We are currently translating this content. Please come back later.
„O casă caldă, ridicată pentru cei care caută liniștea dintre brazi. Aici diminețile încep cu aer curat de munte, iar serile se termină cu povești la gura sobei.”
— Gazdele Pensiunea Izvorul Maleii Jieț
Spații de cazare disponibile
Camera tripla family cu vedere spre pădure
18 mp·1 pat single (90 cm), 1 pat matrimonial (160 cm)·3 persons
TowelsDishwasherFlat-screen TVHair dryerAparat de cafea/ceaiCuptor cu microundePlasă de țânțariStoveRefrigeratorWi-FiUstensile de bucătărieWardrobeTVPrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
FROM390 lei / night
Camera dubla standard cu vedere spre pădure
15 mp·1 pat matrimonial (160 cm)·2 persons
TowelsPapuciDishwasherUmerașeFlat-screen TVHair dryerAparat de cafea/ceaiCuptor cu microundePlasă de țânțariStoveRefrigeratorWi-FiUstensile de bucătărieTVWardrobePrivate bathroom (shower)Toilet (in bathroom)
FROM390 lei / night
PRACTICAL INFORMATION
House rules and policies
Check-in and Check-out
Sosire între 14:00 - 22:00, plecare până la ora până la 12:00.
Gazdele vă întâmpină personal.
Children and extra beds
Copiii de orice vârstă sunt bineveniți.
Pets
Animalele de talie mică și medie sunt acceptate cu notificare prealabilă.
Quiet and parties
Proprietatea pune accent pe tihnă și relaxare.
Ore de liniște între 22:00 și 08:00.
Petrecerile zgomotoase nu sunt permise.
STAY GUIDE
Frequently asked questions
WHAT IS AROUND
Six places worth the trip
Step out and you are on the road. Here are the most important landmarks in the area, with calculated distances and estimated driving times.
Marked trails starting near the accommodation, ideal for a refreshing half-day hike.
Mediu · 1:00h1.8 km
Șaua Scurtu - Lacul Mija
Descriere
Traseul PG este traseul de acces spre Lacul Mija (1975 m), desprins din traseul crestei principale în Șaua Scurtu (între Vf. Parângul Mic și Vf. Scurtu). Este un traseu relativ ușor, cu aprox. 300 m diferențe de nivel, în cca. 1 h de drumeție. Nerecomandat iarna.Munții Parâng sunt asemănători cu Munții Făgăraș și Munții Retezat, având atât creste alpine impresionante cât și numeroase lacuri glaciare, iar cel din căldarea de sub Vârful Mija, merită cu prisosință o drumeție de explorare.Pornim din Complexul Turistic Parâng cu telescaunul, apoi continuăm pe traseul de creastă BR. În drumul spre Parângul Mic, poteca trece prin apropierea ariei protejate Piatra Crinului, unde se află câteva formațiuni stâncoase pe care vegetează o plantă protejată de stâncărie, cu flori galbene și tulpină zimțată. Este unica zonă din ţară în care apare această specie balcano dacică (iulie-septembrie).Continuăm pe curbă de nivel pe sub Vârful Parângul Mic și ne îndreptăm spre Vârful Cârja, cu orizont spre adânca şi prăpăstioasa vale a Mijei. Ajungem în Șaua Scurtu, în cca. 1 - 1.5 h de la debarcare. O parte din coborâre o facem pe panta versantului, cu priveliști spre Lacul Mija. Traversăm apoi peste obârșia pârâului Mija Mare.și ne angajăm într-o scurtă urcare până la pragul Lacului Mija, înconjurat de pereţi stâncoși, grohotișuri și un mal înierbat, unde se poate campa în condiții de bivuac.Lacul Mija este situat la aprox. 1975 m alt., străjuit de Vârful Slivei, are formă aproximativ trapezoidală cu unghiurile rotunjite și are o lungime de 120 m și lățimea maximă de 100 m., într-o căldare spectaculoasă, apreciată de fotografi mai ales în sezonul bujorului.
Petroșani - Vârful Parângul Mare - Curmătura Olteţului
Descriere
Traseul BR este traseul impunătoarei creste a Munților Parâng, cu vârfuri semețe, între care și Vf. Parângul Mare, al patrulea ca înălțime din România. Este un traseu solicitant, lung, potrivit pentru 2-3 zile, accesibil iarna în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii. Recomandat drumeților cu o bună pregătire și cu experiență în orientare.În Munții Parâng, natura a desăvârșit unele dintre cele mai sălbatice peisaje din Carpații românești. Creasta principală este de-a dreptul impunătoare, cu piscuri ce depășesc 2300 m, iar traseul BR le încalecă pe multe dintre acestea, cu panorame fermecătoare în toate direcțiile. Fost centru principal al minerilor din Valea Jiului, Depresiunea Petroşani este acum un puternic centru turistic, cu acces pe munţii din vecinătate, atât la E, cât şi la V de axa Jiului Mare. Panorama impunătoare a Parângului invită la drumeţie, cât și la ski.Pornim la picior din partea superioară a campusului universitar din Petroșani (staţia Brădet), urcăm pe Dealul Moșic, apoi urmăm culmea aflată în dreapta șoselei Petroșani - Stațiunea Parâng, cu priveliști spre Cheile Taia (N), Valea Jiului de V și creasta principală (spre Vârful Cârja). De la staţia de îmbarcare a telescaunului Parâng, fie urmăm linia telescaunului la picior, fie urcăm cu mașină 4x4 până în zona staţiei superioare. De aici e bine să alimentăm, deoarece în zona crestei nu există izvoare.În drumul spre Parângul Mic, poteca trece prin apropierea ariei protejate Piatra Crinului, unde se află câteva formațiuni stâncoase pe care vegetează o plantă protejată de stâncărie, cu flori galbene și tulpină zimțată. Este unica zonă din ţară în care apare această specie balcano dacică (iulie-septembrie).Continuăm pe curbă de nivel pe sub Vârful Parângul Mic și ne îndreptăm spre Vârful Cârja, cu orizont spre adânca şi prăpăstioasa vale a Mijei. În Șaua Scurtu se desprinde traseul PG spre Lacul Mija, situat într-o căldare foarte spectaculoasă, apreciată de fotografi mai ales în sezonul bujorului.Creasta este tot mai stâncoasă şi lasă mai ales spre est povârnişuri din ce în ce mai pronunţate. După ce depășim seria celor 3 vârfuri ale muntelui Scurtu, ajungem la Refugiul Cârja, un adăpost de piatră ce poate fi folosit în caz de urgenţă. De aici stă în faţă piscul cu adevărat semeţ al Cârjei, spre care urcăm pieptiș, în serpentine. Pe ultima parte, aproape de vârf, panta se mai domolește şi formează un platou ierbos, neaşteptat după un asemenea urcuş. Din apropierea Vf. Cârja (2405 m), avem o panoramă covârşitoare spre creasta ascuțită Custura Cârjei și spre căldarea Cârjei cu pereți verticali impresionanți.Următorul sector trece de vârfurile Stoieniţa și Gemănarea, lăsând la stânga căldările lacurilor Cârja și L. Înghețat, apoi Căldarea Slivei, cu Lacul Verde, L. MIc și L. Slivei .Ajungem curând pe cel de-al patrulea pisc al României, Parângul Mare (2519 m), marcat de o bornă de beton (4 h din stațiune). Facem un tur de orizont spre împrejurimi și ne bucurăm de perspectiva largă spre culmile Slivei, Gruiu, Ieșu, Vf. Mândra, linia crestei (spre Cârja și spre Setea Mare) căldările Gemănarea, Zănoaga Stânei ș.a.În vârf întâlnim traseele PR - legătura cu Def. Jiului, peste Muntele Recii și CR - dinspre Muntele Molidviș. Coborâm în Șaua Gruiu, la intersecția cu traseul PR, ce vizitează frumoasele lacuri glaciare aflate la N: Mândra, Lacul Lung, L. Roșiile și Zănoaga Stânei.Poteca de creastă continuă pe sub vârfurile Gruiu, Pâcleșa și Ieșu, apoi pe deasupra Lacului Ghereșu, de unde urcă pieptiș în Șaua Piatra Tăiată. Aici întâlnim traseul BA - dinspre Pasul Groapa Seacă și CR - legătura cu Lacul Gâlcescu și Transalpina. Trecem apoi peste vârfurile Setea Mică și Setea Mare, vârfuri aflate deasupra lacurilor Gâlcesu, Pencu, Vidal, Iezer, și alte ochiuri de apă, accesibile prin Hornul Lacurilor - poteca TR.Străbatem un sector de urcușuri și coborâșuri, aproape de Vârful Mohoru și ne îndreptăm spre Saua Urdele, de unde continuăm pe Transalpina, șoseaua alpină aflată la cea mai mare altitudine din țară. Continuăm spre E, prin Pasul Urdele, spre culmea Păpușa. Sub Vârful Degheru șoseaua se desprinde în coborâre spre Rânca și Novaci.Poteca de creastă continuă pe sub Vârful Păpușa, pe versantul nordic, apoi coboară un picior puţin înclinat până în șaua adâncă Tidvele, ocolind Vf. Cioara. Spre S se deschide priveliștea spre cascadele zgomotoase și minunata pajişte a stânei Tidvele, în timp ce la N, admirăm bazinul Latoriţei. Urcăm panta pieptișă a vf. Galbenul (2123 m), apoi coborâm în Șaua Mușetoaia, cu priveliști spre pantele Vf. Mușetoaia și piciorul Stânișoara.Trecem pe la N de Mușetoaia și continuăm pe curba de nivel până în şaua Micaia. De aici urmează un nou urcuș susținut spre masivul vf. Micaia, ultimul vârf mare al Parângului la E de muntele Urdele. Urmăm unduirile crestei până în Curmătura Olteţului, pas ce desparte Munţii Parâng de Munţii Căpăţânii. Segmentul Urdele - Curmătura Olteţului se pretează pentru schi de tură și cicloturism, coborând apoi fie la barajul L. Petrimanu, fie prin Cheile Oltețului, la Polovragi.
Descriere
Traseul TA face legătura între Depresiunea Petroșani și Cabana Şureanu, pe V. Aușelu și prin pădure. Un traseu lung (21 km) cu peste 1500 m diferență de nivel, în cca. 7 - 9 h de drumeție. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme.Pornim de la Petrila pe drumul auto ce însoțește Valea Taia și ajungem la Cheile Tăii, scurte dar pitorești, cu pereți prăpăstioși, sculptați în piatra calcaroasă - cu posibilități de practicare a alpinismului (trasee amenajate). Drumul forestier trece apoi de cabana Lunca Florii (8 km de la start) și ajunge la Gura Popii, de unde urmăm drumul principal pe V. Aușelu, în timp ce drumul forestier Popa urcă la poalele munţilor Ştevia şi Dobraia.După 14,5 km de la debut, trecem de Cabana de vânătoare Aușel și găsim un indicator care ne scoate din vale la stânga, pe o potecă abruptă, în serpentine, care urcă în coasta muntelui Brateș, apoi pe la izvoarele pârâului Aușelu. De-aici ținem un drum ușor de urmat până în culme la Après-Ski-ul domeniului schiabil Șureanu. Aici primim din dreapta BA și păstrăm direcția N. După 30 - 40 min ajungem la Cabana Şureanu, aflată în administrarea MApN (nu oferă cazare decât în circuit restrâns). Prin curtea unității putem ajunge la căldarea unde se află lacul Iezerul Șureanu. (vezi descriere traseu CR)
DN 66 - Cantonul silvic Cutreasa - Valea Căpriorul
Descriere
Traseul PG este traseul de acces spre Valea Căpriorul,, prin Cheile Polatiștea, cu pereți verticali pitorești Este un traseu relativ ușor, cu aprox. 500 de m diferențe de nivel, în cca. 1.5 -2 h de drumeție. Turiștii bine pregătiți pot continua pe vale spre zona Vf. Recii (loc de belvedere excelent asupra crestei principale)În Munții Parâng, natura a desăvârșit unele dintre cele mai sălbatice peisaje din Carpații românești, iar Cheile Polatiștea sunt printre cele mai spectaculoase din munții noștri, în special sub culorile ruginii ale toamnei. Pornind din Petroșani se străbate DN 66 cca 13 km spre Parcul Național Defileul Jiului până la Gura Polatiștei, de unde se urmează marcajele pe un drum forestier. pătrundem în Cheile Polatiștea, cu pereți verticali de stânca în ambele părți, inaccesibili. La partea inferioară a văii se află cristalinul (închis la culoare), iar la cea superioară calcarul. În această suprapunere de roci, apa Polatiștei și-a săpat o vale îngustă, cu versanți abrupți cu pereți de peste 100 de m, cu praguri de rocă unde se formează cascade pitorești. După aprox. 6.5 km de la Gura Polatiștei, ajungem la Cantonul silvic Cutreasa, loc în care valea se lărgește și se împarte în două: pârâul Cutreasa și pârâul Căpriorul. Cei antrenați pot urma valea pârâului Căpriorul pe drumul forestier, spre cantonul Reciu, situat în etajul coniferelor. Dacă timpul permite, putem continua pe poteci nemarcate, cu un urcuș mai abrupt, dar nu foarte lung până în golul alpin (la aprox. 1400 m), în zona Vârfului Recii, punct de belvedere excelent asupra crestei principale a Parângului.
Descriere
Traseul PR face legătura între Cabana Groapa Seacă și Vf. Parângul Mare, vizitând salba de lacuri Zănoaga Stânei, L. Lung și L. Mândra. Este un traseu solicitant, cu peste 1200 m diferențe de nivel, în aprox. 4 h de drumeție. Sectorul de gol alpin Lacul Zănoaga Stânei - Șaua Gruiu poate fi acoperit de zăpadă până târziu în primăvară (avalanșe).Munții Parâng sunt asemănători cu Munții Făgăraș și Munții Retezat, având atât creste alpine impresionante cât și numeroase lacuri glaciare, iar cele din Căldarea Zănoaga Stâneii și Căldarea Mândra, merită o drumeție de explorare a acestor locuri sălbatice unice.Dinspre Petroșani spre Voineasa, se parcurg cca. 20 km până la Cabana Groapa Seacă, important punct de plecare spre traseele turistice din zonă. Cabana Groapa Seacă (1220 m) este una modernă, cu restaurant, saună în aer liber și un ciubăr cu apă caldă, oferind condiții propice de recreere, departe de agitația din oraș.De la cabană coborâm 5 min pe șosea în direcția Petroșani, apoi urmăm drumul forestier care însoțește malul stâng geografic al văii Jieţului, alături de marcajul CG - spre Lacurile Verzi, Tăul Înghețat și Lacul Cârja și CR - spre Vf. Mija. PR continuă pe drum înspre refugiul Agăţat, urmând valea până când pârâul Jieț se bifurcă între pârâul Roșiile și pârâul Ghereș (1 415 m alt).Continuăm de-a lungul pârâului Roșiile, cca 20 de min și ajungem în poieniţa unde se află pitorescul Refugiu Agăţat, cocoțat pe o stâncă ascuțită, la înălțimea de 5,5 m. Refugiul oferă 10 locuri în condiții de bivuac. De la refugiu, poteca se bifurcă (pe firul apei sau la dreapta văii), depășind o zonă cu jnepeni și ajunge la o fostă stână.Poteca necesită atenție, deoarece în această zonă există multe trasee ale oilor care urcă pe munte la pășunat. Până la căldarea inferioară a Lacului Zănoaga Stânei, trecem pe lângă rămășitele unui avion căzut acum câteva decenii. Lacul Zănoaga Stânei face parte din salba de lacuri glaciare Roșiile, Verde, Cârja, Mândra, Tăul Înghețat, etc, formate de ghețari în stânca tare, la obârșia văilor sau chiar pe văi. Aceste nestemate atrag privirile, mai ales datorită contrastului puternic cu roca cenuşie şi cu vegetaţia verde-crud sau gălbuie.De la Lacul Zănoaga Stânei, urcușul devine destul de anevoios, înaintarea se face pe lespezi (marcaj destul de rar, chiar problematic pe vreme rea). Ajungem în căldarea Roșiile cu Lacul Lung (formă alungită), de unde o potecă nemarcată scurtă duce la lacul Roșiile.Din cadrul lacurilor glaciare adăpostite în masivului Parâng, lacul Roșiile sau Tăul fără Fund este considerat lacul glaciar cu cea mai mare adâncime din Munții Parâng, situatla margine imensei căldări a Roșiilor. Lacul Roșiile este înconjurat de grohotișuri desprinse din vârfurile ce străjuiesc căldarea. Aici se poate sta cu cortul în condiții de bivuac.Continuăm ascensiunea spre Lacul Mândra, situat la cea mai mare altitudine din Munţii Parâng. Lacul Mândra, parcă protejat de Șaua Gruiu, foarte abruptă, este poarta de acces spre creasta principală BR și spre Vârful Parângul Mare (2519 m).
Cabana Groapa Seacă - Plaiul lui Dăncilă - Lacul Verde
Descriere
Traseul CG este traseul de acces spre Căldarea și lacurile Sliveiului, Lacul Cârja și Tăul Înghețat, pornind de la Cabana Groapa Seacă (1220 m). Este un traseu solicitant, cu peste 1200 m diferențe de nivel, în aprox. 4.5 h de drumeție, nerecomandat iarna de la lacul Verde spre lacul Îngheţat sau spre lacul Cârja.Munții Parang sunt asemănători cu Munții Făgăraș și Munții Retezat, având atât creste alpine impresionante cât și numeroase lacuri glaciare, iar cele din Căldarea Sliveiului și pragul superior, invită la o drumeție de explorare a acestor locuri sălbatice.Dinspre Petroșani spre Voineasa, se parcurg cca. 20 km până la Cabana Groapa Seacă, important punct de plecare spre traseele turistice din zonă. Cabana Groapa Seacă (1220 m) este una modernă, cu restaurant, saună în aer liber și un ciubăr cu apă caldă, oferind condiții propice de recreere, departe de agitația din oraș.De la cabană coborâm 5 min pe șosea în direcția Petroșani, apoi urmăm drumul forestier care însoțește malul stâng geografic al văii Jieţului, alături de marcajul PR - înspre Parângul Mare, prin Căldarea Roșiile și CR - spre Vârful Mija. CG face dreapta și continuă pe Plaiului lui Dăncilă, alături de CR prin pădure; pe o potecă clară și umbroasă, depășind la un moment dat câteva iviri de calcar.La cca. 1500 m alt, într-o poiană, lăsăm CR la dreapta, traversăm V. Burtan (cu Tăul Burtan) și continuăm pe curbă de nivel. După ce traversăm Valea Pârleele (cu Tăul Pârleele), ocolim o muchie stâncoasă începem urcușul aproape de Valea Slivei. Pătrundem pe o pajiște tipic alpină, cu meandre ale cursului de apă care ne conduc la o succesiune de trei lacuri, deasupra unei mici cascade (Cascada Sliveiu). Lacurile au forma mult alungită, lacul Verde, Lacul Mic şi Lacul Slivei, denumite generic lacurile Verzi.Între cele trei, se remarcă Lacul Verde (2200 m), poate cel mai frumos și mai impresionant lac din Munții Parâng, datorită luminilor care se oglindesc în nuanțe deosebite, reflectate de apa cristalină. Lacul poate fi vizitat de primăvara târziu până toamna înainte de căderea zăpezii. Iarna traseul spre lac este periculos - risc de producere a avalanșelor.Pe malul L. Slivei se află o zonă mlăştinoasă acoperită cu un strat gros de muşchi iar canalele şerpuite, în care se pot oglindi reflexiile cerului, crează o imagine fermecătoare împletind nuanţele albastre cu verdele crud al malurilor înierbate.Până în acest punct marcajul a fost refăcut, însă cu puţină atenţie și orientare putem ajunge până foarte aproape de Lacul Îngheţat sau până la Lacul Cârja, aflate pe următorul prag glaciar. Tăul Înghețat sau Tăul Adânc are o formă ovală și impresionează mai ales prin faptul că prezintă tot timpul anului sloiuri de gheaţă (de unde și numele). Lacul Cârja se află într-un ținut alpin cu stânci și grohotișuri, la cca 2115 m alt. De la lac se poate urca și pe vârful Cârja (2405) - în traseul de creastă BR - loc de unde putem admira linia crestei spre Stațiunea Parâng și Depresiunea Jiului într-o imagine de ansamblu .
Official VisitRomania.eu tourism concept. Photos, rates, availability and facilities are verified together with partner hosts. Road distances are calculated by geographic navigation algorithm.
