Pensiune turistică·Caransebeş·La liziera pădurii, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului
DE LA
388 lei/ noapte
Cameră dublă · 2 persoane
|
Mic dejun opțional
Ciubăr și saună
Curte 3.000 mp
Gazde locale
Tip unitate
Pensiune turistică
Capacitate
1 Camere · 2 Oaspeți
Check-in / Check-out
12:00 - 13:00 · până la 12:00
Gazdă
SIPETROCOM SRL
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
DESPRE CASĂ ȘI ÎMPREJURIMI
Pensiunea Simina se afla la iesirea din Caransebes spre Lugoj pe partea dreapta a drumului si va asteapta cu drag sa va odihniti si sa serviti masa la restaurantul unitatii. Pensiunea va pune la dispozitie 20 locuri de cazare in 10 camere cu balcon, dotate cu TV, baie proprie cu cada si incalzire centrala. Facilitati: loc amenajat de joaca, bar, restaurant, parcare, gratar/barbeque, TV in living. Va asteptam cu drag!
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Pensiunea Simina Caransebeș
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE
CONFORT ȘI ECHIPAMENTE Pensiunea Simina Caransebeș
Confort și relaxare
Șemineu pe lemne în salonul principal
Ciubăr încălzit din lemn de cedru (la cerere)
Saună uscată cu arome de brad
Foișor rustic și terasă panoramică
Camere și baie
Baie proprie în fiecare cameră cu duș walk-in
Lenjerii din bumbac satinat de calitate hotelieră
Uscător de păr, prosoape moi și cosmetice incluse
Saltele ergonomice cu spumă cu memorie
Bucătărie și masă
Gătit și bucătărie
Espressor cafea boabe din partea casei
Zonă acoperită de grătar / barbeque și ceaun
Sală de mese generoasă pentru toți oaspeții
Conectivitate și lucru
Wi-Fi fibră optică de mare viteză (300 Mbps)
Birou / spațiu liniștit pentru lucru de la distanță
Smart TV cu Netflix / canale prin cablu
Semnal mobil excelent pentru toți operatorii
În aer liber
Curte de 3.000 mp înconjurată de brazi
Parcare privată gratuită în incinta proprietății
Șezlonguri și zonă de plajă pe iarbă
Acces direct la potecile de munte din spatele curții
Regulament
Copii bineveniți de orice vârstă
Pătuț și scaun de masă bebeluș (la cerere)
Animale de companie acceptate (la cerere)
Fumatul este permis doar în spațiile exterioare
SPAȚII DE CAZARE
Alege camera potrivită
Camera twin
15 mp·2 paturi single (90 cm)·2 persoane
Plasă de țânțaridulap de haineTVPropriu/Proprie baie (duș)WC (în baie)
DE LA388 lei / noapte
INFORMAȚII PRACTICE
Regulile casei și politici
Check-in și Check-out
Sosire între 12:00 - 13:00, plecare până la ora până la 12:00. Gazdele vă întâmpină personal.
Copii
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți. Pătuț de bebeluș gratuit la cerere.
Animale de companie
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Liniște și petreceri
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare. Ore de liniște între 22:00 și 08:00. Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
Bine de știut
Întrebări frecvente
CE GĂSEȘTI ÎN JUR
Șase locuri care merită drumul
Ieși din curte și ești pe drum. Iată cele mai importante repere din zonă, cu distanțe calculate și timpi estimați cu mașina.
Poteci marcate care pornesc din apropierea cazării, ideale pentru o drumeție reconfortantă de o jumătate de zi.
Mediu · Durata necunoscută46.9 km
Lacul de Acumulare Poiana Ruscă - Cornereva - Arsuri - Lacul de Acumulare Poiana Ruscă
Descriere
Acest traseu traversează munţii Cernei între Lacul Poiana Ruscă și satele comunei Cornereva, traversând M. Domașnei. Un parcurs antrenant cu peste 3000 m diferențe de nivel, pe cca. 47 km. Alt. max. se înregistrează în coama Muntelui Domașnei (1364 m).Amplasată pe versantul sudic al munţilor Ţarcu, la cca 8 km în amonte de comuna Rusca, într-o zonă mai îngustă a Râului Rece (Hideg), amenajarea Poiana Ruscă beneficiază de mica depresiune naturală care îi conferă potențialul de a deveni o stațiune. Încă de la debut, avem o adevărată provocare: urcarea către coama impresionantului munte al Domaşnei, aprox. 700 m D+. Odată ce ajungem aproape de Vf. Poiana Mare (1364 m) atingem alt. max. a traseului și cu o scurtă abatere pe vârf, ne putem bucura de priveliștea largă spre satele Domaşnea (din culoarul depresionar Timis-Cerna) și Cornereva, cea mai mare comună din România, cu 40 de sate și cătune componente. Suntem la aprox. 1300 - 1400 m alt și avem în jur Munţii Ţarcu şi Munţii Cernei de 2000 m. Coborârea (downhill) este la fel de provocatoare precum urcarea: avem de străbătut drumuri cu pietre şi stânci spălate de ape (Pietrele Ilișoavei) apoi un single trail către satele împrăştiate ce aparţin de comuna Cornereva, comuna cu cele mai multe localităţi arondate din România. Satele din Valea Bela Reca îți dau senzaţia că te-ai întors în timp.
Descriere
Acest traseu traversează munţii Cernei între Domaşnea și Podul Ţăsnei, prin satele risipite de sub Vf. Arjana, Biliana - Zascol. Un parcurs solicitant, cu peste 3500 m diferențe de nivel, pe cca. 38 km. Alt. max. se înregistrează în coama M. Domașnei (1364 m).Pornim din pasul Poarta Orientală (535 m) situat pe şoseaua europeană E70 Băile Herculane - Caransebeș. Ne așteaptă o adevărată provocare: urcarea către coama impresionantului munte al Domaşnei, peste 800 m D+. Odată ce ajungem aproape de Vf. Poiana Mare (1364 m) atingem alt. max. a traseului și cu o scurtă abatere pe vârf, ne putem bucura de priveliștea largă spre satele Domaşnea (din culoarul depresionar Timis-Cerna) și Cornereva, cea mai mare comună din România, cu 40 de sate și cătune componente. Suntem la aprox. 1300 - 1400 m alt și avem în jur Munţii Ţarcu şi Munţii Cernei de 2000 m.Coborârea (downhill) este la fel de provocatoare precum urcarea: avem de străbătut drumuri cu pietre şi stânci spălate de ape (Pietrele Ilișoavei) apoi un single trail către Bogîltin. Nu avem timp să zăbovim, începem urcarea pe Cracul Teiului unde urmăm un drum de țară care ne dă prilejul să admirăm silueta Vf. Arjana (1511 m) și Biliana. Vârful Arjana este un bloc masiv de calcar lipit cu măiestrie în capătul sudic al culmii înalte a Munților Cernei.Poteca coboară apoi pe un drum de căruțe până la cătunul Bedina, pe valea Bedinei pe sub Culmea Piatra Corbului și la scurt timp ajungem la Biserica din Dobraia. Biserica ce poartă hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” a fost construită de credincioșii din cătune în anul 2004, iar în dreapta bisericii, sub un acoperiș de tablă sprijinit pe 4 pari, se află clopotul care vestește sărbătoarea sau moartea. Chiar dacă atunci când treci nu se văd oamenii, prezența lor este simțită; pământurile și livezile sunt lucrate. Tabere de turiști (cercetași sau fotografi) împânzesc cu corturile potecile pe timp de vară. Urmează o nouă provocare: poteca tehnică (hard downhill) peste bolovani, un single trail plin de adrenalină care ne coboară în apropierea Pensiunii Dumbrava, la Podul Ţăsnei, trecând pe lângă o moară. La final, popsim la „coada” lacului Herculane (Şapte Izvoare).
Descriere
Traseul aceasta este un circuit interesant peste versanţii văii Caraş, prin satele Iabalcea - Caraşova și aproape de Lacul Mărghitaş. Un parcurs solicitant, cu peste 2500 m diferențe de nivel, pe cca. 49 km. Altit. max. se înregistrează în fostei tabere de la Ceresnaia (696 m).Pornim din Oraşul Nou, de tristă amintire, situat în vârful unei coline. Mii de oameni au fost aduşi aici din toată ţara pentru Termocentrala Anina, în ceea ce avea să devină un mare eşec al Epocii de Aur, acum cu ruine excavate în munte. (sursa).După o încălzire ușoară pe drumul prăfuit spre fosta tabără de la Ceresnaia, alt. max. din traseu, începem o lungă coborâre pe valea râului Caraş, urmând un drum pietruit care apoi pătrunde în Cheile Carașului, rezervație din P. N. Semenic - Cheile Carașului. Cheile Carașului se numără printre cele mai lungi și sălbatice chei din țară și sunt reprezentate de două sectoare de chei despărțite de Luncile Prolazului, loc în care versanții fac loc unei poieni cu câteva sălașe și căsuţe de vacanţă. Drumul nostru ne scoate de pe vale și intră în sectorul Comarnicului, cu Peştera Comarnic, care prin masivitatea și grandoarea formațiunilor stalagmitice, este recunoscută ca una dintre cele mai mari şi frumoase peşteri din România, un adevărat muzeu natural subteran în inima Munţilor Banatului. Se poate vizita pe o lungime de 1750 m, după ce se urcă cele 100 de trepte amenajate. Este a doua ca lungime din Banat (6 201 m), după Peştera Buhui (6 547 m).Urmează o traversare mai serioasă spre Iabalcea, un sat autentic cu populație de origine slavă (croaţi-craşoveni). Din Iabalcea nu urmăm drumul spre Crucea Iabalcei ci urcăm pe poteci înguste deasupra Cheilor Caraşului, unde priveliștea văii abrupte impresionează. Putem vizita ruinele Cetăţii Turcului (Grat). Zidurile cetății stau mărturie timpurilor de mult apuse când turcii dădeau năvală în aceste locuri.Următorul popas este comuna Caraşova, important centru pentru minoritatea croată din România. De-aici începem traversarea înapoi spre Orașul Nou, peste colinele goale din zona Mărghitaş. Lacul Mărghitaş oferă posibilități de agrement, iar zona turistică din împrejurimile stațiunii oferă multe posibilități de drumeție. La final urmăm Valea Buhuiului.
Descriere
Acest traseu face un circuit peste culmile frământate din munţii Cernei, trecând prin satele Prisăcina și Dobraia, de sub Vârful Arjana. Un parcurs solicitant, cu peste 3000 m diferențe de nivel, pe cca. 35 km. Alt. max. se înregistrează în şaua Prislop (1270 m).Până la Bogîltin folosim asfaltul care se desprinde din Băile Herculane spre nord, trecând prin Mehadia și Globurău. De cum am ajuns în Bogîltin, avem prilejul să admirăm silueta Vf. Arjana (1511 m) și Biliana. Vârful Arjana este un bloc masiv de calcar lipit cu măiestrie în capătul sudic al culmii înalte a Munților Cernei. Nu avem timp să zăbovim, începem încălzirea cu o urcare strașnică pe un drum de TAF care ne poartă în zig-zaguri până la izvorul Fântâna Babii, aprox. 500 m D+. După ce aprovizionăm cu apă, continuăm pe culme, traversând pădurile răcoroase de fag ale rezervației forestiere Belareca. O potecă tehnică ne conduce mai departe, pe la izvoarele P. Ciumerna, ieșind în golul alpin (Şaua Prislop), alt. max. din traseu (1270 m).Luăm o pauză pentru a admira peisajul spre Valea Cernei şi Munţii Mehedinţi, apoi coborâm (hard downhill) prin pădurea de fag spre Prisăcina, primul dintre cătunele risipite (aproape izolate) pe care le vom vizita. Satul Prisăcina are casele mai înstărite și mai multe față de Ineleț și Dobraia. Au avantajul că în zonă sunt mai multe surse de apă ce poate fi captată şi folosită ca apă curentă la băi încălzite cu lemne şi la producerea de energie, dar nici pe departe atât cât ar fi necesar pentru o maşină de spălat sau un frigider. Puținii tineri rămași în sat, au dorințe mari. Să facă o pensiune în Prisăcina, să aducă turiști aici, în locurile lor natale, să-și procure o antenă pentru telefon și internet, să obțină certificat pentru produse bio și multe altele. De la un cătun la altul n-ai cum sa te rătăcești. Potecile sunt bătătorite bine. Frumusețea locului îți taie respirația.După alte câteva serpentine, ajungem la biserica din Dobraia. Biserica ce poartă hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” a fost construită de credincioșii din cătune în anul 2004, iar în dreapta bisericii, sub un acoperiș de tablă sprijinit pe 4 pari, se află clopotul care vestește sărbătoarea sau moartea. Chiar dacă atunci când treci nu se văd oamenii, prezența lor este simțită; pământurile și livezile sunt lucrate. Tabere de turiști (cercetași sau fotografi) împânzesc cu corturile potecile pe timp de vară. Continuăm pe valea Bedinei pe sub Piatra Corbului și ajungem la cătunul Bedina, apoi începem coborârea în viteză pe un drum de țară, spre Valea Bolvaşniţa, în primă fază admirând cuplul de vârfuri Biliana - Zascol și traversând Poiana Lungă. O scurtă traversare ne scoate mai departe în Valea Bela Reca la asfaltul care ne conduce lin înapoi în Bogîltin, trecând prin Globurău. la final trecem pe lângă barajul lacului construit pe râul Bela Reca.
Anina - Lacul de Acumulare Buhui - Poneasca - Anina
Descriere
Acest traseu face un circuit clasic în Munții Aninei, la limita P.N. Semenic - Cheile Caraşului şi P.N. Cheile Nerei - Beuşniţa. Un parcurs antrenant, cu peste 2000 m diferențe de nivel, pe cca. 45 km. Altit. maximă se înregistrează aproape de Izvoarele Carațului, lângă Canton Forestier Cârneală (825 m). Anina este un oraș preponderent minier, care s-a dezvoltat în jurul exploatărilor de huilă, cu un potențial turistic deosebit, dat de oportunităţi turistice ale zonei: calea ferată Anina-Oraviţa, fostele incinte miniere, Cheile Minişului, Cheile Caraşului, lacurile naturale și (mai ales) antropice (cu zone de agrement) și alte forme carstice din cuprinsul Munţilor Aninei (izbucuri, cascade, abrupturi, peşteri, grote, chei, etc.). Traseul propus pornește dinspre cartierul Steierdorf spre primul obiectiv: Lacul de Acumulare Buhui, cu unul dintre cele mai lungi cursuri subterane de apă captate din țară, alimentând cu apă potabilă orașul Anina. Situat la 640m alt, lacul Buhui este înconjurat de o frumoasă pădure de brad și fag, o zonă de agrement la îndemână localnicilor. De la lac continuăm urcarea pe drumul parțial modernizat, spre Canton Forestier Cârneală, câștigând aprox. 200 m D+, alt max. a traseului nostru. Urmează o traversare pe drumuri forestiere întortocheate, spre Valea Poneasca, la limita P.N. Semenic - Cheile Caraşului, peste Cracu Ferigii. Mai departe, coborâm lin pe valea Poneasca şi pe lângă viitorul lac de acumulare Poneasca, până la DN 57B, aproape de Cascada Bigăr şi izbucul Bigăr, unde putem poposi ca să ne bucurăm de acest monument al naturii.Revenim spre Steierdorf, pe drumul asfaltat care şerpuieşte pe valea râului Miniş, trecând pe lângă Acumularea Golumbul (Miniș), Cascada Cârșa (Kirscha) - o cădere de apă fermecătoare la debite mari și pe sub bolta stâncoasă a Cheilor Minişului. Cheile Minișului sunt formate din trei sectoare sălbatice și fac parte din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, dar nu sunt incluse în nicio rezervație naturală.
Anina - Lacul de Acumulare Buhui - Lacul de Acumulare Mărghitaş - Anina
Descriere
Acest traseu face un circuit clasic în Munții Aninei, un ocol al bazinului Văii Buhui, cu obiective naturale și antropice frumoase. Un parcurs ușor, cu aprox. 1000 m diferențe de nivel, pe cca. 26 km. Altit. maximă se înregistrează în preajma fostei Cabane Maial (748 m). Anina este un oraș preponderent minier, care s-a dezvoltat în jurul exploatărilor de huilă, cu un potențial turistic deosebit, dat de oportunităţi turistice ale zonei: calea ferată Anina-Oraviţa, fostele incinte miniere, Cheile Minişului, Cheile Caraşului, lacurile naturale și (mai ales) antropice (cu zone de agrement) și alte forme carstice din cuprinsul Munţilor Aninei (izbucuri, cascade, abrupturi, peşteri, grote, chei, etc.). Traseul propus pornește dinspre cartierul Steierdorf spre primul obiectiv: Lacul de Acumulare Buhui, cu unul dintre cele mai lungi cursuri subterane de apă captate din țară, alimentând cu apă potabilă orașul Anina. Situat la 640m alt, lacul Buhui este înconjurat de o frumoasă pădure de brad și fag, o zonă de agrement la îndemână localnicilor. De la lac continuăm urcarea pe drumul parțial modernizat, prin păduri răcoroase, trecând aproape de intrarea Peşterii Buhui, unde apa Râului Miniș intră în adâncuri, înainte de a ajunge la baraj. Peştera Buhui este a doua cea mai mare peșteră din Banat, străbătută în subteran de Râul Buhui pe 2100 m lungime, un adevărat monument al naturii. La intersecția de drumuri din Șaua Cuptoare, urmăm drumul prăfuit care ne poartă pe lângă fosta tabără de la Cereșnaia spre poienile însorite de la Răvniştea Mare, apoi coborâm spre Complexul Turistic Mărghitaş. Lacul Mărghitaş oferă posibilități de agrement, iar zona turistică din împrejurimile stațiunii oferă multe posibilități de drumeție.Începem traversarea înapoi spre Anina, trecând prin Poiana Mărghitaşul Mic, poposind apoi în Oraşul Nou, situat în vârful unei coline Mii de oameni au fost aduşi aici din toată ţara pentru pentru Termocentrala Anina, în ceea ce avea să devină un mare eşec al Epocii de Aur, acum cu ruine excavate în munte. (sursa).După ce coborâm în Șaua Cuptoare, începem o urcare destul de serioasă pe sub Culmea Urșilor (deasupra Lacului Buhui) spre fostele cabane Maial și Diana, de la care coborâm abrupt (downhill) înapoi spre cartierul Steierdorf.
Descriere
Acest traseu face un circuit interesant în Munții Aninei, un ocol larg al Văi și munților Gîrliștei, cu revenire aproape de lacurile Mărghitaş și Buhui. Un parcurs solicitant, cu peste 2500 m diferențe de nivel, pe cca. 60 km. Altit. max. se înregistrează în zona Brădet(754 m).Anina este un oraș preponderent minier, care s-a dezvoltat în jurul exploatărilor de huilă, cu un potențial turistic deosebit, dat de oportunităţi turistice ale zonei: calea ferată Anina-Oraviţa, fostele incinte miniere, Cheile Minişului, Cheile Caraşului, lacurile naturale și (mai ales) antropice (cu zone de agrement) și alte forme carstice din cuprinsul Munţilor Aninei (izbucuri, cascade, abrupturi, peşteri, grote, chei, etc.). Pornim din cartierul Steierdorf și începem încălzirea traversând poienile Brădetului apoi continuăm pe lângă calea ferată montană Anina - Oraviţa (Semmeringul Bănăţean), monument istoric, mândria întregului Banat Montan. Urmează o traversare a munților Gîrliștei, cu opțiunea de a admira peisajul din punctul de belvedere din dealul Moghila.În satul Gîrlişte putem vizita morile de apă de la marginea satului. De aici pornește traseul marcat Punct Roșu care străbate Cheile Gârliștei, unul dintre cele mai sălbatice sectoare de chei din România, spre orașul Anina. Mai departe, continuăm prin lunca râului Caraş spre comuna Caraşova, important centru pentru minoritatea croată din România. Ne aflăm în depresiunea Văii Carașului, la ieșirea din rezervația Cheile Carașului, vegheată de cetatea Turcului. Zidurile cetății stau mărturie timpurilor de mult apuse când turcii dădeau năvală în aceste locuri.Pentru a reveni spre orașul Anina, vom traversa interfluviul dintre Valea Carașului și Valea Buhui, trecând prin livezi de pruni și peste colinele goale către Mărghitaş. Continuăm prin Poiana Mărghitaşul Mic, apoi poposim în Oraşul Nou, situat în vârful unei coline, Mii de oameni au fost aduşi aici din toată ţara, pentru Termocentrala Anina, în ceea ce avea să devină un mare eşec al Epocii de Aur, acum cu ruine excavate în munte. (sursa).După ce coborâm în Șaua Cuptoare, începem o urcare destul de serioasă pe sub Culmea Urșilor (deasupra Lacului Buhui) spre fostele cabane Maial și Diana, de la care coborâm abrupt (downhill) înapoi spre cartierul Steierdorf.
Descriere
Acest traseu face un circuit interesant în Munții Aninei, peste culmile dintre Anina (Steierdorf) - Ilidia și șoseaua Oravița - Anina. Un parcurs antrenant, cu peste 2000 m diferențe de nivel, pe cca. 51 km. Altit. max. se înregistrează sub Padina Băeșului (858 m). Anina este un oraș preponderent minier, care s-a dezvoltat în jurul exploatărilor de huilă, cu un potențial turistic deosebit, dat de oportunităţi turistice ale zonei: calea ferată Anina-Oraviţa, fostele incinte miniere, Cheile Minişului, Cheile Caraşului, lacurile naturale și (mai ales) antropice (cu zone de agrement) și alte forme carstice din cuprinsul Munţilor Aninei (izbucuri, cascade, abrupturi, peşteri, grote, chei, etc.). Pentru început, traversăm o culme spre fosta colonie Crivina, o zonă de exploatare cu urme adânci în munte, chiar și după mai bine de 30 de ani. (citește) De aici începem o urcare mai serioasă, pe terasamentul unui vechi drum ce tranzitează o culme dintre P.N. Cheile Nerei - Beuşnita și rezervația Valea Ciclovei - Ildia. Ieşim la poienile de deasupra satelor Ilidia şi Socolari, cu priveliști spre ruinele Cetăţii Beiului, numită și cetatea de la Socolari, situată pe înălţimea calcaroasă a Dealului Custura Cetăţii, la contactul Dealurilor Oraviţei cu Munţii Aninei. La vest avem zona de câmpie a Oraviţei, peste care vedem munţii Vârşeţului din Serbia.Din Socolari, urmăm asfaltul spre Ilidia şi Ciclova, localităţi unice în Banat. Ilidia are o istorie veche, pomenită în documente încă din anul 1223, fiind în secolele trecute un centru politico-administrativ semnificativ. În prezent, aici se remarcă Biserica Ortodoxă Pogorârea Sfântului Duh, ridicată între anii 1795-1797 în stil baroc vienez, podurile de piatră (construite peste apa Vicinicului la mijlocul secolului al XIX-lea) şi ruinele morilor de apă. (sursa). Localitatea Ciclova Montană este situată pe cursul superior al Văii Ciclovei, la poalele Munţilor Aninei și își are originile legate de venirea austriecilor la începutul secolului al XVIII-lea. Ei repun în funcţiune perimetrele miniere şi construiesc în 1718, primul cuptor cu furnal înalt pentru topirea minereurilor de pe teritoriul actual al României. Tot aici a fost construită a doua fabrică de bere de pe teritoriul actual al României (1727-1728) (citește) De pe șoseaua spre Oravița putem admira Abruptul Rolului ce se înalţă la marginea acestor sate, parte din rezervația naturală Valea Ciclovei - Ildia. Varianta pe șosea continuă din Oravița, spre Sanatoriul TBC din Marila, însoțind Valea Oraviței, apoi peste Munții Gârliștei.O altă variantă este să continuăm spre Anina, direct pe Valea Ciclovei și peste Munții Gârliștei. Șoseaua pitorească și îngustă ne scoate din sat, șerpuind pe Valea Ciclovei. O altă înălțime semeață ne captivează atenția: Tâlva Simionului, cu ţancuri semeţe din calcare. Urcarea se face pe o pantă susținută peste calcare şi pietre care solicită îndemânarea. La final folosim DN 572B între Marila și cartierul Steierdorf (Anina).
Concept turistic oficial VisitRomania.eu. Fotografiile, tarifele, disponibilitatea și facilitățile sunt verificate împreună cu gazdele partenere. Distanțele rutiere sunt calculate prin algoritm geografic de orientare.
