Pensiune turistică·Nemșa·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
DE LA
388 lei/ noapte
Cameră dublă · 2 persoane
|
Mic dejun opțional
Ciubăr și saună
Curte 3.000 mp
Gazde locale
Tip unitate
Pensiune turistică
Capacitate
3 Camere · 7 Oaspeți
Check-in / Check-out
15:00 - 19:00 · până la 12:00
Gazdă
BIANCO PLUS SRL
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
Camere, serviciiPensiunea Liana Nemșa Nemșa ofera cazare in 5 camere placut mobilate si confortabile. Este disponibila o parcare gratuita. Acces la internet wireless este disponibil la pensiune. Mai multe informatii despre serviciile unitatii de cazare (inclusiv cele contra cost) si despre dotarea camerelor gasiti in fisa de mai jos. Servicii de masăTarifele afisate nu contin masa. La efectuarea rezervarii aveti posibilitatea de a cere mic dejun contra cost. PlatăPlata se face prin urmatoarele metode: numerar, card bancar, transfer bancar, card de vacanță, avans travelminit, voucher travelminit. Pentru garantarea rezervarii se percepe un avans de 30%. Sosire, programIntrarea se face incepand cu ora 15:00 si iesirea pana la ora 12:00. Limba vorbita la receptie română.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Pensiunea Liana Nemșa
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE Pensiunea Liana Nemșa
Confort și relaxare
Șemineu pe lemne în salonul principal
Ciubăr încălzit din lemn de cedru (la cerere)
Saună uscată cu arome de brad
Foișor rustic și terasă panoramică
Camere și baie
Baie proprie în fiecare cameră cu duș walk-in
Lenjerii din bumbac satinat de calitate hotelieră
Uscător de păr, prosoape moi și cosmetice incluse
Saltele ergonomice cu spumă cu memorie
Bucătărie și masă
Gătit și bucătărie
Espressor cafea boabe din partea casei
Zonă acoperită de grătar / barbeque și ceaun
Sală de mese generoasă pentru toți oaspeții
Conectivitate și lucru
Wi-Fi fibră optică de mare viteză (300 Mbps)
Birou / spațiu liniștit pentru lucru de la distanță
Smart TV cu Netflix / canale prin cablu
Semnal mobil excelent pentru toți operatorii
În aer liber
Curte de 3.000 mp înconjurată de brazi
Parcare privată gratuită în incinta proprietății
Șezlonguri și zonă de plajă pe iarbă
Acces direct la potecile de munte din spatele curții
Regulament
Copii bineveniți de orice vârstă
Pătuț și scaun de masă bebeluș (la cerere)
Animale de companie acceptate (la cerere)
Fumatul este permis doar în spațiile exterioare
SPAȚII DE CAZARE
Alege camera potrivită
Camera dubla
12 mp·1 pat matrimonial (160 cm)·2 persoane
WIFITVPropriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
Camera twin
18 mp·2 paturi single (90 cm)·2 persoane
WIFITVbalcon/terasăPropriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
Apartament cu 1 camera pentru 3 pers.
20 mp·1 pat single (90 cm), 1 pat matrimonial (160 cm)·3 persoane
WIFITVbalcon/terasăPropriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
INFORMAȚII PRACTICE
Regulile casei și politici
Check-in și Check-out
Sosire între 15:00 - 19:00, plecare până la ora până la 12:00. Gazdele vă întâmpină personal.
Copii
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Animale de companie
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Liniște și petreceri
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
Bine de știut
Întrebări frecvente
CE GĂSEȘTI ÎN JUR
Șase locuri care merită drumul
Ieși din curte și ești pe drum. Iată cele mai importante repere din zonă, cu distanțe calculate și timpi estimați cu mașina.
Descriere
Traseul CR leagă zona Piatra Prânzului de zona Strunga Doamnei, ocolind Creasta Fierăstrăului. Un traseu dificil ce necesită atenție sporită, potrivit celor experimentați, obișnuiți cu treceri expuse și hornuri prevăzute cu cabluri. Câștigăm 400 m diferențe de nivel, în cca 2-2.5 h de drumeție, trecând prin Strunga Ciobanului. Efortul depus ne este răsplătit de perspectiva asupra culmilor înconjurătoare.și a vâlcelelor de pe fundul Căldării Laita.De la Cabana Negoiu urcăm spre Şaua Cleopatra, pe marcaj TA și ajungem la Piatra Prânzului - care marchează intrarea în traseul CR. Continuăm spre E, printre lespezi și după cca. 30 mn găsim un horn care ne conduce la Strunga Ciobanului. Urcarea în strungă e abruptă şi dificilă, amenajată cu lanţuri și se face în aprox. 15 min. De cealaltă parte găsim o zonă înierbată care permite trecerea către căldarea Ciobanului. Depășim un sector de stâncării ce necesită atenție sporită când poteca e udă, în primă fază printr-o zonă amenajată cu lanțuri, apoi pe poteca abruptă ce trece pe sub versantul nordic al Vârfului Negoiu Mic şi Negoiu (2.535 m). Traversăm apoi o zonă de morenă, ocolind pe la nord Creasta Fierăstrăului, într-o zonă unde poteca necesită atenție sporită. Ajungem pe prispa Căldării de la Strunga Dracului, cu o perspectivă largă împrejur. Străbatem un ultim sector cu lespezi prăvăliți de pe Negoiu care pot pune probleme pe timp de ceață, apoi ajungem la poteca crestei principale, ce coboară din Strunga Doamnei la 2261 m. Putem continua spre stânga prin Portița Călțunului către Refugiu Călțun și Lacul Călțun sau putem ataca pantele Negoiului, spre Șaua Cleopatra și apoi pe sub Acul Cleopatrei, pe marcaj TA, încheind astfel un circuit de anduranță.
Descriere
Traversăm versantul nordic abrupt al Vf. Ciortea către Şaua Gârbovei, traseu pe alocuri expus (dificil în condiții meteo nefavorabile), apoi urcăm pe Vârful Scara (2306 m), cu un orizont panoramic cuprinzător. Putem vedea Vf. Negoiu și Cornul Călțunului, chiar și dincolo de Muchia Tunsului (Vânătoarea lui Buteanu), culmea domoală a Scărișoarei cu poteca ce coboară la Bărcaciu și segmentul de creastă dintre Vârtopul Roșu și Ciortea. Din Vf. Scara coborâm pe creastă, care devine mai îngustă, până în Şaua Scării, unde găsim Refugiul Scara și marcajul CA - ce urcă pe V. Topologului. O altă opțiune de campare este Căldarea Vestică a Șerbotei, unde există izvor, accesibilă pe poteca CA - coborând prin Șaua Puha. După ce trecem de vârful vestic al Mâzgavului cu cei doi colți, traversăm o strungă și depășim zona stâncoasă a celui de-al doilea vârf Mâzgavu (Musceaua Scării). De-aici coborâm într-un platou larg, apoi urcăm spre Vf. Șerbota. Puțin înainte de vârf, întâlnim poteca BA) dinspre Cabana Negoiu, ce urcă pe muchia Şerbotei. De pe Vf. Şerbota putem observa la est una din cele mai accidentate şi sălbatice porţiuni de creastă din Făgăraş, Custura Sărăţii şi Vf. Negoiu. Avem varianta de a ocoli sectorul accidentat cu lanțuri - Custura Sărății, pe marcajul BG - prin Căldarea Pietroasă. Pietrele instabile pot produce accidente în cazul în care cineva urcă! Cei experimentați, pot continua pe Custura Sărăţii, o lume sălbatică de piatră, cu prize în general bune, verticale amețitoare, trecând prin câteva hornuri echipate cu lanţuri, pieptiș, tot pe lanțuri, către Şaua Cleopatra, unde se primim marcajele TA - spre Cabana Negoiu și varianta TR spre Cascada Negoiu.Din Șaua Cleopatra urmează ascensiunea pe Vârful Negoiu, al doilea vârf ca înălţime din țară, trecând pe sub Negoiul Mic, apoi printr-o strungă. Din Vf. Negoiu putem vedea Cornul Călțunului, Lacul Călțun, culmea Podeanu și lacul Vidraru spre sud, Custura Sărății și vârfurile Șerbota, Ciortea, Budislavu și Suru la vest, iar sub noi, căldările glaciare ale Lăiței.Următorul sector al traseului de creastă, Negoiu - Lacul Călțun, coboară spre SE, ocolind Vf. Strunga Dracului şi abrupturile lui prin Şaua Doamnei. Atenție! Traseul prin Strunga Dracului este interzis din cauza căderilor de pietre, protecțiile cu care era echipat traseul sunt distruse de căderile masive de pietre din toamna anului 2011! BR coboară abrupt pe o potecă cu aspect de brână și ajunge în Căldarea Berbecilor, unde se desprinde marcajul BA spre șaua Lespezi, cu acces la Vf. Lespezi pe poteca PR. Urcăm înapoi în creastă prin Strunga Doamnei, echipată cu lanţuri pe prima porţiune mai dificilă și coborâm în căldarea nordică de sub Negoiu, loc unde întâlnim traseul CR - către Cabana Negoiu prin Strunga Ciobanului.După ce traversăm o porțiune cu grohotișuri, ajungem la Portița Călțunului, de unde coborâm pe lespezi în căldarea L. Călțun, Lacul Călțun (2135 m) este situat la poalele Vf. Cornul Călțunului, loc de campare în care găsim Refugiu Salvamont. Recent a fost construit un al doilea refugiu. De aici coboară traseelor spre Piscul Negru (TA și PA).Poteca de creastă continuă spre Bâlea Lac, traversând creasta Muntelui Paltinu printr-o zonă dificilă, echipată cu lanţuri şi cabluri, trecând rând pe rând peste vârfurile Lăițel, Laita și Paltinu, cu vederi spre Negoiu, Cornul Călțunului și Muchia Tunsului - cu căldările sale ce converg spre V. Laita. Dincolo de Căldarea Mare a Paltinului și de V. Caprei, la sud, putem admira culmea Buda - Mușețeica și apele Lacului Vidraru. La 1 h de Vf. Lăițel, după ce trecem pe sub coastele Muntelui Pisica, ajungem în Șaua Doamnei, deasupra Căldării Pietroase a V. Doamnei de unde putem admira Piscul Bâlei și Muchia Buteanu cu Vf. Vânătarea lui Buteanu. În Șaua Paltinului, găsim indicator BA spre Cabana Bâlea Lac. Poteca de creastă continuă peste Creasta Bâlei şi Vf. Iezerul Caprei. Din această zonă se poate coborî la nevoie (pe un vâlcel abrupt şi umed) către ieşirea sudică a tunelului Transfăgărăşan, pe marcaj TR. Dacă coborâm la Bâlea Lac pentru un scurt popas, putem urca înapoi către Şaua Capra pe varianta TA, unde întâlnim poteca CA spre Vânătarea lui Buteanu.
Descriere
Traseul TR leagă V. Topologului de Şaua Cleopatra din creasta principală, urmând valea cu cascade Izv. Negoiului și sectorul alpin pietros din E Lacului Negoiu. Un traseu solicitant cu peste 1100 m diferențe de nivel, în aprox. 2.5 - 3 h de drumeție. Marcaj bun (deficitar în partea inferioară), iarna accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii.Coborâm abrupt din creastă însoțiți de marcajul BG - poteca de ocolire Custura Sărății, pătrundem în Câldarea Mioarelor (Căldarea Pietroasă a Negoiului) unde lăsăm la dreapta BG și trecem pe sub nişte praguri stâncoase, la E de Lacul Negoiu.Ajungem apoi la salba de cascade de pe firul văii Negoiu, între care Cascada Negoiu - care iese în evidență. Firul principal al văii se schimbă adesea, astfel că această zonă este una sălbatică, cu vâlcele abrupte, flori, peşteri (în pereții de sub Custură) și bolovani giganți, pe care trebuie să pășim cu atenție pentru a nu-i prăvăli (peste alți drumeți) la vale.La baza cascadelor, trecem apa și traversăm o zonă cu jnepeniş spre o poiană (Poiana Negoiului) de unde se ajunge prin pădure, la firul văii Izv Negoiului, pe care îl urmăm până la confluența cu Izvorul Scării. Până la prima localitate (Sălătrucu), avem de parcurs cca. 33 km urmând V. Topologului pe drumul forestier.
Descriere
Traseul 19 BG este recomandat în caz de condiţii meteo nefavorabile sau celor cu frică de înălțime, pentru a ocoli Custura Sărății - sector aerian accidentat, dificil de parcurs de către cei fără experiență. Un traseu cu aprox 600 m diferențe de nivel, în cca 2 h de drumeție, cu porțiuni expuse la căderi de pietre. Periculos iarna.Dacă pornim de pe Vf. Şerbota, din marcajul BR, coborâm abrupt, imediat după vârf, pe vâlcelul care mărgineşte creasta spre sud. Sectorul prezintă pietre instabile care pot produce accidentări în cazul în care cineva urcă pe traseu. Urmează apoi un sector cu pante mai domoale și ajungem în Căldarea Pietroasă. De aici vom traversa muntele spre est, spre Pârâul Izvorul Negoiului, într-un urcuş uşor, apoi primim marcajul TR dinspre Lacul Vidraru. Ținem direcția dată de firul văii și urcăm din ce în ce mai pieptiş, cu atenție sporită când stânca este udă. După ce depășim un prag, pătrundem în Câldarea Mioarelor, o căldare suspendată înierbată punctată cu bolovani. Urcăm apoi un alt prag înierbat, pentru a ieși în Şaua Cleopatra (2364 m alt). De aici, urmând traseul crestei principale putem ajunge la Vârful Negoiu și mai departe, prin Strunga Ciobanului, către Lacul Călțun. Din Șaua Cleopatra, cei experimentați, pot coborî la Acul Cleopatrei, pe marcaj TA, dar cu mare precauție (interzis iarna!), printr-un circ glaciar care ne conduce la Căldarea de Est a Sărății, apoi la Piatra Prânzului și pe Drumul Zmeilor spre Cabana Negoiu.
Descriere
Traseul CR face legătura între șaua vestică a Gârbovei și Vf. Ciortea Est, zonă preferată de alpiniști. Un traseu cu aprox. 250 m diferență de nivel, în cca 1.5 h. Iarna, travresarea se face doar cu echipament specific, în funcție de cantitatea și calitatea zăpezii. Din Șaua vestică a Gârbovei, aflată la intersecția cu traseul principal de creastă BR, urcăm pantele Vârfului Ciortea Est, la început pe culmea înierbată, iar apoi (înainte de vârf) printr-o zonă stâncoasă scurtă şi înclinată. Vf. Ciortea Est (2419 m) e marcat de o momâie de pietre. Suntem răsplătiți cu perspectiva fermecătoare asupra Lacului Avrig și asupra crestei principale cu vârfurile Scara, Ciortea V și Vârtopu Roșu. Lacul Avrig este situat în căldarea văii Avrigului, sub peretele vârfului Ciortea și este un loc bun de popas pentru cei care doresc să ajungă pe Vârful Negoiu, în încercarea lor de a străbate creasta principală (loc pentru corturi și izvor).
Descriere
Traseul TG leagă Cabana Capra de frumoasa arcadă Fereastra Zmeilor (zona Portița Arpașului). Un traseu destul de solicitant, cu peste 500 m D+, în cca. 1.5 h. Necesită atenție și echipament specific iarna, în funcție de calitatea și cantitatea zăpezii.Dacă pornim de la Cabana Capra, trecem podul peste Capra și urmăm drumul Transfăgărășan spre dreapta cca. 1.5 km, până ce drumul traversează pârâul pe un pod, într-o curbă la stânga. De aici poteca TG urmărește pârâul Fundul Caprei pe un drum pietruit care urcă, în primă fază, în serpentine, apoi pe marginea estică a văii.Urcăm uşor pe firul văi, apoi în serpentine, pe o pantă înierbată, trecem pe lângă un torent sec și pietros, apoi depășim un prag masiv, înierbat. Pătrundem în căldarea superioară a Caprei, sub Vf. Arpaşul Mic (2461 m), unde lângă refugiul vechi a fost construit în 2010 Refugiul Fereastra Zmeilor - adăpost în caz de urgență, cu 20 de locuri, în condiții de bivuac.De-aici traversăm căldarea spre nord și urcăm pe o coamă înierbată până la creasta principală, unde întâlnim traseul de creastă BR. Ajungem la Fereastra Zmeilor, o frumoasă arcadă formată într-un mic filon de calcar, foarte îndrăgită de iubitorii de munte..Fereastra Zmeilor este un punct de belvedere excelent spre V. Arpașului Mare, străjuită de Muchia Albota și Podragu, spre Culmea Buda - Râiosu - Mușețeica - Piscul Negru - ce coboară spre sud tocmai până la Lacul Vidraru. Orizontul este completat de căldărușa Fundul Caprei prin care am urcat, Valea Caprei și serpentinele TransfăgărășanuluiFormațiune calcaroasă situată în șaua Portița Arpașului / Strunga Mică (2175 m), Fereastra Zmeilor este poarta de intrare în sectorul denumit creasta Arpășelului, o zonă deosebit de spectaculoasă. În apropiere se întâlnesc unele din cele mai dificile tronsoane din creasta principală: pasajul “La trei pași de moarte”, creasta Arpășel - Vârtopel și creasta Arpașului, cu numeroase trasee pentru alpiniști.Din Fereastra Zmeilor putem continua spre vest către Lacul Capra și Bâlea Lac sau spre est - către Cabana Podragu, pe poteca CA, prin Strunga Podrăgelului sau prin Șaua Podragului, apoi pe poteca TR.
Valea Oltului - Vârful Şerbota - Saua Podragului - Fereastra Mare a Sâmbetei - Curmătura Lerescului - Vârful Tămaşul Mare
Descriere
Traseul BR este traseul de creastă al Munților Făgăraș, potrivit celor experimentați, obișnuiți cu diferențe mari de nivel, străbătut de obicei în 4-5 zile de drumeție, de la V. Oltului până la Cabana Plaiul Foii. Orizonturi largi spre Țara Făgărașului, Transfăgărășan, Iezer-Păpușa și Piatra Craiului. Poate pune probleme de orientare în condiții de vizibilitate scăzută. Necesită echipament specific iarna, în funcție de cantitatea și calitatea zăpezii. Intrarea dinspre vest în creasta principală se face de obicei pe traseul Turnu Roșu - Şaua Corbului, marcaj CR prin pădure spre culme, pe o potecă puţin vizibilă. Dacă se dorește ascensiunea chiar de pe Valea Oltului, între localitățile Boița și Lazaret, trecem podul peste Olt, un alt pod CFR și intrăm în pădure pe potecă. Urcăm pe culmea dealului Fața Cetății spre un prim vârf, Vf. Bulzului, pe care îl ocolim pe curbă de nivel și observăm în dreapta un perete de calcar, spre Valea Curpenului. Versantul sud este abrupt şi stâncos, iar cel nordic este împădurit şi mai domol. Ajungem la gol alpin, cu o frumoasă perspectivă a Făgăraşului spre est şi a Munţilor Lotrului spre vest.Continuăm până în Șaua Corbului, unde întâlnim marcajul CR - dinspre Turnul Roșu și luăm ca reper Chica Fedeleşului, sub care se desprinde la dreapta poteca pastorală CR - ce coboară la Câinenii Mici, peste Muntele Zănoaga. După ce ocolim prin sud piscurile Lui Fătu, întâlnim varianta TA - ce coboară la Greblești.Trecem peste Vf. Tătaru, coborâm în Şaua Apa Cumpănită (cu izvor) și observăm la sud o mică cabană (refugiu) - la 200 m sud de creastă. Urmează o porțiune cu lespezi mari, lăsăm în stânga izvoarele Moașei și întâlnim traseul de coborâre spre Cabana Suru peste Culmea Moaşei, marcat TA. După ce trecem de Vf. Moașa, ocolim prin nord Vf. Găvanu (2153 m) și ajungem la Curmătura Surului (2113 m) - cu stâlp indicator spre Cabana Suru, prin Căldarea Găvanului - marcaj TR.Segmentul de creastă continuă cu o traversare pe sub Vf. Suru, până în Şaua Budislavu (2153 m). Obs: Din Curmătura Surului se poate aborda poteca spre Suru (2283 m) și Capul Surului (2274 m), vârfuri impozante unite de o coamă de 700 m lungime.Un urcuș susținut ne duce sub Vf. Budislavu, de unde coborâm ușor în Portiţa Avrigului, spre L. Avrig. Lacul Avrig este situat în căldarea văii Avrigului, sub peretele vârfului Ciortea (2419 m), într-un cadru pitoresc și se poate campa - există izvor. De la lac se poate coborî în caz de nevoie la Cabana Bârcaciu pe marcaj PA. Traversăm versantul nordic abrupt al Vf. Ciortea către Şaua Gârbovei, traseu pe alocuri expus (dificil în condiții meteo nefavorabile), apoi urcăm pe Vârful Scara (2306 m), cu un orizont panoramic cuprinzător. Putem vedea Vf. Negoiu și Cornul Călțunului, chiar și dincolo de Muchia Tunsului (Vânătoarea lui Buteanu), culmea domoală a Scărișoarei cu poteca ce coboară la Bărcaciu și segmentul de creastă dintre Vârtopul Roșu și Ciortea. Din Vf. Scara coborâm pe creastă, care devine mai îngustă, până în Şaua Scării, unde găsim Refugiul Scara și marcajul CA - ce urcă pe V. Topologului. O altă opțiune de campare este Căldarea Vestică a Șerbotei, unde există izvor, accesibilă pe poteca CA - coborând prin Șaua Puha. După ce trecem de vârful vestic al Mâzgavului cu cei doi colți, traversăm o strungă și depășim zona stâncoasă a celui de-al doilea vârf Mâzgavu (Musceaua Scării). De-aici coborâm într-un platou larg, apoi urcăm spre Vf. Șerbota. Puțin înainte de vârf, întâlnim poteca BA dinspre Cabana Negoiu, ce urcă pe muchia Şerbotei. De pe Vf. Şerbota putem observa la est una din cele mai accidentate şi sălbatice porţiuni de creastă din Făgăraş, Custura Sărăţii şi Vf. Negoiu. Avem varianta de a ocoli sectorul accidentat cu lanțuri - Custura Sărății, pe marcajul BG - prin Căldarea Pietroasă. Pietrele instabile pot produce accidente în cazul în care cineva urcă! Cei experimentați, pot continua pe Custura Sărăţii, o lume sălbatică de piatră, cu prize în general bune, verticale amețitoare, trecând prin câteva hornuri echipate cu lanţuri, pieptiș, tot pe lanțuri, către Şaua Cleopatra, unde se primim marcajele TA - spre Cabana Negoiu și varianta TR spre Cascada Negoiu.Din Șaua Cleopatra urmează ascensiunea pe Vârful Negoiu, al doilea vârf ca înălţime din țară, trecând pe sub Negoiul Mic, apoi printr-o strungă. Din Vf. Negoiu putem vedea Cornul Călțunului, Lacul Călțun, culmea Podeanu și lacul Vidraru spre sud, Custura Sărății și vârfurile Șerbota, Ciortea, Budislavu și Suru la vest, iar sub noi, căldările glaciare ale Lăiței.Următorul sector al traseului de creastă, Negoiu - Lacul Călțun, coboară spre SE, ocolind Vf. Strunga Dracului şi abrupturile lui prin Şaua Doamnei. Atenție! Traseul prin Strunga Dracului este interzis din cauza căderilor de pietre, protecțiile cu care era echipat traseul sunt distruse de căderile masive de pietre din toamna anului 2011! BR coboară abrupt pe o potecă cu aspect de brână și ajunge în Căldarea Berbecilor, unde se desprinde marcajul BA spre șaua Lespezi, cu acces la Vf. Lespezi pe poteca PR. Urcăm înapoi în creastă prin Strunga Doamnei, echipată cu lanţuri pe prima porţiune mai dificilă și coborâm în căldarea nordică de sub Negoiu, loc unde întâlnim traseul CR - către Cabana Negoiu prin Strunga Ciobanului.După ce traversăm o porțiune cu grohotișuri, ajungem la Portița Călțunului, de unde coborâm pe lespezi în căldarea L. Călțun, Lacul Călțun (2135 m) este situat la poalele Vf. Cornul Călțunului, loc de campare în care găsim Refugiu Salvamont. Recent a fost construit un al doilea refugiu. De aici coboară traseelor spre Piscul Negru (TA și PA).Poteca de creastă continuă spre Bâlea Lac, traversând creasta Muntelui Paltinu printr-o zonă dificilă, echipată cu lanţuri şi cabluri, trecând rând pe rând peste vârfurile Lăițel, Laita și Paltinu, cu vederi spre Negoiu, Cornul Călțunului și Muchia Tunsului - cu căldările sale ce converg spre V. Laita. Dincolo de Căldarea Mare a Paltinului și de V. Caprei, la sud, putem admira culmea Buda - Mușețeica și apele Lacului Vidraru. La 1 h de Vf. Lăițel, după ce trecem pe sub coastele Muntelui Pisica, ajungem în Șaua Doamnei, deasupra Căldării Pietroase a V. Doamnei de unde putem admira Piscul Bâlei și Muchia Buteanu cu Vf. Vânătarea lui Buteanu. În Șaua Paltinului, găsim indicator BA spre Cabana Bâlea Lac. Poteca de creastă continuă peste Creasta Bâlei şi Vf. Iezerul Caprei. Din această zonă se poate coborî la nevoie (pe un vâlcel abrupt şi umed) către ieşirea sudică a tunelului Transfăgărăşan, pe marcaj TR. Dacă coborâm la Bâlea Lac pentru un scurt popas, putem urca înapoi către Şaua Capra pe varianta TA, unde întâlnim poteca CA spre Vânătarea lui Buteanu. Din Șaua Caprei, poteca de creastă coboară spre Lacul Capra, cel mai mare de pe versantul sudic al Făgărașului, unde se poate campa. Lacul Capra și lacul Căprița (2230 m) fotogenice, poartă amintirea (monument) a 4 alpiniști răpuși de o avalanșă, pe drumul lor către creasta Arpășelului în anul 1963. Este semnalul că intrăm în zona alpină cea mai accidentată a crestei. Lacul Capra este bază de pornire spre Vânătoarea lui Buteanu sau spre Arpașu Mic, Arpașu Mare, Podragu, Corabia, Ucea etc., atât de îndrăgite de alpiniști.De la lac continuăm prin căldarea suspendată de sub Creasta Arpăşel-Vârtopel, apoi trecem prin Fereastra Zmeilor, o frumoasă arcadă din creasta Arpășelului, accesibilă dinspre Transfăgărășan pe poteca TG. Urmează segmentul La Trei Pași de Moarte, până la baza abruptului vestic al Arpașului Mic, prevăzută cu lanțuri. Există și un traseu care ocolește acest sector, coborând la Cabana Podragu prin Căldarea Pietroasă, pe marcaj CA - însă nu se recomandă pe ceață. Dacă urmăm linia crestei, traversăm printre stânci greu de trecut (sub Vf. Păru de Fier), pe lângă Monumentul Nerlinger (care comemorează expediția Nerlinger - Ruzicka din 1934) și ajungem în Șaua Vârtopului, de unde putem admira Vf. Buda, izvoarele Podul Giurgiului și Vf. Arpaşu Mare (Vârtopul), spre care ne îndreptăm. Urmează creasta care leagă Arpaşu Mare (Vârtopul) de Vf. Mircii, de unde coborâm în serpentine, pe grohotișuri, spre Lacul Mircii (Podu Giurgiului), sub Creasta Podrăgelului, unde găsim ruinele unui refugiu distrus de avalanşe. De aici poteca urcă ușor, pe versantul sudic al Vf. Podragu (2462 m), până în Şaua Podragului, unde acces traseele dinspre Cabana Podragu, respectiv varianta TR și TA dinspre Valea Buda. De aici BR urmărește creasta pe versantul sudic al acesteia, traversând Căldarea Podul Giurgiului până la șaua din culmea M. Podul Giurgiului. Suntem la Izv. Orzăneaua Mică și coborâm spre Șaua Ucea Mare, deasupra abruptului sălbatic al V. Ucea Mare, de unde ocolim vechiul drum al Dorobanților ce trecea din Țara Românească în Transilvania prin Șaua Corăbiei (2364 m). În apropiere admirăm trapezul Viștea - Moldoveanu, Coastele Mari - Picuiata și valea glaciară Ucișoara, cu grohotișuri, ca un profil în forma literei U.Urmează o zonă în care creasta se îngustează și poposim în Şaua Orzănele, la intersecția cu marcajul TR - ce urcă de la stânele din Podul Giurgiului. Din șa urcăm susținut către Vf. Viştea Mare (2527 m), al treilea vârf ca înălţime din țară. Dacă continuăm 30 min pe marcaj PR, pe custura care culminează cu cel mai înalt vârf din România, Vf. Moldoveanu (2544 m), ajungem pe “Acoperișul României”. În zonă urcă și variantele dinspre Valea Rea, Valea Buda sau dinspre culmile sudice, Coastele Mari, respectiv M. Scărişoara.De pe Viștea Mare putem avea un orizont panoramic larg fermecător. Vârfurile Lespezi, Negoiu, Scara, Șerbota și Ciortea se văd la V, masivul Iezer-Păpușa spre SE, Vânătoarea lui Buteanu, Arpașu Mare, Podragu, Tărâța, Ucea, Hârtopu Ursului, Gălbenele, Gălășescu Mare, în creastă (toate peste 2400 de m), iar în apropiere, căldarea superioară a Viștei și Iezerul Triunghiular, completează imaginea.Din Vf. Viștea Marea coborâm în Şaua Viştea, unde ajung marcajele TR ale potecii ce urcă pe Valea Rea pe lângă Cascada Zbuciumată, Cascada Valea Rea și Iezerul Triunghiular și varianta dinspre Valea Viștei. Din șa ajungem rapid la locul unde se află amplasat Refugiul Portița Viștei, continuăm pe versantul sudic al Vf. Hartopu Ursului și începem traversarea pe sub vârfurile Gălbenele și Gălăşescu, pe deasupra căldărilor adânci de sub creastă. Spectacolul acestei zone este dat de un perete vertical cu hornuri, pereții Muchiei Drăgușului și M. Zănoaga flancând căldarea văii Viștișoara, cu Lacul Viștișoarei.Urmează coborârea în Fereastra Mică a Sâmbetei, unde se află amplasat un refugiu Salvamont. Putem admira spre sud, căldarea înierbată a Ferestrei Mici cu pragul glaciar, spinarea Muntelui Slănina și Căldărușa Gălășescului. După ce trecem de Vf. Slănina, spre SE se deschide panorama Văii Bândei până sub Urlea, apoi, la scurt timp, ajungem în Fereastra Mare a Sâmbetei, sub Colțul Bălăceni. Aici ajunge poteca TR dinspre Cabana Valea Sâmbetei și Complexul Turistic Sâmbăta. Din Fereastra Mare a Sâmbetei poteca de creastă descrie un arc de cerc deschis spre SV, ocolind valea glaciară a Bândei pe sub Colțul Bălăceni, cu direcția Vf. Cheia Bândei, De-aici putem coborî la Cabana Valea Sâmbetei pe varianta PR sau în localitatea Lisa, pe poteca PA - peste Plaiul Smidei. Continuăm pe M. Bândei, pe sub Vf. lui Mogoş, coborând apoi în șaua de vest a Mogoșului, unde se desprinde poteca spre fosta Cabană Urlea, peste Vf. Urlea, marcată cu TA. De sub Vf. Urlea, urmăm creasta pe la izvoarele V. Bândei spre Portița Lacului - de unde se poate coborî spre Lacul Urlea și refugiul Urlea, pe marcaj PA. În continuare creasta formează o custură, cotind către este, pe sub Vf. La Fundul Bândei. Ajungem în punctul de răscruce numit La Crucea Dării, (2450 alt) de unde avem opțiunea de a ataca Vf. Dara și Hârtopu Darei (ambele peste 2500 m), cu o frumoasă perspectivă asupra căldărilor din Rezervația Naturală Lacurile Hârtop și spre Vf. Mușetescu din care se desprinde Culmea Mușetescu–Bourețu cu pajiști primitoare.Continuăm pe creastă spre Munții Leaota-Zârna, cu Căldările Leaotei și numeroase lacuri alpine. După mai multe suişuri şi coborâşuri + o coborâre mai lungă, ajungem în Curmătura Zârnei, lângă Refugiu Salvamont. Aici coboară spre N-NV, poteca marcată PR - ce traversează Căldarea Urlei spre Curmătura Moşului - fosta Cabană Urlea.Din Curmătura Zârnei, urcăm în serpentine până sub Vf. Zârna, cu imaginea M. Ludișoru la sud, ocolim Vf. La Fundul Lăngii pe coastele sudice și revenim în creastă, în Șaua Radului. De aici urcăm în șaua dintre Vf. Radului și Vf. Ludișoru, apoi coborâm pe plaiul larg, până la Curmătura Brătilei, la Refugiu Salvamont și indicatorul TR spre Dejani și poteca de legătură cu Masivul Iezer-Păpușa, prin spre Culmea Mezea-Oticu. Din Curmătura Brătilei putem vedea Lacul Brătila (un mic lac nival) și căldărea Văii Dejanilor la nord și adânca vale a Brătilei, mărginită de Culmea Ludișoru, la sud.O urcare pe versantul nordic al Brătilei, până la Curmătura Vladului, ne conduce la un nou sector cu mai multe vârfuri de peste 2200 m (Pietrele Popii, Belia Mică și Belia Mare) apoi sub Vf. Berevoescu Mare, de unde putem vedea la dreapta vechiul refugiul Berevoescu. În caz de nevoie, ne putem retrage pe poteca PR, peste piciorul Belia Mare la noul Refugiu Berevoescu - condiţii mai bune decât vechiul refugiu. De pe versantul estic al M. Berevoescu Mare, coborâm apoi în serpentine pe lângă obârșia Văii Luțele, cu forme glaciare, pajiști și jnepeniș, ivindu-se la orizont, Piatra Craiului. Creasta devine tot mai largă și domoală, favorizând schiul de tură. Depășim Şaua Luţelor apoi trecem pe sub Vf. Comisu, cu Valea Groapele în stânga (în zonă avem un refugiu) și pătrundem în jnepenișul din Şaua Comisu. Cu puțin înainte de șa, întâlnim un stâlp indicator spre V. Sebeșului și Culmea Văcarea.Pe următorul sector poteca invadată de vegetație și pune probleme de orientare. Urcăm pe Vf. Lerescu (cu stâne) și continuăm prin pădurea de molid până într-o zonă de exploatare forestieră. Spre sud putem observa tăieri masive de pădure, având în față zidul alb al Pietrei Craiului. Din Curmătura Lerescu, ne putem retrage la Cantonul Silvic Rudăriţa.Din Curmătura Lerescului avem două variante de potecă. Varianta mai sigură este cea care coboară din Curmătura Lerescului Mic, la drumul forestier de pe V. Lerescu - care conduce spre Cantonul Silvic Rudăriţa și apoi cca. 9 km pe șosea - la Cabana Plaiul Foii.Cea de-a doua potecă face legătura între Curmătura Lerescului - Curmătura Foii, peste Culmea Tămașul Mare, depășind Vf. Făgetul Caprei, Piscul Mănăstirii și Ciocanu. Poteca pierdută prin vegetaţia crescută haotic şi prin resturile rămase în urma defrişărilor este greu de urmărit. După Vf. Tămașul Mare (1735 m), lăsăm în stânga marcajele BG - ce coboară peste Plaiul Runcului la Cabana Plaiul Foii și continuăm spre este, de-a lungul culmii timp de 1h, printre poieni și pădurici, până Șaua Tămașului. Aici urcă din dreapta poteca BA dinspre V. Dâmboviței spre Plaiul Foii, pe Piciorul Plaiului Mare. Coborâm pe culme printr-o pădure deasă și ajungem în Curmătura Foii, un important nod de poteci din zona plaiurilor domoale de sub lama tăioasă a Pietrei Craiului.
Descriere
Intrarea dinspre vest în creasta principală se face de obicei pe traseul Turnu Roșu - Şaua Corbului, marcaj CR prin pădure spre culme, pe o potecă puţin vizibilă. Dacă se dorește ascensiunea chiar de pe Valea Oltului, între localitățile Boița și Lazaret, trecem podul peste Olt, un alt pod CFR și intrăm în pădure pe potecă. Urcăm pe culmea dealului Fața Cetății spre un prim vârf, Vf. Bulzului, pe care îl ocolim pe curbă de nivel și observăm în dreapta un perete de calcar, spre Valea Curpenului. Versantul sud este abrupt şi stâncos, iar cel nordic este împădurit şi mai domol. Ajungem la gol alpin, cu o frumoasă perspectivă a Făgăraşului spre est şi a Munţilor Lotrului spre vest.Continuăm până în Șaua Corbului, unde întâlnim marcajul CR - dinspre Turnul Roșu și luăm ca reper Chica Fedeleşului, sub care se desprinde la dreapta poteca pastorală CR - ce coboară la Câinenii Mici, peste Muntele Zănoaga. După ce ocolim prin sud piscurile Lui Fătu, întâlnim varianta TA - ce coboară la Greblești.Trecem peste Vf. Tătaru, coborâm în Şaua Apa Cumpănită (cu izvor) și observăm la sud o mică cabană (refugiu) - la 200 m sud de creastă. Urmează o porțiune cu lespezi mari, lăsăm în stânga izvoarele Moașei și întâlnim traseul de coborâre spre Cabana Suru peste Culmea Moaşei, marcat TA. După ce trecem de Vf. Moașa, ocolim prin nord Vf. Găvanu (2153 m) și ajungem la Curmătura Surului (2113 m) - cu stâlp indicator spre Cabana Suru, prin Căldarea Găvanului - marcaj TR.
Concept turistic oficial VisitRomania.eu. Fotografiile, tarifele, disponibilitatea și facilitățile sunt verificate împreună cu gazdele partenere. Distanțele rutiere sunt calculate prin algoritm geografic de orientare.
