Pensiunea Alpin SPA Rânca
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE Pensiunea Alpin SPA Rânca
Confort și relaxare
Șemineu pe lemne în salonul principal
Ciubăr încălzit din lemn de cedru (la cerere)
Saună uscată cu arome de brad
Foișor rustic și terasă panoramică
Camere și baie
Baie proprie în fiecare cameră cu duș walk-in
Lenjerii din bumbac satinat de calitate hotelieră
Uscător de păr, prosoape moi și cosmetice incluse
Saltele ergonomice cu spumă cu memorie
Bucătărie și masă
Gătit și bucătărie
Espressor cafea boabe din partea casei
Zonă acoperită de grătar / barbeque și ceaun
Sală de mese generoasă pentru toți oaspeții
Conectivitate și lucru
Wi-Fi fibră optică de mare viteză (300 Mbps)
Birou / spațiu liniștit pentru lucru de la distanță
Smart TV cu Netflix / canale prin cablu
Semnal mobil excelent pentru toți operatorii
În aer liber
Curte de 3.000 mp înconjurată de brazi
Parcare privată gratuită în incinta proprietății
Șezlonguri și zonă de plajă pe iarbă
Acces direct la potecile de munte din spatele curții
Regulament
Copii bineveniți de orice vârstă
Pătuț și scaun de masă bebeluș (la cerere)
Animale de companie acceptate (la cerere)
Fumatul este permis doar în spațiile exterioare
SPAȚII DE CAZARE
Alege camera potrivită
Camera dubla
14 mp·1 pat matrimonial (160 cm)·2 persoane
Propriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
Camera cvadrupla family
18 mp·2 paturi single (90 cm), 1 pat matrimonial (160 cm)·4 persoane
Propriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
INFORMAȚII PRACTICE
Regulile casei și politici
Check-in și Check-out
Sosire între 15:00 - 22:00, plecare până la ora până la 11:00. Gazdele vă întâmpină personal.
Copii
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Animale de companie
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Liniște și petreceri
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
Bine de știut
Întrebări frecvente
CE GĂSEȘTI ÎN JUR
Șase locuri care merită drumul
Ieși din curte și ești pe drum. Iată cele mai importante repere din zonă, cu distanțe calculate și timpi estimați cu mașina.
Descriere
Traseul TA face legătura între zona Peștera Muierii și Staţiunea Rânca, pe o culme secundară a Parângului. Este un traseu solicitant, cu peste 1000 de m diferențe de nivel, în cca. 5-6 h de drumeție. Potrivit drumeților cu experiență montană și cu și abilităţi de orientare (zone cu marcaj deficitar).De la ultimele case din Baia de Fier, trecem pârâul Galbenul în direcția N, cca. 1 km până în cheile Galbenului, structuri geologice formate îndeosebi pe versantul vestic, unde se afșă și Peștera Muierilor, vestită în toată ţara. Aici există o numeroasă colonie de lilieci și dovezi incontestabile privind traiul leului de peșteră și al ursului de cavernă. Peștera Muierii este faimoasă și datorită descoperirii de resturi fosile ale omului modern timpuriu.TA debutează încă de la start cu un urcuș susţinut, printr-o poiană de foioase, până în culme, apoi continuă pe versantul estic al culmii Pleșa. Poteca prezită urcușuri și coborâșuri prin pădure, trece prin câteva poieni cu belvedere spre Valea Galbenul și ajunge la golul alpin.Pe măsură ce urcăm, orizontul devine mai larg, observând masivul Buila-Vânturariţa din Munţii Căpăţânii, dar și creasta principală, înspre Vârful Parângul Mare. Următorul sector urcă pantele prelungi ale Vârfului Cerbu (1586 m), ușor de identificat datorită releelor.Ieșim pe Transalpina (sectorul Novaci - Rânca), la 4 - 4.5 h de la start. Ceva mai departe, întâlnim Casele Florile Albe. De-aici înainte şoseaua este dublată de o potecă ce ocolește vf. Plopul (1596 m) și urcă ușor în diagonală pe creasta dintre bazinul văii Galbenul și bazinul mare al Gilortului la stânga. Transalpina continuă pe piciorul Corneşu Mare, de unde se zăreşte vf. Păpuşa, primul vârf înalt de pe creasta principală BR.
Descriere
Traseul TA face legătura între satul Cărpiniș și Vârful Parângul Mare (2519 m), cu o panorama deosebită către zona alpină și subalpină. La picior, este un traseu dificil, potrivit drumeților cu experiență montană și cu o condiție fizică bună, cu peste 2000 m diferențe de nivel, în cca. 11 -12 h de drumeție. Se recomandă înnoptarea la una din stânele întâlnite în cale (La Mocirle, Voișanu, Tărtărău etc). Din satul Cărpiniș avem de urcat 5 h până pe Vf. Moldiviș și peste 11 h până pe Parângul Mare. Începem lin printre case apoi susținut înspre Plaiul Cărpinișului, cu direcţia generală N. Folosim unul din drumurile de căruță care urcă în culme și lăsăm în urmă imaginea satelor care se află la capătul lungilor picioare sudice ale Parângului.Un drum de pământ ne conduce cale de 5 km, prin pădurea de foioase, cu câteva urcușuri abrupte, dar și unele porţiuni mai line în care ne putem trage sufletul. Odată ce ieșim la golul alpin, tot mai multe vârfuri din creasta principală își fac apariţia. Străbatem întinsa și înierbata Șa La Mocirle, de unde putem observa vârfurile răzlețe ale culmilor sudice care completează peisajul etajului alpin și subalpin. O urcare abruptă ne pune la încercare, apoi continuăm mai domol până spre Șaua Izvorului Cald, localizată puţin sub cei 1.757 m ai Vârfului Moldivișu. Avem în faţă întreaga creastă principală a Munţilor Parâng și drumul de culme. Ne refacem proviziile de apă și coborâm într-o șa adâncă (Șaua Groapa), de unde avem aproape 1.000 m diferenţă de nivel până pe Parângul Mare. Trebuie reamintit că parcurgerea acestui traseu necesită o condiţie fizică foarte bună și abilităţi de orientare deoarece în cea mai mare parte traseul e nemarcat. Pe urcările Dl.Mocirlelor - Șaua Izvorul Cald. și Șaua Groapa - Vf. Parângul Mare, sector periculos iarna.
Descriere
Traseul CR face legătura între localitatea Crasna și Vârful Parângul Mare (2519 m), cu o panorama deosebită către zona alpină și subalpină. La picior, este un traseu dificil, potrivit drumeților cu experiență montană și cu o condiție fizică bună, cu peste 2000 m diferențe de nivel, în cca. 11 -12 h de drumeție. Se recomandă înnoptarea la una din stânele întâlnite în cale (Brusturel, Voișanu, Tărtărău etc).Din satul Crasna se urmează drumul spre schitul Crasna, unul dintre cele mai frumoase din țară, cu o catapeteasmă sculptată în lemn și îmbrăcată în foiță de aur. Schitul Crasna este considerat de vizitatori o oază de liniște și rugăciune, la marginea pădurii, cu un nume predestinat, „crasna“ însemnând „frumos“.Următori 11 km se desfășoară de-a lungul drumului ce iniţial însoţește V. Sunătoarea apoi urcă în serpetine pe Dealul Drăgoieștilor și se îndreaptă spre culme. Până aici se poate ajunge cu autoturisme cu gardă mică, drumul e plăci de beton. Următorul sector de drum spre Muntele Molidvișu, urcă pe un drum accesibil numai cu mașini de teren.Odată ce ajungem în gol alpin, ținem un drum de culme, ocolind Vârful Molidvișu, până în Șaua Izvorul Cald (izv.), de unde avem în faţă întreaga creastă principală. Aici ajunge și varianta TA - dinspre Cărpiniș. Coborâm într-o șa adâncă (Șaua Groapa), de unde avem aproape 1.000 m diferenţă de nivel până pe Parângul Mare. Drumul de culme continuă cca. 1 km până la o stână (stâna Tărtărău), de unde urcăm pieptiș pe o potecă firavă, marcată din loc în loc cu momâi, aprox. 5 km, trecând peste vârfurile Tărtărău și Mândra (2309 m). Din vf. Mândra ni se deschide o minunată privelişte spre creastă principală, cu vf. Gruiul în prim plan și spre creasta Buila-Vânturariţa, care după-amiaza străluceşte asemeni Pietrii Craiului. Pe vreme bună se poate dibui la E și Transalpina care urcă de la Rânca pe pantele Păpuşii.După încă 200 m diferenţă de nivel ajungem pe cel de-al patrulea pisc al României, Parângul Mare (2519 m), pe traseul de creastă BR, la mai mult de 11 h de la plecare. Facem un tur de orizont spre împrejurimi și ne bucurăm de perspectiva largă spre culmile Slivei, Gruiu, Ieșu, Vf. Mândra, linia crestei (spre Cârja și spre Setea Mare) căldările Gemănarea, Zănoaga Stânei ș.a. În vale vedem drumul de coborâre spre Cab. Groapa Seacă, prin Căldarea Roșiile, împodobită cu o salbă de lacuri fermecătoare.Trebuie reamintit că parcurgerea acestui traseu necesită o condiţie fizică foarte bună și abilităţi de orientare deoarece în cea mai mare parte traseul e nemarcat. Câteva marcaje foarte vechi putem distinge în zona Șaua Groapa - Vf. Parângul Mare, sector periculos iarna. În caz de vreme rea, reprezenta o alternativă de retragere din creasta principală.
Descriere
Traseul TR este traseul de acces spre Lacul Gâlcescu, coborând Hornul Lacurilor dinspre Șaua Pleșcoaia (creasta principală). Este un traseu dificil cu o înclinaţie considerabilă pe porțiunea de horn cu grohotiș. Nerecomandat iarna sau pe vreme rea. Efortul depus compensează cu imaginea de ansamblu a lacului Gâlcescu (cel mai întins lac din masiv) cât și a lacurilor Pencu și Vidal.Munții Parâng sunt asemănători cu Munții Făgăraș și Munții Retezat, având atât creste alpine impresionante cât și numeroase lacuri glaciare, iar cele din Căldarea Gâlcescu și pragurile superioare, invită la o drumeție de explorare a acestor locuri sălbatice unice, declarate monumente ale naturii, cu o biodiversitate ce merită conservată.Din traseul de creastă BR, în direcţia Pasul Urdele - Vf. Setea Mare, trecem de unduirile crestei Mohoru și poposim în Șaua Pleșcoaia, cu stâlp indicator. Ne aflăm sub uriașul Vf. Setea Mare (2366 m) desprins din creasta principală spre SE. Din șaua lată coborâm scurt o porțiune lină, apoi coborâm aprig (cu atenție) în Hornul Lacurilor. Este un horn cu grohotiș, ce are o înclinaţie considerabilă, însă efortul ne este răsplătit de perspective unice asupra lacului Gâlcescu (cel mai întins lac din masiv) cât și a lacurilor Pencu și Vidal.Sub vârfurile Setea Mică (2278 m) și Setea Mare (2366 m), acum milioane de ani s-a format circul glaciar Gâlcescu care în timp s-a modelat în mai multe praguri cu căldări glaciare, între care Căldarea Dracului, unică în sălbăticia ei, pe cea mai înaltă treaptă. Căldarea Dracului adăpostește în partea de jos trei ochiuri de apa, între care lacul Păsări (de sub creasta omonimă) este cel mai mare. Ceva mai jos și spre E se află căldarea lui Vidal, în care sclipește oglinda de apă a lacurilor Vidal și Pencu, iar pe ultima treaptă se afla căldarea Gâlcescu, cea care adăpostește lacul cu același nume și care este cea mai întinsă.Lacul Gâlcescu este declarat monument al naturii încă din 1932, iar împrejurimile constituie o rezervație naturală (geologică, floristică și peisagistică). Lacul Gâlcescu (denumit pe hărțile vechi Câlcescu) se află la 1.925 m alt și este mărginit de blocuri mari de grohotiș sau maluri înierbate de toată frumusețea. Se poate campa. Putem coborî la Transalpina pe marcajul CR, pe care în întâlnim în capătul lacului.
Defileul Jiului - Șaua Prisloapelor - Vârful Parângul Mare
Descriere
Traseul PR este traseul de acces spre Vârful Parângul Mare (2519 m), dinspre Defileul Jiului, străbătând o culme secundară (Vf. Recii - Culmea Prisloapelor - Vf. Mândra). Este un traseu dificil, potrivit drumeților cu experiență montană și cu o condiție fizică bună, pe parcursul a 11 -12 h de drumeție. Se recomandă înnoptarea la una dintre stânele întâlnite în cale (Prisloapele, Mormântul Florii etc)Fie că venim dinspre Petroşani, fie din S, de la Tg. Jiu, vom parcurge frumosul defileu al Jiului, peste numeroase viaducte, pe „brâne" artificiale sau printr-o puzderie de tuneluri (trenul). După acest periplu, ajungem în halta Lainici, în apropiere de mănăstirea Lainici, unul dintre cele mai importante obiective religioase și turistice din jud. Gorj. De aici începe acest traseu pitoresc pe latura sudică a Parângului,La cca 300 m de gară, trecem Jiul și cotim dreapta (S) pe drumul ce merge paralel cu râul. Intrăm pe Valea Chițului cale de 6 km, câștigând altitudine.și ajungem la gura V. Strâmbele. Continuăm în lungul muntelui Cheafa până în locul numit "La Văcărie". Merită să facem un popas și să ne bucurăm de priveliștea spre poiana cu stână de sub Piatra Argelelor, fotogenică, adăpostită de pereţii albi care răsar din mijlocul pădurii de fagi mari.Următorul sector străbate un drum care ne conduce pe sub o culme împădurită spre Vârful Recii, cu o privelişte bună asupra muntelui Cheafa. Zona vârfului Recii ne oferă o nouă surpriză: două vârfuri cu mult calcar și lapiezuri, pe care putem să le vizităm, dacă timpul ne permite. (Vf. Pietriceaua și Vf. Sapa). Continuăm spre NE, pe deasupra obârşiei Polatiştei (zonă în care urcă vechiul traseu PG).De pe pantele Reciului putem urmări cu uşurinţă desfăşurarea traseului nostru peste culmile împădurite ale Prisloapelor şi ale Mormântului Florii (ambele cu stâne) până în Ciocârliul Grivelor, care este urmat în spate de un pisc înalt. La prima vedere am putea crede că este vorba de vf. Parângul Mare, dar este vf. Mândra (2360 m), care acoperă tot muntele cu masivitatea sa. La capătul poienii în care se află stâna Mormântul Florii (posibilitate de înnoptare), suntem la cca. 6.5 -7.5 h de la plecare. Până aici am străbătut o zonă cu munţi scunzi, cu cocoașe mai răsărite, acoperiţi cu păduri întrerupte de poieni frumoase, cu perspective largi spre V și N.Avem de urcat alți 500 m diferenţă de nivel pentru a pătrunde în zona alpină a Ciocârliului Grivelor (2032 m), peste care domină panorama Retezatului şi a Vâlcanului, apoi vom urma o potecă ciobănească care ne scoate în şaua Ţapu, de unde ni se dezvăluie pentru prima oară.Parângul Mare. Începe un nou urcuș spre Vârful Ţapul care spre N se uneşte aproape fără şa cu Vârful Mândra (2309 m). Din vf. Mândra ni se deschide o minunată privelişte spre creastă principală, cu vf. Gruiul în prim plan,și spre creasta Buila-Vânturariţa, care după-amiaza străluceşte asemeni Pietrii Craiului. Pe vreme bună se poate dibui la E și Transalpina care urcă de la Rânca pe pantele Păpuşii.După încă 200 m diferenţă de nivel ajungem pe cel de-al patrulea pisc al României, Parângul Mare (2519 m), pe traseul de creastă BR, la mai mult de 10 h de la plecare. Facem un tur de orizont spre împrejurimi și ne bucurăm de perspectiva largă spre culmile Slivei, Gruiu, Ieșu, Vf. Mândra, linia crestei (spre Cârja și spre Setea Mare) căldările Gemănarea, Zănoaga Stânei ș.a. În vale vedem drumul de coborâre spre Cab. Groapa Seacă, prin Căldarea Roșiile, împodobită cu o salbă de lacuri fermecătoare.Trebuie reamintit că parcurgerea acestui traseu necesită o condiţie fizică foarte bună și abilităţi de orientare deoarece în cea mai mare parte traseul e nemarcat. Câteva marcaje foarte vechi, cu punct roșu putem distinge în zona Piatra Argelii - sub Vf. Pietriceaua.
Descriere
Traseul PG este traseul de acces spre Lacul Mija (1975 m), desprins din traseul crestei principale în Șaua Scurtu (între Vf. Parângul Mic și Vf. Scurtu). Este un traseu relativ ușor, cu aprox. 300 m diferențe de nivel, în cca. 1 h de drumeție. Nerecomandat iarna.Munții Parâng sunt asemănători cu Munții Făgăraș și Munții Retezat, având atât creste alpine impresionante cât și numeroase lacuri glaciare, iar cel din căldarea de sub Vârful Mija, merită cu prisosință o drumeție de explorare.Pornim din Complexul Turistic Parâng cu telescaunul, apoi continuăm pe traseul de creastă BR. În drumul spre Parângul Mic, poteca trece prin apropierea ariei protejate Piatra Crinului, unde se află câteva formațiuni stâncoase pe care vegetează o plantă protejată de stâncărie, cu flori galbene și tulpină zimțată. Este unica zonă din ţară în care apare această specie balcano dacică (iulie-septembrie).Continuăm pe curbă de nivel pe sub Vârful Parângul Mic și ne îndreptăm spre Vârful Cârja, cu orizont spre adânca şi prăpăstioasa vale a Mijei. Ajungem în Șaua Scurtu, în cca. 1 - 1.5 h de la debarcare. O parte din coborâre o facem pe panta versantului, cu priveliști spre Lacul Mija. Traversăm apoi peste obârșia pârâului Mija Mare.și ne angajăm într-o scurtă urcare până la pragul Lacului Mija, înconjurat de pereţi stâncoși, grohotișuri și un mal înierbat, unde se poate campa în condiții de bivuac.Lacul Mija este situat la aprox. 1975 m alt., străjuit de Vârful Slivei, are formă aproximativ trapezoidală cu unghiurile rotunjite și are o lungime de 120 m și lățimea maximă de 100 m., într-o căldare spectaculoasă, apreciată de fotografi mai ales în sezonul bujorului.
Descriere
Traseul TR face un circuit scurt deasupra Cabanei Groapa Seacă, într-o plimbare frumoasă prin pădurea tânără din coasta muntelui. Un traseu ușor, în cca. 1 - 1.5 h de drumeție, ce poate fi parcurs tot timpul anului.TR pornește din E cabanei Groapa Seacă pe un drum care ne apropie de Pârâul Fometescu, către N, apoi facem dreapta și urmăm un drumeag în coasta muntelui, printr-o pădure tânără și defrișări. Din loc în loc, poposim să admirăm Munții Parâng (S), apoi intrăm pe un culoar înierbat care ne duce la o culme secundară.De aici coborâm la un pârâu, pe care îl urmăm spre S și ajungem la un drum care însoțește pârâul Groapa Seacă, scurtând serpentinele drumului național 7A - drum marcat cu PG, TA şi PR. Ultimul segment urmează DN 7A până la cabană.
Descriere
Traseul PR face legătura între Cabana Groapa Seacă și Vf. Parângul Mare, vizitând salba de lacuri Zănoaga Stânei, L. Lung și L. Mândra. Este un traseu solicitant, cu peste 1200 m diferențe de nivel, în aprox. 4 h de drumeție. Sectorul de gol alpin Lacul Zănoaga Stânei - Șaua Gruiu poate fi acoperit de zăpadă până târziu în primăvară (avalanșe).Munții Parâng sunt asemănători cu Munții Făgăraș și Munții Retezat, având atât creste alpine impresionante cât și numeroase lacuri glaciare, iar cele din Căldarea Zănoaga Stâneii și Căldarea Mândra, merită o drumeție de explorare a acestor locuri sălbatice unice.Dinspre Petroșani spre Voineasa, se parcurg cca. 20 km până la Cabana Groapa Seacă, important punct de plecare spre traseele turistice din zonă. Cabana Groapa Seacă (1220 m) este una modernă, cu restaurant, saună în aer liber și un ciubăr cu apă caldă, oferind condiții propice de recreere, departe de agitația din oraș.De la cabană coborâm 5 min pe șosea în direcția Petroșani, apoi urmăm drumul forestier care însoțește malul stâng geografic al văii Jieţului, alături de marcajul CG - spre Lacurile Verzi, Tăul Înghețat și Lacul Cârja și CR - spre Vf. Mija. PR continuă pe drum înspre refugiul Agăţat, urmând valea până când pârâul Jieț se bifurcă între pârâul Roșiile și pârâul Ghereș (1 415 m alt).Continuăm de-a lungul pârâului Roșiile, cca 20 de min și ajungem în poieniţa unde se află pitorescul Refugiu Agăţat, cocoțat pe o stâncă ascuțită, la înălțimea de 5,5 m. Refugiul oferă 10 locuri în condiții de bivuac. De la refugiu, poteca se bifurcă (pe firul apei sau la dreapta văii), depășind o zonă cu jnepeni și ajunge la o fostă stână.Poteca necesită atenție, deoarece în această zonă există multe trasee ale oilor care urcă pe munte la pășunat. Până la căldarea inferioară a Lacului Zănoaga Stânei, trecem pe lângă rămășitele unui avion căzut acum câteva decenii. Lacul Zănoaga Stânei face parte din salba de lacuri glaciare Roșiile, Verde, Cârja, Mândra, Tăul Înghețat, etc, formate de ghețari în stânca tare, la obârșia văilor sau chiar pe văi. Aceste nestemate atrag privirile, mai ales datorită contrastului puternic cu roca cenuşie şi cu vegetaţia verde-crud sau gălbuie.De la Lacul Zănoaga Stânei, urcușul devine destul de anevoios, înaintarea se face pe lespezi (marcaj destul de rar, chiar problematic pe vreme rea). Ajungem în căldarea Roșiile cu Lacul Lung (formă alungită), de unde o potecă nemarcată scurtă duce la lacul Roșiile.Din cadrul lacurilor glaciare adăpostite în masivului Parâng, lacul Roșiile sau Tăul fără Fund este considerat lacul glaciar cu cea mai mare adâncime din Munții Parâng, situatla margine imensei căldări a Roșiilor. Lacul Roșiile este înconjurat de grohotișuri desprinse din vârfurile ce străjuiesc căldarea. Aici se poate sta cu cortul în condiții de bivuac.Continuăm ascensiunea spre Lacul Mândra, situat la cea mai mare altitudine din Munţii Parâng. Lacul Mândra, parcă protejat de Șaua Gruiu, foarte abruptă, este poarta de acces spre creasta principală BR și spre Vârful Parângul Mare (2519 m).
Concept turistic oficial VisitRomania.eu. Fotografiile, tarifele, disponibilitatea și facilitățile sunt verificate împreună cu gazdele partenere. Distanțele rutiere sunt calculate prin algoritm geografic de orientare.
