CENTRUL DE PREGATIRE PT. PERSONALUL DIN INDUSTRIE - ACTIVITATI ECONOMICE
Prezentare Hostel CPPI Nord Bușteni
Bine ați venit la Hostel CPPI Nord Bușteni
We are currently translating this content. Please come back later.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Hostel CPPI Nord Bușteni
Spații de cazare disponibile
Camera twin
5 mp·2 paturi single (90 cm)·2 persons
Wi-FiWardrobeTVPrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
FROM390 lei / night
PRACTICAL INFORMATION
House rules and policies
Check-in and Check-out
Sosire între 14:00 - 18:00, plecare până la ora până la 11:00.
Gazdele vă întâmpină personal.
Children and extra beds
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți.
Pets
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Quiet and parties
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare.
Ore de liniște între 22:00 și 08:00.
Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
STAY GUIDE
Frequently asked questions
WHAT IS AROUND
Six places worth the trip
Step out and you are on the road. Here are the most important landmarks in the area, with calculated distances and estimated driving times.
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Mediu/dificil · Durata necunoscută33.2 km
Bușteni - Culmea Munţilor Baiului - Bușteni
Descriere
Acest traseu face un circuit între Bușteni și culmea Munţilor Baiului, coborând Piscul Câinelui spre Sinaia. Un parcurs solicitant, cu peste 2000 m diferențe de nivel, pe cca. 33 km. Altitudinea maximă se înregistrează sub Vf. Baiul Mare (1809 m).Traseul poate fi început de la gara Buşteni sau de pe stânga Prahovei, din cartierul Zamora. Pentru prima variantă, trecem pe sub intrarea palatului Cantacuzino și urmăm drumul ce merge prin spatele caselor, prin pădure, marcat Cruce Roșie.După ce depășim fostul ocol silvic Zamora, urcăm pe linia culmii Zamora, trecem de stâna Zamora, apoi continuăm pe versantul drept al văii Zamora, pe sectoare cu pantă mai lină care alternează cu pante ceva mai mari. Din când în când ne putem opri pentru a admira splendida panorama a Bucegilor şi cadrul minunat pe care îl oferă Zamora la izvoare, cu vârfurile Băiuțu, Baiul Mic şi Baiul Mare.Urcăm până la 1750 m alt, la intersecția cu traseul principal de creastă Bandă Roșie, apoi poposim în Șaua Baiului pentru a admira una din cele mai impresionante priveliști din România: abruptul răsăritean al Bucegilor. Drumul de culme ocolește vârfurile cele mai proeminente: Baiul Mic, Baiul Mare, Drăgan. Avem priveliști spre bazinul Văii Rele, flancat de Muntele Cumpătu, dincolo de care se impun crestele Bucegilor (de la Vânturiş până la Coştila). Către est apare bazinul Văii Coţofana, delimitat de Piciorul Coţofenei.De sub Piscul Câinelui urmăm poteca turistică Punct Albastru, care coboară abrupt 870 m D-. pe măsură ce coborâm, poteca devine mai tehnică și solicitantă. De la Cabana Piscul Câinelui, continuăm pe drumul pietruit spre Sinaia, unde putem vizita Castelul Peleș.
Descriere
Acest traseu face un circuit între Bușteni și Valea Doftanei, traversând culmea Munţilor Baiului prin Șaua Baiului și prin sudul masivului. Un parcurs solicitant, cu peste 3000 m diferențe de nivel, pe cca. 67 km. Altit. max. se înregistrează sub Vf. Baiul Mare (1799 m).Traseul poate fi început de la gara Buşteni sau de pe stânga Prahovei, din cartierul Zamora. Pentru prima variantă, trecem pe sub intrarea palatului Cantacuzino și urmăm drumul ce merge prin spatele caselor, prin pădure, marcat Cruce Roșie.După ce depășim fostul ocol silvic Zamora, urcăm pe linia culmii Zamora, trecem de stâna Zamora, apoi continuăm pe versantul drept al văii Zamora, pe sectoare cu pantă mai lină care alternează cu pante ceva mai mari. Din când în când ne putem opri pentru a admira splendida panorama a Bucegilor şi cadrul minunat pe care îl oferă Zamora la izvoare, cu vârfurile Băiuțu, Baiul Mic şi Baiul Mare.Urcăm până la 1750 m alt, la intersecția cu traseul principal de creastă Bandă Roșie, apoi poposim în Șaua Baiului pentru a admira una din cele mai impresionante priveliști din România: abruptul răsăritean al Bucegilor. Ținem drumul de culme până în dreptul Vârfului Baiul Mare, loc unde înregistrăm altitudinea maximă a traseului (1799 m).Coborârea spre Valea Doftanei o facem peste Muntele Șteiașa Mare, un picior prelung încadrat de Văile Floreiu și Prislop, adânci și umbroase. Ținem un drumeag îngust, pe culmea înierbată, cu priveliști frumoase spre munții Grohotiș și plaiurile subcarpatice care cantonează Lacul de Acumulare Paltinu. Ieșim în localitatea Teșila, la poalele plaiurilor pastorale ale munților Baiului și munților Grohotiș.În Căminul cultural a fost amenajat Muzeul de Arte Plastice din Teșila, cu sute de opere de artă (picturi, sculpturi) ale unor artişti consacraţi, participanți la “Tabăra Internaţională de Creaţie Plastică din Valea Neagră”, care are loc anual.Din Teșila începem o urcare peste înălţimile subcarpatice din sudul Munţilor Baiului, pe șoseaua dintre Teșila și Comarnic, traversând Comuna Secăria, străjuită de dealuri înalte, împădurite, într-un decor ce amintește de Apuseni. Din Comarnic revenim în Bușteni, trecând prin Sinaia, pe drumul mult prea aglomerat, DN1 - Valea Prahovei.
Descriere
Traseul 12 TA face legătura între Bușteni și Cabana Diham, trecând pe la Cabana Gura Diham. Este probabil pentru mulți dintre drumeți, un traseu al amintirilor, un traseu de inițiere din perioada copilăriei, potrivit pentru orice vârstă, mai puțin iarna când are unele porțiuni cu gheață, în aprox. 3-4 h de drumeție.Situată în Munţii Dihamului, la marginea unei poieni largi de sub Măgura Cenuşie, cabana Diham reprezintă o importantă bază turistică. Un excelent loc de odihnă ce este în acelaşi timp un punct de plecare pentru excursii în împrejurimi sau spre potecile dificile din abruptul nordic al Bucegilor. Iarna cabana Diham serveşte ca bază pentru practicarea schiului fond. Cabana Diham este accesibilă turiştilor cu o formă fizică moderată. Pornim din Bușteni și odată ajunși la drumul de pe Valea Cerbului, continuăm pe şosea, iar în cca. 30-40 min ajungem la ramificaţia drumurilor spre Plaiul Fânului, unde lăsăm traseul BG spre Omu la stânga. După cca. jumătate de oră ajungem la Cabana Gura Diham (987 m). (Bușteni - Cabana Gura Diham 1 - 1, 5 h).Urcăm prin spatele cabanei, apoi lăsăm în stânga traseul BR și continuăm prin pădure pe piciorul SE al Muntelui Diham. În 40-45 de min trecem pe lângă conducta de gaze și ajungem în Şaua Baiului, important nod de trasee TG, TG, BA, TR, BA, CA. Din șa, ținem un drum auto nemodernizat (20-25 min) și ajungem la Cabana Diham.
Descriere
Traseul TA leagă Bușteni de Piatra Arsă trecând pe la Cantonul Jepi. Un traseu clasic al Bucegilor, dificil, cu aprox 1000 m diferențe de nivel, în cca. 4-5 h de drumeție. Traseul străbate pădurea de foioase, apoi cea de conifere, jnepenișul, și ajunge pe platou.Jepii Mari sunt mult mai accesibili, chiar dacă au porțiuni de stânci și lanțuri, decât Jepii Mici, nu prezintă dificultăți tehnice mari, poteca urcă în serpentine, zonele mai dificile sunt prevăzute cu cabluri, astfel încât este abordabil de o categorie mai largă de turiști. Pe întreg parcursul traseului puteți admira priveliștea printre frunzele copacilor. E atât de linişte încât la mijlocul traseului încă se aude vuietul maşinilor ce circulă în vale pe DN1. Pornim de la telecabina din Bușteni, având în față decorul abruptului prahovean al Bucegilor, dominat de Vârful Claia Mare și Caraimanul. Până la un punct este comun cu traseul Jepii Mici și traseul spre Cascada Urlătoarea. Trecem prin zona „La Vinclu”, apoi prin punctul „La Mese”, de unde putem admira Claia Mare cu uriașul ei perete amețitor. Urmează porțiunea cea mai dificilă, „La Scări”. Pe marginea potecii găsim cruci în memoria celor care au încercat să parcurgă poteca în condiţii de vreme vitregă. Urcăm câteva praguri de piatră asigurate de cabluri fixate de pereții stâncoși și continuăm prin jnepenișul din Valea Urlătorii, e paralel cu linia de funicular care transporta odinioară lemne, până la Cantonul Jepi / Schiel. Atenţie: marcajele sunt rare! Cantonul Schiel, care găzduiește Casa Naturaliștilor, datează din 1910 și a fost construit de către frații Schiel, fondatorii și proprietarii fabricii de hârtie din Bușteni. Deși părăsită, construcția este solidă, parțial degradată, iar poziția ei la limita abruptului oferă o belvedere impresionantă spre Valea Prahovei, Bucegi și Munții Baiului. Putem observa vârful Caraiman cu Crucea Eroilor, Jepii Mici, Claia Mare ș.a. De la canton putem ajunge pe platoul Bucegi, pe varianta traseul TA, în cca 1,5 h. - legătura spre Cabana Babele.Poteca Jepii Mari continuă prin jnepeniș spre Cabana Piatra Arsă cca 20 min, unde întâlnește traseul principal traseul BG - legătura cu Babele și Cota 2000. Construită în anul 1935, Cabana Piatra Arsă a fost transformată ulterior într-o bază sportivă. La Complexul Sportiv Național Piatra Arsă vin în fiecare an numeroși sportivi în cantonament.
Descriere
Cascada Urlătoarea este una dintre cele mai impresionante cascade din țară. Aceasta se află situată pe versantul estic al Munților Bucegi, în Parcul Natural Bucegi, foarte aproape de Bușteni. Cu o cădere de 15 m, creează un peisaj spectaculos pentru cei care ajung să o viziteze, mai ales în urma ploilor, când debitul este mai mare. S-a format datorită confluenței Văilor Comorilor și Urlătoarea Mică. Numele cascadei provine de la zgomotul produs de căderea apei. Traseul din Bușteni, marcat cu PR este accesibil tot timpul anului și se parcurge în cca. 1h. Există o porțiune de 200 m mai abruptă, unde se poate aluneca, în condiții de ploaie sau noroi, iar indicatoarele anunță cum că zona ar fi frecventată de urși. Numele cascadei provine de la zgomotul produs de căderea apei. Apa de la Cascadă este potabilă. La cascadă se poate ajunge și din localitatea Poiana Țapului (traseul PA). Turiștii care ajung aici pot opta pentru un traseu mai lung, deoarece Cascada Urlătoarea se află în apropierea traseului “Jepii Mari” care leagă staţiunea Buşteni de Platoul Bucegi, respectiv Cabana Piatra Arsă (traseul TA).
Descriere
Valea Jepilor este unul dintre cele mai frecventate trasee din Munții Bucegi. Un traseu dificil, cu peste 1000 m diferențe de nivel, în cca 3 - 4 h de drumeție. Pitorească și în același timp periculoasă, poteca Jepii Mici străbate muntele despicat de prăpăstii adânci, străjuită de Vârful Caraiman (2.384 m) și de Vârful Jepii Mici (2.154 m). Jepii Mici este o potecă pietroasă, bolovani mai mici sau mai mari ne taie calea, astfel încât trebuie să avem grijă să nu îi pornim la vale. Are porţiuni înguste unde putem înainta doar ţinându-ne de corzile şi lanţurile fixate temeinic în stâncă, motiv pentru care acest traseu este considerat unul dificil fără echipament adecvat. Iarna - pericol de avalanșă.Din Bușteni, cunoscut drept “Poarta Bucegilor”, traseul Jepii Mici are același traseu până la urcarea în pădure ca și Jepii Mari. De aici, CA continuă la dreapta, având acces spre Cabana Caraiman și Cabana Babele. O buna parte din traseu urcă pe sub telecabina Bușteni ce ajunge pe Platoul Bucegi în 12 min. Priveliștile de la înălțime nu se compară însă cu sentimentele trăite jos, unde se contopesc stâncile, pădurea și prăpăstiile adânci. Jepii Mici urmează V. Jepilor, cunoscută și sub numele de Valea Caraiman, pe traseul căruia se întâlnesc de asemenea Cascada Caraiman (Cascada Fantomă) și Cabana Caraiman. De la refugiul Salvamont există 19 cabluri care ne însoţesc până la Cabana Caraiman, cu numeroase locuri panoramice. Un exemplu este ,,Creasta cu Zâmbri”, unde se află o importantă concentrare de exemplare unice de Pinus cembra (zâmbru). La Cascada Caraiman sau Vânturișul Caraimanului, impresionantă la debite mari, putem admira brânele Jepilor, telecabina suspendată deasupra văii și, cu puțin noroc, capre negre. Nu trebuie să uităm de panorama oferită de Munții Baiului de pe malul stâng al râului Prahova. Poteca V. Jepilor iese în firul Vâlcelului Zăpezilor (care păstrează multă zăpadă), de unde urmează o faţă stâncoasă, urcă pieptiş printr-un horn şi răzbate deasupra zonei de stâncării; pe o coastă puternic înclinată, iar după un urcuş scurt ajunge la Cabana Caraiman (2025 m). Aici întâlnim poteca traseul PA - legătura spre Crucea Eroilor de pe Caraiman, peste Brâna Mare a Caraimanului, traseu de asemenea dificil.CA continuă spre Cabana Babele până la baza telecabinei, unde întâlnim traseul principal traseul BG - legătura cu Cabana Omu și Cota 2000. Forța vântului în această „Cetate de piatră”, a sculptat în decursul timpului în roci, gresii și conglomerate cele mai curioase forme, „Sfinxul”, „Babele” și alți megaliți ce impresionează an de an turiștii.De aici se coboară la Peştera, pe Piciorul Babelor, pe sub Vârful Cimitirul Elefanților. până la Hotel Peștera, apoi mai departe spre Mănăstirea Peştera. Continuăm pe poteca întărită cu trepte de lemn sau de ciment până la cursul Văii Ialomiţe. Spre NV zărim zona de stâncării abrupte de calcare de deasupra Văii Horoabei, cu Turnul Seciului. CA continuă în coborâre uşoară, prin pajiştile întinse ale padinei, paralel cu firul Ialomiţei. Valea se îngustează, iar poteca, după ce descrie o curbă spre dreapta, intră în Cheile Coteanului (Cheile Mici ale Tătarului). După traversarea cheilor ieşim într-o padină întinsă între coastele Munţilor Lăptici (stânga) şi Tătarul (dreapta), trecem de păstrăvărie (părăsită) şi de Turbăria Lăptici (în stânga noastră) şi parcurgem scurtele şi frumoasele Chei ale Tătarului, care ne conduc la coada Lacului Bolboci. Râul Ialomița a săpat în calcarele de aici un „V” impresionant, cu pereți înalți și abrupți. După primele două curbe ale drumului întâlnim varianta traseul TG spre Şaua Tătaru - legătura cu Munții Leaota.Continuăm pe curbele drumului auto de pe marginea lacului, traversăm Văile Tătarului, Mircii şi Bolboci şi după cca. 2, 5 h de la Padina, ajungem la Cabana Bolboci. Pe baraj pleacă varianta traseul CG spre Valea Dorului şi fosta Cabană Vârful cu Dor.Bolboci e un lac vast, creat prin blocarea artificială a râului Ialomița în 1988 (baraj), ascunzându-se printre versanți, în așa fel încât e aproape imposibil să îl prinzi într-o singură imagine, chiar și de pe creste. De aici, urmăm drumul auto până la Cabana Zănoaga și continuăm mai departe prin frumoasele Chei ale Zănoagei Mari. În aceste chei amenajate cu podeţe găsim trei izvoare din care ne putem alimenta cu apă. Pornim spre Cabana Scropoasa (închisă), urmăm malul drept al lacului, lăsăm în dreapta intrarea în Cheile Orzei (închise publicului) şi ocolim muntele ieșind în frumoasele Chei ale Ialomiţei. Parcurgem valea până la Tabăra Vânătorul şi hidrocentrala Dobreşti, apoi pe lângă Tabăra Căprioara. Ultimii 4 km ne conduc până în satul Pucheni, comuna Moroeni.
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
